Analiza vulnerabilității -5

CHECKLIST PENTRU ANALIZA DE VULNERABILITATE

În continuare este prezentat un checklist pentru analiza de vulnerabilitate , checklist folosit la nivelul unităţilor specializate din Uniunea Europeană.

Nr. Întrebare	Întrebare	Răspuns
1	Dintre participanţii la procesul de muncă, cine sunt cei mai vulnerabili ? (vulnerabilitate concretizată în: -absenteism; -afecţiuni acute/cronice; -incidente; -accidente de muncă; -boli profesionale –se recomandă folosirea datelor statistice din unitate pe ultimii 5 ani pentru a justifica răspunsul)
2	Au fost categoriile cele mai vulnerabile de personal din IMM implicate (până acum) în astfel de analize şi în găsirea de soluţii pentru reducerea vulnerabilităţii ?
3	La ce factori sunt vulnerabile aceste categorii ?
4	Cum s-au modificat vulnerabilităţile specifice, identificate de analiză, în timp ? (s-au diminuat, au rămas constante, au crescut)
5	Condiţii (de muncă) nesigure identificate- de exemplu fluxuri informaţionale, mecanisme de tratare a problemelor, resurse, etc.)
6	Nivelele diferenţiale de vulnerabilitate- de exemplu localizare geografică a unui loc de muncă în afara razei de acţiune obişnuite a unor servicii gen pompieri, salvare, etc.; accesul şi controlul resurselor, putere disponibilă, etc.)
7	Factori de influenţă şi tendinţe ale acestora (de exemplu tendinţe legislative referitoare la SSM);
8	Aprecierea tendinţelor categoriilor de personal cele mai vulnerabile (descrescătoare, constante, crescătoare)
9	Resursele aflate la dispoziţia persoanelor vulnerabile
10	Motivul vulnerabilităţii în prezent (de exemplu, pregătire insuficientă)
11	Motivul vulnerabilităţii în viitor (de exemplu îmbătrânirea)
12	Care sunt strategiile folosite de acele persoane pentru a reduce vulnerabilitatea ?
13	Ce strategii sunt folosite în cursul unei crize (de exemplu manifestarea pregnantă a unui pericol) ?
14	Care sunt strategiile pe termen lung ale IMM-ului pentru a reduce vulnerabilitatea ?
15	Ce aspecte ale vulnerabilităţii pot fi folosite pe post de indicatori de impact ai programelor de reducere a vulnerabilităţii ?
16	Ce capacităţi definitorii ale locul de muncă pentru reducerea vulnerabilităţii (de exemplu- duşuri pentru locuri de muncă unde se manipulează substanţe chimice)

http://www.integrisk.eu-vri.eu/AnnouncementPreview.aspx?cid=53

Analiza vulnerabilității -4

DEFINIREA CADRULUI ANALITIC

Tabelul următor sumarizează paşii necesari pentru definirea cadrului analitic

ANALIZA SITUAŢIONALĂ A VULNERABILITĂŢII Analizează prevalenţa/gradul de extindere al vulnerabilităţii; Analizează modul în care diversele categorii de persoane sunt capabile să trateze problemele la locul de muncă; Analizează pericolele/vulnerabilităţile prezente INSTRUMENTE DE ANALIZĂ -discuţii în grup; -profil istoric/desfăşurare a vulnerabilităţii în timp; -harta vulnerabilităţii; INFORMAŢII NECESARE -înţelegerea în profunzime a vulnerabilităţii; -persoane mai expuse riscului(identificarea vulnerabilităţilor/nivelului de vulnerabilitate/locaţiei de vulnerabilitate); - tendinţe/modificări ale tendinţelor în timp; -diferenţe în vulnerabilitate; -acord de principiu asupra caracteristicilor de vulnerabilitate care rămân neschimbate, se accentuează sau se îmbunătăţesc; -clasiciare; include analiza de expunere

