EVALUAREA VULNERABILITĂȚII- DRAFT METODOLOGIC

ASPECTE GENERALE

Această metodologie a fost gândită astfel încât să se asigure următoarele condiţii simultane:

-maximum de obiectivitate;

-maximum de eficienţă;

-maximum de operativitate;

-posibilitatea ca evaluatorul să fie şi o persoană cu studii medii dar cu expertiza necesară

Paşii metodologiei sunt prezentaţi în continuare:

1. Elaborarea fişei de sinteză pentru fiecare pericol
2. Parcurgerea unităţii şi identificarea pericolelor existente
3. Evaluarea pericolelor şi a scenariilor posibile folosind fişa de sinteză
1. Se obţine ca rezultat documentarea pericolelor;
2. Se obţine ca rezultat- prin identificarea scenariilor (consecinţelor) posibile şi schiţa de prognoză managerială
4. Ierarhizarea pericolelor
5. Realizarea raportului de analiză

Echipa de analiză a vulnerabilităţii trebuie să fie formată din 1-3 auditori cu experienţă în domeniu. Se recomandă folosirea a 3 auditori, astfel:

1 auditor pentru problemele economico- financiare;

1 auditor pentru problemele operaţionale;

1 auditor pentru problemele de securitate, sănătate în muncă şi mediu.Unul dintre cei 3 auditori are responsabilitatea de şef al echipei, urmând ca să întocmească raportul final de analiză al vulnerabilităţii[i]. Schema metodologică a analizei respective este prezentată în figura următoare.

Figura 1.  Schema metodologică a analizei vulnerabilităţii

Întrucât  la nivelul unei unităţi economice există o multitudine de pericole care pot fi încadrate în clasele de analiză, pentru această dizertaţie au fost luate în considerare doar pericolele principale- cele care dau vulnerabilitatea primară a unităţii economice.

În continuare se prezintă fişa de sinteză pentru vulnerabilitatea dată de un pericol specific-  ca dezvoltare originală.

|FIȘA 1

FIŞĂ DE SINTEZĂ PENTRU VULNERABILITATEA

DATĂ DE UN PERICOL SPECIFIC

Denumirea pericolului identificat Atenţie ! Fişa se continuă pe pagina următoare
Scurtă descriere:Detalii semnificative
Evaluarea vulnerabilităţii la respectivul pericol: Pe o scală de la 1 (pericol inexistent- la 5- pericol maxim şi necontrolat) Vă rugăm să bifaţi acolo unde consideraţi că se încadrează  pericolul identificat.Dacă nu puteţi aproxima această evaluare, bifaţi în dreptul rubricii “Nu ştiu”. În evaluarea pericolului luaţi în considerare potenţialul prezent şi viitor al acestuia.		Comentarii
Descriere gravitate pericol	Evaluare
Nu există pericol	1
Pericolul este neglijabil	2
Pericolul este sub control	3
Pericolul este stăpânit parţial	4
Pericolul este grav şi necontrolat	5
Nu ştiu
Scenarii În cazul în care pericolul se transformă în risc şi riscul este activat, el poate influenţa sau conduce la (vă rugăm să bifaţi consecinţa sau consecinţele posibile ale manifestării pericolului)
Descriere scenariu (consecinţă) posibil(ă)	Evaluare
Respectarea cantităţii producţiei sau serviciului oferit, respectiv a duratei de timp în care acesta este realizat (termen de predare)-implicând pierderi financiare [ii]
Respectarea calităţii produsului sau serviciului oferit)-implicând pierderi financiare
Rebutul produselor sau serviciilor)-implicând pierderi financiare
Avarierea utilajelor cu care se lucrează)-implicând pierderi financiare
Avarierea facilităţilor)-implicând pierderi financiare
Incidente de muncă
Accidente de muncă
Accidente de muncă grave
Soluţii pentru prevenirea pericolului specific
Evaluator:	Data evaluării:
Verificator:	Data verificării:
Semnătură şi ştampilă manager	De acord		Nu sunt de acord

În continuare această fișă va fi detaliată pentru vulnerabilitatea personalului întreprinderii și organizării activității

PERSONALUL

Schema pentru această analiză de vulnerabilitate este dată în figura următoare.

