RISCUL-1

Începem cu acest material prezentarea capitolului despre risc care va constitui o parte esențială din Manualul aflat în pregătire. 
Problema esențială legată de risc este că nu putem evalua- și nici manageria- ceva care nu este definit în mod corespunzător și care poate fi  identificat, evaluat și analizat. 

1. Pericol și Risc

În literatura de specialitate există o confuzie destul de mare între pericol și risc. Noțiunea de pericol (noțiune care trebuie folosită absolut în toate împrejurările- nu vom vorbi niciodată despre „hazarduri” ci despre pericole- cel puțin în domeniul tehnic).

Pericolul este o situație existentă la locul de muncă care poate provoca daune. Pericolele fizice sunt relativ cunoscute- de exemplu electricitatea, substanțele chimice, gazele toxice , etc. Pericolul poate fi considerat și ca o situație sau un obiect care poate afecta în mod advers mediul de lucru.  

Dicționarul Centrului Canadian pentru Sănătate și Securitate Ocupațională[1] definește pericolul ca fiind ” Orice fel de sursă de lezare potențială , pagube sau efecte adverse asupra sănătății asupra unor instalații sau persoane aflate în anumite condiții la lucru. În general un pericol poate cauza lezări sau efecte adverse (pentru indivizi ca efecte de sănătate iar pentru organizații ca pierderi de proprietate sau echipamente) .

Exemple de pericole sunt date în următorul tabel.

Tabel 1. Exemple de pericole

Pericol la locul de muncă	Exemplu	Exemplu de efecte
Lucru	Cuțit	Taie
Substanță	Benzen	Leucemie
Material	Azbest	Mezoteliomă
Surse de energie	Energie	Șoc, electrocutare
Condiție	Podea umedă	Alunecări, căderi
Proces	Sudură	Intoxicare cu fumul rezultat
Practică	Minieritul substanțelor dure	Silicoză

CE ESTE RISCUL ?

Riscul este șansa sau probabilitatea ca o persoană să fie lezată sau să experimenteze un efect advers asupra sănătății dacă este expusă la un pericol. Același lucru se poate întâmpla cu pierderi de proprietate sau echipamente. Riscul este în general exprimat ca probabilitate sau posibilitate de lezare în timp ce pericolele se referă mai degrabă la consecințele posibile.

De exemplu ”există riscul de 1/10.000 să te electrocutezi atunci când schimbi un bec”. Pericolul fumatului într-o încăpere cu mulți nefumători poate duce la apariția cancerului pasiv, etc.

Factorii care influențează nivelul de risc sunt:

• durata expunerii unei persoane;
• modul de expunere al persoanei (prin contact cu pielea, respirație, etc.)
• gravitatea efectelor în condiții de expunere;

Prima imagine prezintă legătura între pericol, expunere și vulnerabilitate.

Figura 1. Legătura între pericol, expunere și vulnerabilitate.

Este evident faptul că o expunere mai mică la pericole crește șansele respectivului grup de persoane și le scade acestora vulnerabilitatea. Există tot felul de metode pentru scăderea expunerii- cum ar fi de exemplu expunerea parțială- pentru o durată stabilită de timp.

Figura următoare ne arată legătura între  pericol și risc

Figura 2. Legătura dintre pericol și risc

Atunci când vorbim despre managementul riscurilor –facem o serie de decizii conștiente asupra a 3 aspecte;

1. Care este probabilitatea de lezare sau avarii datorită acțiunilor viitoare;

2. Care este impactul probabil al acestora ?

3. Ce se va întreprinde în legătură cu aceste aspecte ?

În unele părți se consideră că riscul poate fi calculat ca și pericolul (intensitatea sa) înmulțit cu valoarea expunerii.

Figura 3.  Evaluarea riscului ca și pericol x expunere (sursa [2])

RISCUL ÎN DOCUMENTELE NAȚIONALE DE REFERINȚĂ

Legea 319/2006 este legea de bază în acest domeniu.

Ea definește la articolul 5, paragraful h ” pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;”- adică oarecum ceea ce am prezentat anterior;

Problema esențială este că nu sunt definite riscurile –problema rezultă din pasajele ulterioare:

” Art. 7. (1)in cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:

....

b) prevenirea riscurilor profesionale;

......

(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursa;

.....