ANALIZA CAUZELOR VULNERABILITĂŢII Identifică cauzele primare şi celelalte cauze Realizează prioritizarea INSTRUMENTE -Arbori de problemă/analiza obiectivelor; -grafuri de concept; INFORMAŢII NECESARE -clasificarea gravităţii vulnerabilităţilor şi cauzelor acestora; -identificarea condiţiilor nesigure; -identificarea presiunilor dinamice sau a determinanţilor vulnerabilităţii; -identificarea cauzelor definitorii ale vulnerabilităţii; -prioritizarea listei cauzelor;

ANALIZA ACŢIUNILOR ÎNTREPRINSE Stabileşte strategiile , resursele şi instrumentele existente şi folosite pentru a reduce vulnerabilitatea Determină asistenţa externă  care a fost folosită pentru a reduce vulnerabilitatea INSTRUMENTE -Matrici de evaluare -Diagrame Venn -Arbori de problemă/analiza obiectivelor -Grafuri de concept INFORMAŢII NECESARE -Determinarea tuturor acţiunilor întreprinse la locul de muncă pentru a reduce vulnerabilitatea; -Determinarea percepţiei personalului de la locul de muncă asupra vulnerabilităţii şi cum determină această percepţie adoptarea de decizii; -Capacităţile de reducere a vulnerabilităţii; -Ce a funcţionat şi ce nu; -Ce sprijin a fost primit din afara locului de muncă şi cum a contribuit acest sprijin la reducerea vulnerabilităţii

DETERMINAREA ACŢIUNILOR DERIVATE DIN ANALIZĂ -Proiritizarea intervenţiilor directe; -Planuri de acţiune care includ termene concrete şi responsabilităţi; -Planificare pe bază de scenarii INSTRUMENTE -Matricea vulnerabilităţii -Planuri de acţiune care pot fi adaptate; -Planificarea pe bază de scenarii; INFORMAŢII NECESARE -Cum vor conduce acţiunile propuse la reducerea dorită a vulnerabilităţii; -Analiza noilor pericole şi a modului în care persoanele pot fi afectate de acestea; -Contingentări în modificarea vulnerabilităţii în viitor IEŞIRI PRINCIPALE -Acţiuni care vor fi întreprinse la nivelul locului de muncă; modul în care aceste acţiuni vor reduce vulnerabilitatea specifică locului de muncă; modul în care se va putea recunoaşte această reducere a vulnerabilităţii -Acţiuni care trebuiesc întreprinse la nivelul unităţii economice; modul în care aceste acţiuni vor contribui la reducerea vulnerabilităţii la nivelul unităţii IMM şi specific la nivelul locului de muncă; -Acţiuni care trebuiesc întreprinse la nivel local/regional/naţional ; modul în care aceste acţiuni vor contribui la reducerea vulnerabilităţilor specifice la nivel global (de exemplu vulnerabilitatea faţă de materialele care conţin derivaţi ai formaldehidei)

ANALIZA MULTI-NIVEL

Folosind cadrul analitic definit anterior, analiza vulnerabilităţii este condusă pe 3 nivele:

-nivelul locului de muncă- obiectivul acestui nivel este identificarea acţiunilor de reducere a vulnerabilităţii care pot fi întreprinse la nivelul locului de muncă; în acest nivel o atenţie deosebită trebuie acordată dinamicilor de putere- de exemplu, un grup de muncitori de la locul de muncă va discuta altfel despre pericolele la care sunt expuşi în prezenţa conducătorului locului de muncă şi altfel când acest factor perturbator lipseşte; pe de altă parte aici trebuie să se ţină cont şi de aşa numitul „bias”, respectiv de interpretările eronate pe care le pot face persoanele cu un anumit nivel de instruire asupra unor subiecte pentru care nu sunt suficient pregătite- de exemplu introducerea unei noi maşini complexe pe care muncitorii o resimt ca un pericol;

-nivelul unităţii- la acest nivel analiza de vulnerabilitate serveşte în mod obiectiv schimbării;ea asigură că acţiunile ulterioare vor aplica în mod sistematic rezultatele cercetării pentru a construi pe procese deja existente. La acest nivel  schimbul de cunoştinţe cu toţi cei interesaţi (stakeholderi) este foarte important. Este posibilitatea de a identifica fluxuri utile de informaţii şi de a modifica procesele decizionale