Figura 2  Analiza personalului din punct de vedere al vulnerabilităţii

În continuare este prezentată o fişă de sinteză  originală pentru vulnerabilitatea specifică unui pericol din această categorie

FIȘA 2

Denumirea pericolului identificat 1.1.Pericole (riscuri) legate de abilitatea de lucru.
Scurtă descriere:Detalii semnificative: “Dacă dlui. Lucrător X , proaspăt angajat, nu i s-ar fi încredinţat realizarea reperului de precizie Y, unitatea ar fi fost scutită de multe probleme” Problema calificării lucrătorilor în execuţia unei anumite activităţi este poate cea mai frecventă problemă ridicată de relaţiile personal- clienţi în domeniul vulnerabilităţii. Un tânăr angajat sau o persoană care a lucrat până în prezent într-un alt domeniu este solicitat să îndeplinească o activitate despre care n-are toate cunoştinţele necesare în condiţii de restricţii de timp şi cerinţe de calitate. În cel mai bun caz va da o producţie de calitate inferioară, în cel mai rău caz va rebuta piesele şi se va accidenta pe el şi poate şi colegii de echipă. Studiile făcute la nivel internaţional arată că proaspeţii angajaţi- indiferent dacă sunt tineri sau mai în vârstă au nevoie în proporţie de 75% (minim) de cel puţin 2 săptămâni de acomodare la locul de muncă înainte să desfăşoare prima activitate semnificativă.
Evaluarea vulnerabilităţii la respectivul pericol: Pe o scală de la 1 (pericol inexistent- la 5- pericol maxim şi necontrolat) Vă rugăm să bifaţi acolo unde consideraţi că se încadrează  pericolul identificat.Dacă nu puteţi aproxima această evaluare, bifaţi în dreptul rubricii “Nu ştiu”. În evaluarea pericolului luaţi în considerare potenţialul prezent şi viitor al acestuia.		Comentarii
Descriere gravitate pericol	Evaluare
Nu există pericol	1
Pericolul este neglijabil	2
Pericolul este sub control	3 x
Pericolul este stăpânit parţial	4
Pericolul este grav şi necontrolat	5
Nu ştiu
Scenarii În cazul în care pericolul se transformă în risc şi riscul este activat, el poate influenţa sau conduce la (vă rugăm să bifaţi consecinţa sau consecinţele posibile ale manifestării pericolului)
Descriere scenariu (consecinţă) posibil(ă)	Evaluare
Respectarea cantităţii producţiei sau serviciului oferit, respectiv a duratei de timp în care acesta este realizat (termen de predare)-implicând pierderi financiare	x
Respectarea calităţii produsului sau serviciului oferit)-implicând pierderi financiare	x
Rebutul produselor sau serviciilor)-implicând pierderi financiare	x
Avarierea utilajelor cu care se lucrează)-implicând pierderi financiare	-
Avarierea facilităţilor)-implicând pierderi financiare	-
Incidente de muncă	x
Accidente de muncă	-
Accidente de muncă grave	-
Soluţii pentru prevenirea pericolului specific	Soluţia cea mai uzuală- şi mai eficientă- este ca personalul nou angajat să asiste la cel puţin 5 executări de către personalul calificat deja a activităţii pe care trebuie să o desfăşoare. În acelaşi timp dacă nivelul de cunoştinţe teoretice este insuficient lucrătorului îi vor fi date să lectureze manualele de specialitate, inclusiv manualele de folosire a  utilajelor şi procedurile de bună practică dezvoltate intern sau importate. În prevenirea acestui pericol cel mai important rol îl joacă şeful de echipă- cel care evaluează – de obicei în mod unic- capacitatea noului lucrător de a-şi îndeplini sarcina.De regulă, spaima de eşec pentru lucrătorii neantrenaţi[iii] este suficient de mare pentru ca ei să se oprească văzând că procesul de muncă nu decurge conform schemelor prestabilite. În 5% din cazuri totuşi, statisticile internaţionale arată că lucrătorul va merge până la accident, vrând să demonstreze că are totul sub control .Este responsabilitatea supervizorului să asiste măcar la prima execuţie a sarcinii şi să oprească procesul când este încă posibilă evitarea manifestării acestei vulnerabilităţi
Evaluator:	Data evaluării:
Verificator:	Data verificării:
Semnătură şi ştampilă manager	De acord		Nu sunt de acord

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII

Schema analizei de vulnerabilitate pentru organizarea activităţii este dată în figura următoare.