(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:

a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;”

E destul de curios cum poți să evaluezi sau să combați la sursă niște lucruri nedefinite sau vag definite. Sunt folosite mai multe tipuri de noțiuni ”riscuri ocupaționale”, riscuri profesionale”, ”riscuri pentru sănătate și securitate în muncă” care pot conduce la confuzii.

În lucrarea [3]se atrage atenția că ” Înţelegerea riscului necesită cunoaşterea structurii acestuia şi a modului său de manifestare. În consecinţă, trebuie pătruns în complexitatea lui şi în toate domeniile cunoaşterii. Aceasta reclamă un demers amplu şi, uneori, complex dar, paradoxal, viaţa este un risc continuu şi nu există progres care să mărească confortul nostru fără nici un risc”

O altă lucrare [4]menționează că ” Riscurile fizice, chimice biologice, o serie de caracteristici nocive ale muncii, ale managementului şi organizării activităţii, denumite riscuri psihosociale, cât şi stresul ocupaţional trebuie gestionate în mod unitar pentru a preveni efectele lor adverse asupra siguranţei, sănătăţii fizice şi psihologice a angajaţilor.”- cu părere de rău trebuie menționat faptul că riscul nu poate fi definit ca o caracteristică nocivă.

Avem noroc cu un document elaborat de ITM Teleorman[5] în care întâlnim următoarele definiții ” Pericol: orice poate cauza o vătămare Risc: combinaţia între gravitatea vătămării şi probabilitatea unui pericol de a cauza vătămarea Evaluare a riscului: procesul de estimare a pericolelor la postul de lucru”.Cu noțiunea de pericol putem fi parțial de acord (din motive necunoscute legislația românească nu ia în considerare și avariile). Definiția riscului exclude expunerea- ceea ce s-ar putea să fie o problemă în multe circumstanțe. Cât despre evaluarea riscului se confundă cu identificarea (estimarea) pericolelor- ceea ce nu este extrem de corect.

Concluzii:

Putem defini :

1. Pericolul ca fiind  o situație existentă (sau un grup de situații connexe) la locul de muncă care poate provoca daune materiale sau lezări ale sănătății și securității în muncă a persoanelor. Trebuie relevat și subliniat faptul că pericolul este o situație sau un grup de situații existente.

2. Riscul este șansa sau probabilitatea ca un utilaj să fie avariat sau o persoană să fie lezată sau să experimenteze un efect advers asupra sănătății Dcă utilajul sau persoana sunt expuse pentru o durată semnificativă la pericol. Putem considera deci că :

RISC=PROBABILITATE x EXPUNERE X GRAVITATE

Putem considera aceste definiții ca fiind funcționale cât și operaționale pentru ceea ce urmărim în această lucrare.

---

[1] http://www.ccohs.ca/oshanswers/hsprograms/hazard_risk.html

[2] http://www.plasticisers.org/en_GB/health/risk-vs-hazard

[3] http://www.apssmt.ro/download/analiza-critica-a-metodelor-de-evaluare-a-riscurilor-ocupationale-aplicate-la-unitatile-miniere-din-valea-jiului.pdf

[4] http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Ianuarie/Balan%20Zoia%20-%20Analiza%20relatiilor%20dintre%20riscurile%20fizice,%20psihosociale%20si%20stres/REZUMAT_LUCRARE_DOCT_VOCHITA_BALAN_ZOIA.pdf

[5] http://www.itmteleorman.ro/Munca%20la%20negru/GhidDe%20EvaluareARiscului.pdf

PERICOLUL (HAZARDUL)- 2

Să vedem pentru început câteva definiții ale pericolului și ale companioanelor sale , pericolul iminent și pericolul grav și iminent. 

”PERÍCOL, pericole, s. n. Situație, întâmplare care pune sau poate pune în primejdie existența, integritatea cuiva sau a ceva; primejdie, amenințare, ♦ (Rar) Risc. – Din lat. periculum, it. pericolo. ”

Deci pericolul este o situație (sau un eveniment) care poate pune în primejdie (ar fi mai corect să spunem că poate afecta- pentru că noțiunea de primejdie e greu de definit) existența și integritatea- și aici sunt incluse persoanele (cuiva) și lucrurile (ceva), La definiție ar trebui introdusă și funcționarea. 