-nivel local/regional/naţional- la nivel local/regional/naţional sunt urmărite şi analizate global pericole care pot fi provocate de prelucrarea cu cianură a deşeurilor aurifere; aspectele analizate la nivel naţional primesc, de obicei, un feedback internaţional

Analiza vulnerabilității-3

STRUCTURA ANALIZEI DE VULNERABILITATE

Există 3 faze ale analizei de vulnerabilitate , respectiv:

• pregătire;
• definirea cadrului analitic;
• analiză multi-nivel; procesul de analiză este continuu .
• Schema următoare prezintă aceste aspecte:
  
  Figura 2- Fazele analizei de vulnerabilitate
  
  
  
  
  Definirea obiectivelor analizei trebuie să ţină cont de următorii paşi:
  
  
  a)Dezvoltarea termenilor de referinţă- în acest sens sunt selectaţi următorii termeni de referinţă principali:
              -informaţiile necesare pentru a fi colectate;
              -adâncimea analizei;
  -timpul necesar pentru a desfăşura analiza;
  -resursele necesare pentru a desfăşura analiza;
  -Definirea motivelor pentru a desfăşura analiza. Dintre motivele pentru a realiza o astfel de analiză pot fi indicate:
              -pentru a diagnoza vulnerabilitatea ca şi cauzele acesteia;
              -pentru a se focaliza asupra grupurilor vulnerabile, asupra pericolelor sau asupra
  localizărilor acestora;
  - pentru a realiza o mai bună pregătire de urgenţă şi de răspuns;
  
  
  
  
  b)Analiza datelor secundare/ informaţiilor din planul secundar- pentru definirea obiectivelor urmărite, analiza informaţiilor din planul secundar este strict necesară – în principal pentru a evita redundanţele. Analiza acestor informaţii poate determina şi necesarul de informaţii util pentru analiză dar indisponibil momentan.
  
  
  Matricea următoare prezintă o analiză a informațiilor necesare. 
  
  

  Paşii analizei	Informaţia necesară	Informaţia disponibilă	Lipsa de informaţii
  Situaţia vulnerabilă	-          prevalenţa/gradul de extindere a vulnerabilităţii; -          modul de tratare a problemelor a diverşilor membrii ai echipei; -          analiza pericolelor actuale; -          analiza vulnerabilităţilor actuale; -          caracteristicile vulnerabilităţii
  Cauzele vulnerabilităţii	-          condiţii nesigure; -          presiuni dinamice; -          cauze de nivel 0;
  Acţiuni şi capacităţi ale locului de muncă	-          stabilirea resurselor umane şi materiale utilizabile pentru a reduce vulnerabilitatea; -          asistenţă externă folosită pentru a reduce vulnerabilitatea;

  Exemplul unei matrici de vulnerabilitate este prezentat în continuare
  
  

  Pericol	Resurse disponibile	Cum au fost folosite resursele pentru a reduce pericolul	Percepţii şi acţiuni ale personalului de la locul de muncă faţă de pericol
  Incendii	Extinctoare Surse de apă Servicii specializate	-Extinctoarele nu au mai fost reîncărcate, o parte din acestea fiind ieşite din garanţie; -Sursele de apă au fost folosite uneori în incendii în care apa nu trebuia folosită;	Se consideră că incendiile nu reprezintă pericole semnificative pentru locul de muncă; Au fost făcute referate pentru reîncărcarea extinctoarelor;

  
  
• http://www.integrisk.eu-vri.eu/AnnouncementPreview.aspx?cid=53

Analiza vulnerabilității- 2

ANALIZA VULNERABILITĂŢII CA METODĂ PRE-ACCIDENT

Analiza vulnerabilităţii a fost considerată pe prima „treaptă” a oricărui sistem care-și propune evaluări în domeniul SSM la nivelul întreprinderii ţinând seama de faptul că poate oferi indicaţii extrem de preţioase, la nivel global, asupra zonelor expuse riscurilor operaţionale din unităţile economice de tip IMM. Pot fi identificate astfel zonele critice din infrastructura de protecţie a unei unităţi economice. Acestea se pot datora, diverselor cauze cum ar fi:

            -lipsa de coordonare;

            -acţiuni potenţiale cu efect negativ asupra securităţii şi sănătăţii;

            -absenţa supravegherii şi reăntăririi aspectelor  legate de SSM, etc.