Figura 3.  Analiza de vulnerabilitate pentru organizarea activităţii

În continuare este prezentată o fişă de sinteză pentru vulnerabilitatea specifică unui pericol din această categorieâ

 FIȘA 3

Denumirea pericolului identificat 2.1.Pericolul opririi utilităţilor
Scurtă descriere:Detalii semnificative “Produsele aflate în baia de tratament s-au stricat în mod iremediabil în momentul când s-a întrerupt curentul electric datorită unei defecţiuni ENEL. Materia primă folosită pentru produse- argintul- trebuie retopită şi re-turnată în forme după ce va fi înlăturat stratul protector depus în  perioada până la întreruperea curentului. Neînlăturarea stratului protector compromite calitatea argintului folosit. Se apreciază că operaţiunea de înlăturare a efectelor penei de curent va costa minim 80.000 lei” Oprirea accidentală a utilităţilor este un pericol frecvent în România. Pentru sistemele IT- de exemplu- există surse neintreruptibile care permit salvarea datelor. Totuşi o pană de curent care ţine 6 ore poate afecta în mod considerabil- din punct de vedere financiar- inclusiv o agenţie de turism care în aceste 6 ore- datorită imposibilităţii folosirii serviciului IT- pierde minim 20 de potenţiali clienţi. În general, acest pericol nu provoacă lezarea factorului uman din întreprindere. Totuşi, acolo unde există procese chimice şi petrochimice în curs sau alt gen de procese în care întreruperea utilităţilor poate provoca scurgerea unor substanţe sau vapori în mediu, explozia sau incendiul, este posibil să se producă accidente soldate cu pierderi grave de vieţi omeneşti. Accidentul de la Bhopal- cu 20.000 de morţi a avut ca şi cauză primară o malfuncţionare a utilităţilro care alimentau un reactor la Union Carbide, determinând expulzarea în atmosferă a unui nor extrem de toxic care a distrus orice formă de viaţă pe o rază de 50 de km depărtare de obiectivul economic.
Evaluarea vulnerabilităţii la respectivul pericol: Pe o scală de la 1 (pericol inexistent- la 5- pericol maxim şi necontrolat) Vă rugăm să bifaţi acolo unde consideraţi că se încadrează  pericolul identificat.Dacă nu puteţi aproxima această evaluare, bifaţi în dreptul rubricii “Nu ştiu”. În evaluarea pericolului luaţi în considerare potenţialul prezent şi viitor al acestuia.		Comentarii
Descriere gravitate pericol	Evaluare	Instalaţiile cu regim special din domeniul chimiei, petrochimiei, în general instalaţiile acoperite de directiva Seveso II se presupune că beneficiază fie de utilităţi alternative (generatoare de curent, puţuri cu apă proprie) fie că pot să-şi închidă rapid procesele fără să purjeze în atmosferă  substanţe sau produşi toxici pentru om şi mediu.
Nu există pericol	1
Pericolul este neglijabil	2
Pericolul este sub control	3
Pericolul este stăpânit parţial	4
Pericolul este grav şi necontrolat	5x[1]
Nu ştiu
Scenarii În cazul în care pericolul se transformă în risc şi riscul este activat, el poate influenţa sau conduce la (vă rugăm să bifaţi consecinţa sau consecinţele posibile ale manifestării pericolului)
Descriere scenariu (consecinţă) posibil(ă)	Evaluare
Respectarea cantităţii producţiei sau serviciului oferit, respectiv a duratei de timp în care acesta este realizat (termen de predare)-implicând pierderi financiare	x
Respectarea calităţii produsului sau serviciului oferit)-implicând pierderi financiare	x
Rebutul produselor sau serviciilor)-implicând pierderi financiare	x
Avarierea utilajelor cu care se lucrează)-implicând pierderi financiare
Avarierea facilităţilor)-implicând pierderi financiare	x
Incidente de muncă	x
Accidente de muncă	x
Accidente de muncă grave	x
Soluţii pentru prevenirea pericolului specific	Aşa după cum s-a mai arătat, unităţile cu activităţi evidenţiate în Directiva Seveso II se presupune că au acces la utilităţi alternative. Pentru celelalte tipuri de activităţi- de exemplu oferirea de servicii, trebuie să existe o variantă de acţiune manuală, fără intervenţia  instrumentelor IT sau altor instrumente acţionate de utilităţi. De exemplu o agenţie de turism afectată de o pană de curent va putea prelua solicitările clienţilor şi face o rezervare parţială, urmând ca să ia datele clientului iar după repornirea curentului să finalizeze rezervarea şi să sune clientul pentru a-l  informa despre rezervarea finală.
Evaluator:	Data evaluării:
Verificator:	Data verificării:
Semnătură şi ştampilă manager	De acord		Nu sunt de acord

---

[1] Depinde de tipul activităţii economice desfăşurate. În orice caz pericolul este necontrolat pentru că re-pornirea utilităţilor nu depinde de cel afectat. În funcţie de tipul activităţii pericolul poate fi grav sau nu.

