ACCESAREA FONDURILOR
STRUCTURALE POSDRU-Studiu de caz- 2
CE NE PROPUNEM SĂ FACEM
ÎN PROIECT ?
Ghidul în versiunea sa
draft precizează că ” În cadrul
acestei cereri de propuneri de proiecte de grant se vor încuraja înfiinţarea de
noi grupuri
si parteneriate funcţionale în economie între cooperative, asociaţii de întrajutorare,
fundaţii si asociaţii, întreprinderi, agenţii care vor înfiinţa structuri ale economiei sociale ce vor
oferi noi servicii si noi oportunităţi
persoanelor cu dificultăţi în integrarea sau reintegrarea pe piaţa muncii, vor facilita accesul la noi servicii
sociale, de sănătate, educaţie şi vor contribui la valorificarea forţei de
muncă locală prin creşterea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele de
etnie roma, pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru alte grupuri
vulnerabile expuse riscului de excluziune socială.”
Se poate vedea că :
1. Este vorba despre un
grup sau un parteneriat- care va trebui înființat sau dezvoltat dintr-o
structură existentă
2. Este vorba de o structură
a economiei sociale- gândită mai puțin
pentru profit și mai mult pentru a aduce servicii sociale;
3. Sunt precizate
domeniile sănătate și educație.
Ghidul definește
următoarele obiective operaționale ” Principalele obiective operaţionale ale acestui DMI sunt:
• dezvoltarea
structurilor economiei sociale – dezvoltarea
şi promovarea unor activităţi şi servicii generatoare de profit/venit pentru a
ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială
să se integreze sau reintegreze pe piaţa muncii, în structurile economiei
sociale şi/sau în economia formală;
• promovarea economiei
sociale ca un instrument flexibil şi durabil pentru dezvoltarea economică şi
crearea de locuri de muncă la nivel regional şi local;
• consolidarea
capacităţilor, competenţelor, cunoştinţelor şi stimei de sine pentru grupurile
vulnerabile prin înfiinţarea parteneriatelor public/private în domeniul economiei
sociale;
• consolidarea
capacităţii structurilor din economia socială, precum şi încurajarea cooperării
între organizaţii.”
Din punctul de vedere al
acestui demers, de interes este porțiunea bolduită din paragraful anterior-
referitoare la activități sau servicii generatoare de venit care vin în
sprijinul unor grupuri defavorizate. În
această categorie de servicii vom identifica:
-servicii de
educare/Formare Profesională. Evident că orice proces de Formare Profesională
este implicit un proces educativ- dar întrucât în ghiduri se folosește termenul
de Formare Profesională este bine să
ne axăm pe acest termen.
În această privință,
următorul paragraf din ghid ne cam aruncă-n ceață
” 2. Promovarea capacităţii de a ocupa un loc de
muncă şi adaptabilităţii persoanelor care
fac parte din grupurile ţintă, aşa cum sunt precizate la capitolul 4.1 din prezentul
ghid, în structurile economiei sociale;”- capacitatea de a ocupa un loc de
muncă se poate îmbunătăți printr-un proces mai bun de formare- dacă discutăm
din punctul de vedere al angajatului sau viitorului angajat. Aspectele ținând
de adaptabilitate pot fi considerate ca și
rezultante ale unui proces de formare sau, într-o altă interpretare
necesită servicii sociologice și psihologice specifice.
”6. Dezvoltarea
programelor de formare (în domeniul incluziunii sociale şi economiei sociale) pentru specialiştii implicaţi în
sistemul serviciilor sociale (lucrători sociali, asistenţi personali, asistente
comunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenţi maternali,
îngrijitori, personal din instituţii rezidenţiale).”- din acest paragraf-
coroborat cu cele anterioare- se poate
observa că personalul serviciilor sociale ar constitui
oarecum baza grupului țintă.