Analiza vulnerabilităţii oferă de asemenea explorarea căilor prin care se poate întări sau îmbunătăţi infrastructura de protecţie contra riscurilor operaţionale.

Natura vulnerabilităţii este dinamică şi complexă- de aceea nu poate fi analizată în mod direct. Orice fel de analiză a vulnerabilităţii este o analiză predictivă- prezicând ce se poate întâmpla şi de ce. Analiza merge până la nivelul la care pot fi înţelese şi abordate chestiunile de principiu.

Analiza vulnerabilităţii arată ce se poate întâmpla dacă...Spre deosebire de metodele de gen what-if, metode orientate în mod specific pe anumite instalaţii industriale, analiza vulnerabilităţii se referă totuşi la locul de muncă din punct de vedere global, văzut în interacţiune cu mediul înconjurător.

Analiza vulnerabilităţii în acest sens este un mod calitativ de analiză- cu implicarea persoanelor care sunt subiecţi ai analizei.

Rezultatele acestei analize reprezintă planuri de acţiune pentru reducerea vulnerabilităţii, în general.

În cazul acestui sistem, rezultatele analizei vulnerabilităţii vor fi concretizate în:

-          Identificarea zonelor din IMM vulnerabile la riscurile operaţionale;

-          Identificarea categoriilor de personal din IMM vulnerabile la riscurile operaţionale;

-          Identificarea calitativă a interacţiunilor posibile  zone-personal care pot conduce la efecte nedorite din punct de vedere al riscurilor operaţionale;

PRINCIPII ALE ANALIZEI VULNERABILITĂŢII

Principalele principii ale analizei vulnerabilităţii sunt:

-          este o metodă activă; personalul care este afectat de riscurile operaţionale trebuie să fie implicat în găsirea unor soluţii la problemele pe care le întâmpină;

-          nu este un scop în sine; analiza vulnerabilităţii se continuă totdeauna cu analize mai precise;

-          sursele de vulnerabilitate precum şi şi soluţiile de micşorare a vulnerabilităţii sunt localizate în interiorul şi uneori în exteriorul loculu ide muncă; acest lucru implică o abordare multi-nivel;

Analiza vulnerabilităţii foloseşte o abordare pas cu pas pentru a analiza sistematic cauzele vulnerabilităţii prin:

-identificarea pericolelor ;

-examinarea condiţiilor nesigure (factori care fac personalul susceptibil la risc la un anumit moment dat;

-urmărirea sistemelor care determină vulnerabilitatea şi cauzele principale ale acesteia;

-analiza capacităţilor şi impactului acestora în reducerea vulnerabilităţilor;

Abordarea multi-nivel ţine seama  de următoarele niveluri esenţiale:

-          nivelul comunităţii sau locului de muncă; această comunitate acţionează:

o   ca şi informator- pentru cei care fac analiza;

o   ca şi analist- printr-o reducere succesivă a analizei până la nivelul la care comunitatea poate întreprinde singură acţiuni pentru a-şi reduce vulnerabilitatea;

-          la nivelul unităţii sau districtului- analize de vulnerabilitate care descoperă faptul că cauzele vulnerabilităţii nu sunt în interiorul comunităţii trebuie să meargă mai departe; în acest gen de analiză este implicat managementul de top level precum şi diferiţi alţi manageri care analizează modele de vulnerabilitate , urmărind acţiunile care trebuiesc întreprinse pentru eliminarea acesteia; informaţiile vehiculate la acest nivel nu trebuie însă să afecteze nivelul anterior;

-          nivelul înconjurător – o analiză holistică a vulnerabilităţii implică şi apariţia unor actori „externi” unităţii economice de tip IMM

„Maparea” acestor nivele de analiză pe structura conexiunilor unităţii economice conduce la schema prezentată în figura următoare.

Figura 1- Schema generală a nivelelor de analiză a vulnerabilității

La:

• nivelul locului de muncă, analiza vulnerabilităţii se bazează în general pe colectarea datelor de la participanţii la procesul de muncă şi pe analiza acestor date; la acest nivel abordările sunt participative ;
• nivelul unităţii economice, analiza vulnerabilităţii se bazează în general pe documentaţia existentă precum şi pe legătura cu managerii direct implicaţi în procesul de prevenire a riscurilor operaţionale precum şi cu managementul de top;
• la nivel regional/naţional analiza se bazează pe studii statistice, vizite de studio în facilităţi special selectate precum şi pe monitorizare; se recomandă realizarea unor workshop-uri la nivel regional şi naţional;
• la nivel internaţional, analiza vulnerabilităţii urmăreşte oferirea de sprijin ţărilor care au nevoie de astfel de sprijin; de asemenea se urmăreşte coordonarea acţiunilor în anumite probleme extreme de sensibile- cum ar fi, de exemplu, poluarea transfrontalieră.

http://www.integrisk.eu-vri.eu/AnnouncementPreview.aspx?cid=53

Analiza Vulnerabilității- 1

Ce este vulnerabilitatea ?

Vulnerabilitatea este un termen folosit pentru a descrie expunerea la pericole şi şocuri. Persoanele sunt mai vulnerabile dacă pot să fie mai afectate, în sens negativ, de evenimente aflate în afara controlului lor.

„Vulnerabilitatea defineşte caracteristicile unei persoane sau a unui grup precum şi situaţia în care se află aceştia şi care le influenţează capacitatea de anticipare, de tratare a pericolelor , rezistenţă şi recuperare din impactul cu pericolele”.

Dimensiunile vulnerabilităţii pot fi:

-sociale;

-legate de generaţie;

-economice;

-tehnice;

-politice; anumite grupuri sunt mai influenţate de lezări, pierderi şi suferinţe în contextul pericolelor diferite. Variabilele cheie ale vulnerabilităţii care explică variaţia impactului includ clasa din care fac parte persoanele , ocupaţia, casta, etnicitatea, sexul, eventualele disabilităţi, starea sănătăţii, vârsta, natura şi extinderea organizaţiilor de suport social, etc. Modificarea factorilor socio-economici şi politici presupune de obicei modificarea modului în care puterea operează în societate.

Avantajele analizei vulnerabilităţii sunt:

• Identifică diversele aspecte şi cauze ale vulnerabilităţii , oferind în acelaşi timp mecanisme pentru realizarea programelor de luptă contra vulnerabilităţii;
• Creşte eficienţa activităţilor de dezvoltare şi a planurilor de urgenţă pe termen lung, cu vulnerabilitatea ca un indicator, separând grupurile de persoane în funcţie de nivelele de vulnerabilitate – şi în acest fel realizând o focalizare mai bună pe acele grupuri care au nevoie de protecţie- sau pentru stabilirea unei baze pentru proiecte noi;
• Are o abordare multidimensională, urmărind riscurile operaţionale ca un întreg şi asigurând înţelegerea vulnerabilităţilor din punct de vedere al dinamicilor de putere;
• Reduce diferenţele de abordare între cei de la locul de muncă şi personalul extern unităţii;
• Poate să prezică vulnerabilităţile viitoare pe baza nivelurilor de pregătire şi analiză.

Personalul şi vulnerabilitatea

Este important să se observe:

            -ce categorii de persoane sunt mai afectate (în general, acest lucru are la bază

studii statistice);

- ce îi face mai vulnerabili;

- ce se poate face pentru a reduce această vulnerabilitate;

Vulnerabilitatea este diferenţiată în funcţie de sex. Alţi factori cum ar fi lipsa accesului, controlul asupra resurselor de bază şi lipsa stimulentelor afectează vulnerabilitatea feminină .

Anumite grupuri de personal tind să fie mai vulnerabile decât celelalte; în general tinerii şi persoanele peste 45 de ani sunt mai vulnerabile datorită problemelor fizice. Un alt factor de accentuare a vulnerabilităţii asupra grupurilor de persoane este reprezentat de starea financiară a acestora. 

http://www.integrisk.eu-vri.eu/AnnouncementPreview.aspx?cid=53