Treceți la conținutul principal

Securitatea mediului de muncă-2

Fișa tehnică de securitate

În continuare sunt prezentate câteva componente ale unei fișe tehnice de securitate
Figura 1- Fișa tehnică de securitate- 1

În prima parte a fișei tehnice de securitate sunt date denumirea produsului, codurile sale specifice precum și date despre furnizorul acestuia astfel încât în cazul producerii unei probleme acesta să fie căutat și să se obțină date de la el în cât mai scurt timp.
În partea a 2-a a fișei sunt date informații despre compoziția chimică a produsului și , de asemenea, date care permit identificarea pericolelor;
În partea a 3-a a fișei sunt date măsurile imediate de prim ajutor care trebuie să permită eventualului accidentat să iasă de sub efectul riscului cât mai rapid posibil.
Figura 2-Fișă tehnică de securitate-2
Securitatea mediului de muncă se va referi la următoarele activități distincte:
-a)asigurarea securității materialelor și produselor potențial periculoase depozitate în mediul de muncă- în acest sens de mare ajutor pot fi fișele tehnice (MSDS) ale substanțelor și produselor potențial periculoase
b)Asigurarea securității operatorului față de condițiile de microclimat de la locul de muncă. Există mai multe categorii de operatori (de exemplu cei care repară liniile electrice) a căror activitate se desfășoară în condiții extreme de temperatură. Există alte categorii de operatori a căror activitate se desfășoară în condiții extreme de  microclimat, altele decît cele de temperatură(presiune, umiditate, etc.).Atunci când este posibil, regula generală pentru asigurarea securității și sănătății în muncă în aceste cazuri va fi asigurarea protecției colective/ posibilă a se realiza prin aparate de aer condiționat, umidificatoare/dezumidificatoare, diverse  sisteme de ventilație și reglare a microclimatului, etc. Dacă acest lucru nu este posibil vor trebui asigurate măsuri individuale de protecție respectiv echipament de protecție pentru mediul de lucru specific în care-și desfășoară activitatea precum și alimentația aferentă.
c)Asigurarea facilităților pentru asistența de urgență în mediul de muncă. Chiar dacă un incident sau accident nu este cauzat în mod explicit de mediul de muncă, existența facilităților de intervenție imediată, începând de la banala trusă de prim ajutor și terminând cu dușuri, sisteme de spălare a ochilor, etc. este neapărat necesară. O persoană care a ajuns din greșeală în contact cu o substanță sau produs toxic la nivelul epidermei ar trebui să se spele la locul de muncă și nu să fie obligată să meargă prin facilitate, pierzând un timp prețios.
d)Asigurarea ordinii și curățeniei la locul de muncă. Chiar dacă pare relativ neimportantă ordinea și curățenia sunt  bazele unei securități corespunzătoare. Foarte multe accidente au avut loc datorită alunecării pe diverse substanțe vărsate accidental la locul de muncă sau prin lovirea de materiale sau produse sau prin prăbușirea unor materiale sau produse nedepozitate corespunzător.
e)Asigurarea ergonomiei și confortului la locul de muncă. Mediul de muncă, respectiv locul de muncă- este spațiul unde salariatul se presupune că petrece 1/3 din zi. În aceste condiții, pentru a obține de la acest salariat un randament cât mai mare trebuie să i se asigure confortul necesar, chiar dacă noțiunea de confort la locul de muncă pare exagerată.





























Figura 3- Schema generală rezumativă pentru securitatea mediului de muncă

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…