---

[i] L.Lehemann, VULNERABILITY AUDIT, in Proceedings of the First International Cogress of Vulnerability Analysis, Protagora 2001, pg. 259-261

[ii] T.Trepano, M.Houdege, LOSS IN THE INDUSTRY, ed. 6, McGiley Publishers, 2007, pg. 200-250

[iii] R.Rotaru, P.Cercel, PROTECȚIA MUNCII PE ȘANTIERE, Revista Obiectiv nr. 12, 2009, pg. 11-23

CONTRIBUŢII ŞI CERCETĂRI PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR BIOLOGICE LA LOCUL DE MUNCĂ

Pinterest

CONTRIBUŢII ŞI CERCETĂRI PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR BIOLOGICE LA LOCUL DE MUNCĂ

Dr.C.N.Zaharia, Institutul de microbiologie “Ştefan S. Nicolau”,Dr.ing.Ştefan Kovacs, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii “Alexandru Darabont”

ABSTRACT

The proposed research presented in this paper follows the more profound understanding of the action mechanisms of biological risks upon the human organism and also the development of early identification methods, together with best practice procedures so that these risks should not involve any danger upon the persons involved in activities that are implying these risks.

ASPECTE GENERALE

RISCURILE BIOLOGICE ŞI AGENŢII BIOLOGICI

Riscurile biologice sunt determinate de agenţi biologici. Agenţii biologici contaminanţi sunt consideraţi agenţii biologici (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziţi) prezenţi la locurile de muncă şi care acţionează asupra lucrătorilor ca urmare a manipulării unor produse patologice sau a unor materiale contaminante.

Aceşti agenţi biologici se pot transmite în mod direct de la sursele contaminate- purtători care nu sunt infectaţi (încă) sau care au fost infectaţi, sau însănătoşit dar au rămas purtători-de la bolnavii care primesc îngrijiri medicale, sau indirect, prin obiectele contaminate cu produsele biologice (sânge, urină, materii fecale) sau patologice (ex: puroi) provenite de la bolnavi sau animale de laborator.

În categoria agenţilor biologici sunt incluse şi culturile celulare şi endoparaziţii umani care pot provoca infecţie, alergie sau intoxicaţie.Agenţii biologici pot fi definiţi ca:

Microorganisme = entitate microbiologică celulară sau nu, capabilă să se producă sau să transfere material genetic.

Exemple:

ü  Bacterii  (tuberculoza,leptospiroza )

ü  Viruşi (hepatită, gripe, SIDA, turbare)

ü  Paraziţi (toxoplasmoze, echinococoze)

ü  Ciuperci (candidoze)

ü  Cultura celulară = rezultatul creşterii „in vitro”, în afara organismului, a celulelor izolate din organisme multicelulare.

ü   Endoparazit uman = un parazit care trăieşte în interiorul unui organism uman.

CLASIFICAREA AGENŢILOR BIOLOGICI

În funcţie de importanţa riscului de infectare pe care îl prezintă, agenţii biologici se împart în patru grupe:

Tabel 1- Clasele de periculozitate ale agenţilor biologici

Clasa 1	Agenţi biologici care nu pot provoca îmbolnăvirea	Nu este cazul de profilaxie	Exemple: Escherichia coli K 12
Clasa 2	Agenţi biologici care pot provoca îmbolnăvirea şi constituie un pericol pentru angajaţi. Propagarea în colectivitate nu este probabilă.	Există profilaxie şi tratament eficace, metode de prevenire eficiente/ tratamente disponibile.	Exemple: virusul rujeolei, virusul hepatitei A
Clasa 3	Agenţi biologici care pot provoca îmbolnăvirea gravă şi constituie un pericol serios pentru angajaţi. Pot să prezinte risc de propagare în colectivitate.	Există profilaxie şi tratament eficace.	Exemple: virus HIV ; hepatita C
Clasa 4	Agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave şi constituie un pericol serios pentru angajaţi. Pot să prezinte risc ridicat de propagare în colectivitate	Nu există profilaxie şi tratament eficace.	Exemple: virus Ebola

Modelul primar de transmitere şi re-transmitere a agenţilor biologici este prezentat în continuare în figura 1

Figura 1 Mediul principal de transmitere şi re-transmitere a riscului biologic

Aşa cum se poate observa din figură, într-un context dat , persoana respectivă:

-intră în contact cu agentul biologic pe căile de intrare prezentate;

-se îmbolnăveşte sau devine imun(ă) la agentul biologic dar este în continuare purtător;

-se vindecă şi rămâne în continuare purtător;

-infectează alte persoane.

Prin comparaţie cu accidentul de muncă se poate considera că acţiunea riscurilor biologice, respectiv consecinţele imediate ale acestora, , în afară de clasele 3 şi 4 nu sunt aşa de severe. Pe de altă parte, accidentul de muncă nu beneficiază de re-transmisia riscurilor decât prin efectul de domino- eventual. Pentru riscurile biologice agentul biologic are posibilitatea de a se replica şi a se retransmite extrem de rapid. De aceea, un accident de muncă major- cum a fost de exemplu explozia de la Mihăileşti- chiar compensat la ultimul nivel posibil de compensare- este pe plan al consecinţelor medii şi lungi mult mai puţin periculos decât acţiunea riscurilor biologice- de exemplu pandemia de gripă porcină- în România. Acest lucru se materializează prin  aspecte distincte, cum ar fi:

1.      Grupul persoanelor atinse de riscul biologic este în general mult mai mare decât grupul persoanelor atinse de alte riscuri;

2.      Riscul biologic primar acţionează diferit în funcţie de starea de sănătate a persoanei în cauză.  

3.      Riscul biologic primar se poate combina şi cu alte riscuri biologice existente în mod latent în purtător, conducând la complicaţii;

4.      Costurile suportate de comunitate pe ansamblu sunt mult mai mari.

Folosind clasificarea prezentată anterior a riscurilor biologice şi o scară de sănătate a populaţiei- scară gen scara Likert- de la 1 la 4, unde 1 reprezintă o persoană cu boli foarte grave iar 4 un om perfect sănătos, şi de asemenea un nivel de gravitate al acţiunii riscurilor biologice tot de la 1 la 5 se poate dezvolta următoarea combinaţie

Tabel 2- Combinaţiile posibile între starea de sănătate,şi clasele de periculozitate

Stare de sănătate	Clasa de risc biologic	Clasa (nivelul) potenţial de gravitate	Observaţii
1 (persoana este foarte bolnavă)	1 2 3 4	2...5 3...5 4...5 5	În funcţie de afecţiunea specifică a persoanei, chiar agenţii biologici de clasă mică (1-2) pot provoca o diseminare largă a agentului biologic, trasformarea sa în forme mai grave şi pentru persoana respectivă chiar decesul
2 (persoana suferă de afecţiuni cronice)	1 2 3 4	1...2 3...4 4...5 5	Organismul fiind deja slăbit, “severitatea” agentului biologic determină răspunsul global ,atât în ceea ce priveşte starea persoanei în cauză cât şi răspândirea agentului biologic în populaţie
3 (persoana este relativ sănătoasă, neavând afecţiuni de care să fie conştinetă)	1 2 3 4	1 2..3 3...4 4...5	În acest caz, probabilitatea ca persoana să se îmbolnăvească este mai mică decât probabilitatea ca persoana să devină purtător şi răspânditor de viruşi
4(persoana este perfect sănătoasă)	1 2 3 4	1 2 3...4 5	În acest caz agenţii biologici din clasele 1-2 nu acţionează decât la nivelul propriu; în schimb agenţii biologici din clasele 3-4 pot fi letali şi pentru cel infectat şi pentru restul de persoane care intr în contact cu acesta (de exemplu EBOLA)

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR BIOLOGICE ÎN PREZENT

IDENTIFICAREA RISCURILOR BIOLOGICE

Strategia Comunitară 2002-2006 (2) a solicitat Agenţiei să „înfiinţeze un observator al riscurilor” pentru „a anticipa riscurile noi şi emergente”. Previziunea experţilor a fost formulată în acest context, în urma rezultatelor a trei anchete consecutive bazate pe chestionare, utilizând metoda Delphi. Conform acestei metode, rezultatele anchetelor precedente se întorc la experţi pentru o evaluare suplimentară, până când se ajunge la un consens. Riscurile au fost calculate utilizând o scară Likert cu cinci niveluri. Treizeci şi şase de experţi din 20 de state membre, dar şi din Elveţia, au participat la anchetă. Aceşti experţi aveau cel puţin cinci ani de experienţă în domeniul SSM şi al riscurilor biologice.

EVALUAREA RISCURILOR DE EXPUNERE LA AGENŢI BIOLOGICI

Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la agenţi biologici trebuie determinată natura, gradul şi durata de expunere – pentru prevenire şi măsurile care trebuie luate. Riscurile sunt evaluate pe baza pericolului prezentat de toţi agenţii biologici periculoşi.

Principiile izvorâte din documentele legislative pentru evaluare nu sunt extrem de comprehensive, incluzând următoarele precizări majore:

• Evaluarea riscurilor este obligaţia angajatorului, plecând de la următoarele elemente :

ü  clasarea tuturor agenţilor biologici patogeni susceptibili de a fi prezenţi in activitate;

ü  îmbolnăvirile profesionale datorate expunerii la agenţi biologici;

ü  toate informaţiile  disponibile, in special cele legate de infecţii, alergii si alte efecte toxice care pot rezulta din agenţii  biologici patogeni;

ü  recomandările autorităţilor competente.

• Sunt vizate în mod special activităţile care implică riscuri.
• Elementele de evaluare a riscului sunt ţinute la dispoziţia autorităţii competente .
• Această evaluare trebuie sa fie reînnoită în mod regulat, în special în cazul schimbării condiţiilor de expunere.

PRINCIPALELE RISCURI BIOLOGICE EMERGENTE

Două dintre principalele preocupări evidenţiate – riscurile de SSM legate de pandemii şi de prezenţa la locul de muncă a organismelor rezistente la medicamente – ilustrează cât este de important ca riscurile biologice să fie tratate la nivel global şi printr-o cooperare între discipline cum ar fi SSM, sănătatea publică, sănătatea animalelor, protecţia mediului şi siguranţa alimentară.

Faţă de cele prezentate anterior, care reprezintă într-un anumit fel stadiul actual al problemei, cercetarea propusă urmăreşte atât dezvoltarea complexităţii studiului propriu-zis cât şi eficientizarea măsurilor de prevenire, câteva din aspectele principale fiind prezentate în continuare.

CONCLUZII-OBIECTIVE PRINCIPALE URMĂRITE DE NOUA CERCETARE

-identificarea riscurilor biologice şi a posibilităţii lor de acţiune asupra factorului uman şi asupra produselor şi subproduselor specifice

-identificarea sursei riscurilor biologice şi analiza posibilităţii stopării riscurilor biologice la sursă

-identificarea gravităţii riscurilor biologice ţinând seama de unicitatea comportării organismului uman la idversele tipuri de bacterii ;

-realizarea unei ontologii complexe, multilingve de riscuri biologice, ontologie care să includă în principal următoarele aspecte:

-agentul biologic şi descrierea sa exhaustivă;

-modalităţi de transmitere directă;

-combinaţii cu potenţial sever cu alţi agenţi- şi transformarea agentului primar;

-consecinţe ale acţiunii agentului;

-proceduri de bună practică pentru prevenirea imediată;

-dezvoltarea unor proceduri de bună practică pentru instruirea şi formarea personalului în ceea ce priveşte riscurile biologice.

BIBLIOGRAFIE

1.Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă 68/Ro Factsheet-Previziunea experţilor privind riscurile biologice emergente legate de securitatea şi sănătatea în muncă

2Raportul complet Previziunea experţilor privind riscurile biologice emergente legate

de securitatea şi sănătatea în muncă:  http://riskobservatory.osha.europa.eu/risks/forecasts/biological_ risks

3. Raportul Agenţiei Previziunea experţilor privind riscurile fizice emergente legate de

securitatea şi sănătatea în muncă:

http://osha.europa.eu/publications/reports/6805478

4.Riscuri biologice http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/biological_risks/index_ro.htm

5.Instrument pentru evaluarea riscurilor http://imm.protectiamuncii.ro/docs/RO_070312_RAT.pdf