În continuare vor fi descrise
principalele blocuri ale structurii cadru:
-POLITICI OFICIALE,ASUMĂRI ȘI ÎMPUTERNICIRI conține toate
declarațiile oficiale de politică referitoare la managementul riscurilor,
declarațiile de conformitate cu OHSAS 18001 sau ISO 14001, obiectivele pe
termen scurt/mediu/lung referitoare la managementul riscurilor precum și
strategiile pe termen scurt,mediu și lung referitoare la managementul
riscurilor în unitate prin care se ating aceste obiective, planul de management
al riscurilor pe termen scurt (intervenții imediate în caz de eveniment
neprevăzut)/mediu/lung precum și toate standardele, regulamentele interne și
procedurile de bună practică specifice unității economice. Evident că într-un
astfel de bloc trebuie asigurată o legătură către legislația specifică care nu
trebuie neapărat păstrată în această structură cadru dar este necesar să existe
o legătură către un astfel de sistem de management legislativ/verificare și
validare a conformității- ne referim aici la sisteme gen EurLex sau PROMIS care
să poată fi apelate în orice moment
Figura 1 detaliază acest
bloc.
Figura 1. Politici oficiale, asumări și împuterniciri
Se poate observa că este unul din
cele 2 blocuri ale structurii cadru care are o intrare directă, respectiv o
intrare managerială/de guvernanță. Facem distincția între intrări manageriale
și intrări de guvernanță pentru că putem discuta despre o organizație economică
care fie că este proprietatea statului- caz în care intrările în acest bloc sunt asigurate de guvernanța
statului- corpul managerial fiind numit de acesta, fie că este proprietatea
unui privat sau unei companii private (de exemplu cu sediul în SUA) care
angajează un corp managerial.
Vom discuta despre:
-Politici oficiale declarate-
transpuse în scris- și asumate de către managementul unității economice. Aceste
declarații scrise nu trebuie neapărat să aibă totdeauna un caracter formal-
cele mai cunoscute fiind declarațiile de conformitate cu ISO 9001, OHSAS 18001
sau ISO 14.001 dar pot fi și declarații referitoare la confortul în muncă al
angajaților, politica referitoare la riscurilor ocupaționale, etc. În
condițiile în care astfel de declarații sunt asumate de management ele devin un
mecanism de dezvoltare continuă pentru organizația economică respectivă.
-Strategii pe termen mediu și lung-
dacă managementul companiei realizează astfel de strategii și le definește ca
obiective pentru dezvoltarea viitoare a companiei atunci ele vor contribui ca
referențiale permanente pentru activitățile operaționale, implicit pentru
activitățile legate de auditul SSM și de managementul riscurilor. Astfel, de
exemplu, o astfel de strategie poate fi următoarea ”Începând din anul 2015
toate activitățile companiei care pot genera riscuri vor fi auditate în mod
permanent cel puțin o dată pe an” va impune ca până în 2015 să fie dezvoltate
metodologiile de auditare SSM pentru fiecare activitate, să fie desemnați și instruiți specialiștii care vor executa
aceste audituri și de testarea acestor metodologii pe teren precum și de
dezvoltarea unui sistem integrat de înregistrare și analiză a rezultatelor;
-Strategii pe termen scurt- aici
organizația economică își poate stabili propriile strategii cum ar fi, de
exemplu ”orice incident soldat cu lezarea personalului trebuie investigat de
către responsabilul MR chiar dacă este
vorba despre o leziune minoră” sau ”orice eveniment care conduce la o pierdere
directă mai mare de 1000 de lei trebuie investigat de către responsabilul MR
iar acesta trebuie să elaboreze o măsură scrisă destinată eliminării unor
astfel de evenimente.
Actualizarea politicilor și
strategiilor oficiale se face în funcție de context. Dacă nu se produc
schimbări majore în activitatea unității economice și nu se schimbă nici legea
atunci nu este nevoie de actualizarea/ redefinirea politicilor oficiale. Pe de
altă parte când se produce o schimbare relevantă- de exemplu trecerea de la directiva
Seveso II la directiva SEVESO III și reclasificarea unităților care intră sub
incidența Seveso o astfel de actualizare a politicilor se impune.
Același lucru este
valabil și pentru strategii. Dacă organizația economică își modifică anumite
activități sau își adaugă în obiectul de activitate activități noi- cum ar fi
de exemplu producerea de echipament pentru generarea energiilor
neconvenționale, în special a celor eoliene- trebuiesc elaborate noi strategii
de managementul riscurilor.