Cu mirare găsim o definiție interesantă dar care introduce și o culpă de natură penală.
”pericol iminent, consecinţă gravă pentru o persoană, pentru un bun sau pentru un interes general, care este pe cale să se producă şi care justifică în general comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, făcând ca aceasta să-şi piardă autonomia penală prin intervenţia stării de necesitate, ca şi cauză justificativă. Atunci când valoarea pusă în pericol iminent este viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a unui copil sau a unei persoane care nu are posibilitatea de a se îngriji, se comite infracţiunea de punere în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji.

Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/pericol-iminent ”
E un pic mai complicat- bănuim că este o definiție juridică, fără aplicabilitate în domeniul SSM.

Rezumând, pericolul poate fi interpretat ca în figura 1.

Figura 1- Definirea globală a pericolului

Din figură se poate observa că afectarea ”cuiva” sau a ”ceva” se inter-relaționează. Defecte minore pot conduce la accidentul de muncă așa cum accidentarea cuiva poate avea ca efect secundar avarierea unei unelte.

O definiție mai nefericită este următoarea.
”Pericolul grav şi iminent de accidentare reprezintă situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment.”
O considerăm nefericită din prisma termenului adiacent pericolului, respectiv riscul. Figura 2 arată înlănțuirea normală a termenilor.

Figura 2- Cauză-Pericol-Risc- Eveniment neprevăzut

Orice fel de pericol are la origine o cauză. La momentul apariției riscului se adaugă o probabilitate de declanșare (prilej declanșator așa cum apare în definiția anterioară și o gravitate specifică. Este important de reținut că pericolul este o noțiune de natură statică iar riscul o noțiune dinamică. Rezultanta activării unui risc este un eveniment neprevăzut. Omiterea avariilor și pierderilor economice din domeniul SSM nu este benefică pentru nimeni. 

În toată această filozofie trebuie să mai introducem o noțiune, momentan absentă din teoria românească, cea de declanșator - sau trigger cum este el cunoscut în literatura de specialitate. 
Declanșatorul constituie și el o cauză a accidentului. Dacă vorbim de cauza primară- cea care a  condus la apariția pericolului (de exemplu folosirea energiei electrice pentru acționarea unor mașini unelte și existența unor cabluri de alimentare desizolate )- în acest caz ar trebui să menționăm cauza declanșatoare (de exemplu atingerea accidentală a cablului de alimentare).Figura 3 sumarizează aceste aspecte.

Figura 3- Cauză-Pericol-Risc

Observăm- ca specialiști în domeniul prevenirii  că în acest caz măsurile de prevenire trebuie să mitigheze 2 cauze- cauza primară (prin re-izolarea cablurilor) și declanșatorul (prin instruirea personalului pentru a fi protejat contra atingerilor accidentale). 

PERICOLUL (HAZARDUL) -1

Cazul 1. Sunteți un lucrător, undeva la un loc de muncă. Meșterul vă cere să-l ajutați, ținându-i o piesă. Apucați piesa și constatați- din proprie experiență neplăcută- că respectiva piesă tocmai trecuse printr-un proces de sudură. Meșterul ar fi trebuit să vă solicite 1. să luați niște mănuși de protecție; 2. să-i țineți piesa. N-a făcut-o și dvs. aveți arsuri la ambele mâini. Cine e vinovat ?

Cazul 2. Sunteți patronul unei instituții prestigioase- să spunem de training. Ați instalat în grupurile sanitare  din firma dvs. distribuitoare de săpun- acele dispozitive care sunt apăsate și lasă să curgă săpunul. Aveți un simpozion aniversar cu posibili investitori serioși invitați ca oaspeți. Din păcate, la una din grupurile sanitare săpunul curge pe jos. După o mică tratație unul din investitori intră să se spele pe mâini- e ora 16.00- nu aprinde lumina pentru că consideră că n-are nevoie, alunecă pe băltoaca de săpun lichid formată pe gresie, se lovește cu capul de gresie și moare. Cine e vinovat ?

Cazul 3. Doi lucrători efectuează o activitate de întreținere la o mașină cu alimentare electrică. Lucrătorul cu mai multă experiență realizează lucrarea propriu-zisă, cel mai tânăr supraveghează ca nu cumva mașina să fie alimentată din greșeală. Poziția lucrătorului care efectuează întreținerea propriu-zisă nu-i permite să  fie observat vizual de colegul său. La un moment dat cel mai tânăr lucrător are impresia că a auzit ”Dă-i drumul” și branșează alimentarea electrică. Cel care efectua mentenanța își prinde mâna în mașină și își pierde 3 degete. Cine e vinovat ?