Rezultante:
·
proiectul ar
trebui să urmărească activități de prestări de servicii specifice, în principal
de orientare profesională- care asigură ”promovarea capacității de a ocupa un
loc de muncă..”
·
o categorie
separată de activități sunt activitățile de Formare Profesională.
Să analizăm un pic
activitățile eligibile:
”1. Furnizarea
serviciilor de ocupare, precum informare şi consiliere profesională, asistenţă,
mentorat, tutorat, orientare profesională, consiliere psihologică, consiliere
psihiatrică, medierea locurilor de muncă;”- din această categorie putem selecta
informare și consiliere profesională, asistență, mentorat și tutorat. Se
presupune că pentru experții din echipa de implementare astfel de activități nu
presupun necesitatea unor validări
speciale- ci doar o calificare de nivel superior (sau mediu) și experiența
necesară.
” 3. Dezvoltarea şi furnizarea programelor de
formare profesională, inclusiv dezvoltarea competenţelor de utilizare TIC
pentru grupurile dezavantajate;”-
această activitate ar trebui să presupună dezvoltare de programe de
Formare Profesională. Aici se ridică un semn de întrebare legat de
posibilitatea dezvoltării unor programe de Formare
Profesională intensivă - care să
pregătească persoanele din grupurile vulnerabile într-un timp foarte scurt și
formând suficiente competențe pentru ca o astfel de persoană să poată efectua-
de exemplu- activități de audit. Într-o astfel de activitate- să presupunem că
ne referim la auditarea conformității- persoana din grupul țintă ar culege
niște date folosind un chestionar- ar interpreta- mai mult sau mai puțin-
aceste date- și ar introduce respectivele date într-un format electronic
(presupunând competențe de folosire generală a calculatorului, de lucru cu
Excel și de transmisie de date) diseminându-le acolo unde este necesar.
Un astfel de proiect și-ar putea
propune pregătirea unui ”nucleu de experți” la nivel comunal- respectiv 3-4
persoane care să fie formate profesional astfel încât să poată presta servicii
de evaluare, consultanță locală, secretariat, etc. Ar putea fi selectate un număr de n comune
din m regiuni care să conducă la formula aproximativă a grupului țintă m
regiuni (de exemplu 2) x n comune/regiune (de exemplu 10) x 4 experți
formați/comună =80 de persoane. Evident că acest număr va trebui corelat cu
numărul minim de persoane din grupul țintă- care va fi definit de forma finală a ghidului.
”4. Activităţi de formare
profesională şi de consolidare a capacităţilor, competenţelor, cunoştinţelor şi
stimei de sine, dedicate persoanelor vulnerabile pentru a le ajuta să
înfiinţeze structuri ale economiei sociale şi să beneficieze de oportunităţile nou
create;”- avem aici activitățile de formare propriu-zise pentru grupul țintă- activitățile
trebuie să ajute persoanele vulnerabile să beneficieze de oportunitățile nou
create – deci ne-am putea gândi la formarea profesională intensivă cu rezultate
imediate- pentru utilizarea instrumentelor IT.
” 12. Activităţi inovatoare, interregionale şi
transnaţionale pentru dezvoltarea economiei
sociale;”- aici ar putea fi definite anumite activități specifice- care nu se
încadrează în cele prezentate mai sus.
Trebuie menționat faptul
că celelalte activități eligibile enunțate nu se încadrează în modelul folosit
pentru studiul de caz- fiind ceva mai greu de realizat- de exemplu ” 11. Iniţiative care să conducă la diminuarea
lipsei de încredere şi a excluziunii sociale
a grupurilor vulnerabile şi la combaterea şi prevenirea infracţionalităţii, prin
promovarea activităţilor artistice şi culturale, protecţia mediului,
conservarea patrimoniului cultural şi a
tradiţiilor;”, se referă la formatorii sau managerii din economia socială- și
impun obținerea unor certificate recunoscute național sau presupun dezvoltarea
și susținerea de structuri ale economiei sociale.