-ÎNREGISTRĂRI ȘI ANALIZA ACESTORA- este blocul static propriu-zis al
structurii cadru. Aici vor fi înregistrate evenimentele neprevăzute cât și
materializarea lor, conform legislației din România prin incidente periculoase
și accidente de muncă. Pentru ca astfel de evenimente neprevăzute să devină
lecții învățate (lessons learned) pentru personalul și managementul unității
economice este indicat ca ele să fie însoțite de către o analiză post-mortem
acolo unde este cazul.
Figura 2 prezintă pașii
activităților pentru acest bloc.
Din figură se poate observa că prima
activitate relevantă este cea de colectare (elicitare) înregistrări.
Elicitarea se poate traduce prin ” A aduna informatii prin observare directa a semnalelor non-verbale
sau punand intrebari despre meta-model.”[i]
. Discutăm deci despre un proces de colectare de informații.Aceste informații
pot fi oferite de:
-înregistrări de rutină:
de exemplu activitățile economice principale desfășurate de către unitatea
economică conform codurilor CAEN, precum și personalul din unitare repartizat
fiecăreia din aceste activități;pierderile înregistrate în cadrul unei astfel
de activități ierarhizate pe pierderi datorate operatorului uman (de exemplu
valoarea echipamentului de protecție deteriorat), utilajelor de producție (de
exemplu valoarea pieselor de schimb și a manoperei de mentenanță, etc.).
Referitor la înregistrările de rutină, o abordare eficientă în designul,
dezvoltarea și implementarea structurii cadru ar putea fi utilizarea sistemelor
de înregistrare (financiar-contabil, magazie, personal) existente deja în
unitatea economică și dezvoltarea în mod specific doar a părții referitoare la
riscuri. Astfel, nu numai că vor fi folosite formate care sunt înțelese de
către ceilalți manageri ai unității dar pentru înregistrări existente deja- de
exemplu pentru activitatea economică X unde sunt implicați 69 de lucrători –
pot fi atașate riscurile la care sunt expuși cei 69 de lucrători- realizându-se
astfel o hartă de expunere pe riscuri.
-evenimente neprevăzute-
înregistrarea evenimentelor neprevăzute este imperativ necesară pentru orice
fel de management eficient. Chiar dacă un eveniment neprevăzut n-a avut
consecințe directe semnificative (de exemplu banda de montaj pentru activitatea
X s-a oprit pentru 5 minute datorită unei pene de curent din exteriorul
unității) totuși consemnarea oricărui eveniment neprevăzut semnificativ și
analiza lui ulterioară sunt extrem de importante pentru un management optimal
al riscurilor.Evenimentele neprevăzute care trebuiesc neapărat înregistrate
sunt:
-pierderile economice legate de producție și care depășesc
o anumită sumă – de exemplu rebutarea unui întreg lot de piese care conduce la
pierderi de peste 5.000 de lei;
- avariile și implicit pierderile economice provocate de
acestea- de exemplu avarierea mașinii de prelucrat bolțuri – pierderile
rezultate din această avarie în termeni de necesități reparații, pierderi
propriu-zise de producție, etc;
-situațiile pre-accident (near miss)- de exemplu, la ora
5.30 o bucată din tavanul secției s-a desprins și s-a prăbușit pe sol. DIn
fericire, la ora respectivă nu se afla nimeni acolo;
-incidentele și incidentele grave- de exemplu, dl.X lucrând
la baia de tratament termic, din neatenție a scăpat un strop de soluție pe
piele necesitând îngrijiri medicale de ½ zile ;
-accidentele de muncă, incluzând aici și accidentele
colective și accidentele majore; se face uneori confuzie aici între un accident
colectiv- de exemplu răsturnarea unei mașini cu lucrători care a condus la
accidentarea ușoară a a 24 de
lucrători și accidentele majore- cum ar
fi de exemplu o explozie continuată cu un incendiu care a condus la decesul a 5
lucrători. Chiar dacă în primul exemplu numărul de accidentați a fost mai mare,
gravitatea celui de-al doilea exemplu este mult mai importantă;
-rezultatele activității
de management a riscurilor- de exemplu rezultatele auditului intern de
securitate efectuat anual la secția de acoperiri metalice; aici pot fi incluse
și date despre potențialul accidentogen al lucrătorilor- date de interes
deosebit mai ales când activitatea nu este rutinieră ci se desfășoară la
diverse puncte de lucru, pe echipe. Astfel ,de exemplu, un lucrător care a
suferit până în acel moment 4 accidente chiar minore nu va fi pus să debranșeze
rețeaua de energie electrică pentru a începe niște săpături și nici nu va fi
trimis într-o zonă periculoasă din punct de vedere al securității și sănătății
în muncă.
Figura 2. Bloc înregistrări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu