Treceți la conținutul principal

DEZVOLTAREA UNEI METODE DE EVALUARE A SECURITĂȚII PENTRU UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT-3

MECANISMUL PROCESULUI DE EVALUARE

Figura 1 prezintă mecanismul procesului de evaluare a securității și sănătății în muncă pentru unitățile de învățământ.

Figura 1 Mecanismul procesului de evaluare




Pașii fundamentali care dirijează acest proces sunt prezentați în continuare:
a. conștientizarea problemei. O unitate de învățământ ”ideală” în care nu s-a produs niciodată un eveniment neprevăzut va conștientiza mai greu necesitatea evaluării securității existente în respectiva unitate. Procesul de conștientizare recurge în mod normal din formarea unei culturi de securitate corespunzătoare. Personalul este învățat că procesul de evaluare trebuie să fie un proces periodic, non- inruziv și care conduce doar la obținerea de beneficii.
b. dezvoltarea unei metode de evaluare specifice, bazată pe situația reală. O metodă pentru fiecare unitate ? Da, dacă dezvoltatorii metodei o gândesc pentru a fi folosită în mod periodic și urmăresc evaluarea moleculară, evaluarea în cluster și evaluarea în zonă, deja explicate. Ceea ce este important este asigurarea unei compatibilități 100% a output-ului. Chiar dacă vor avea și componente comune, evaluarea securității în grădinițe, școli, licee și facultăți reprezintă procese diferite care se produc în contexte diferite, cu actori cu nivel de pregătire diferit. Obiectivul evaluării este comun- asigurarea celui mai bun nivel de securitate posibil și eliminarea tuturor posibilităților de producere a unor evenimente neprevăzute- cazul ideal. Evaluarea este descrisă de:
  • metodologia propriu-zisă: (CE, CÂND și CUM trebuie făcut pentru evaluare);
  • instrumentul evaluării- checklist-ul specific.
c. pe baza metodei dezvoltate se produce evaluarea (auditul) propriu-zisă. Evaluarea prorpiu-zisă reprezintă ”instanțierea” procesului de evaluare a securității și sănătății în muncă descris pentru un context spațio-temporal bine definit. Evaluarea are loc , de exemplu, la liceul ”Dimitrie Bolintineanu” în data de 3.07.2013.

d. în urma evaluării rezultă identificarea ”punctelor slabe”, cu securitate deficitară- în care trebuie acționat imediat pentru remedierea situației și dezvoltarea unor planuri realiste pentru prevenire pe un termen scurt și mediu. 
Structura generală a procesului de evaluare este descrisă în figura 2. 
Procesul de evaluare a securității și sănătății în muncă este ca și procesul de evaluare al riscurilor, un proces esențial calitativ. Majoritatea aspectelor conținute în evaluare nu pot fi evaluate decât din punct de vedere calitativ- aici sunt incluse absolut toate aspectele referitoare la factorul uman. Deși au existat abordări mecaniciste ale acestei probleme- care urmăreau înregistrarea și analiza secvențelor de mișcări, a performanțelor medii, etc.- în plan real o astfel de abordare s-a dovedit imposibilă, existând prea mulți factori de influență.
Este bine totuși ca acolo unde există niște repere cantitative- cum ar fi de exemplu limite maxime admisibile pentru concentrația anumitor substanțe în compoziția aerului de la locul de muncă- să fie realizate măsurători care să conducă la componenta cantitativă. În mod ideal toate componentele evaluării ar trebui să poată fi măsurate .
Prima etapă a evaluării este reprezentată de parcurgerea  entității care va fi evaluată (în marea majoritate a situațiilor fiind vorba de unitatea de învățământ în ansamblul său) și observarea directă.
Următoarea etapă este reprezentată de înregistrarea rezultatelor evaluării și analiza acestora. În  paragraful referitor la metrica folosită în evaluare se va explica cum se realizează acest lucru.
Analiza rezultatelor obținute este și ea o analiză de tip calitativ, bazată pe instrumentul folosit- respectiv metricile care au stat la baza dezvoltării respectivului instrument- și pe experiența evaluatorului. Metricile  urmăresc creșterea obiectivității procesului de evaluare.
În etapa următoare, pe baza analizei sunt identificate ”punctele slabe”. ”Punctele slabe” sunt acele zone evaluate în care securitatea în muncă este sub un nivel de referință stabilit. În cazul identificării unui punct slab- acesta este pentru evaluator un indiciu că acolo există un risc activ care poate conduce în orice moment la apariția unui eveniment neprevăzut care se poate transforma în accident de muncă- și că respectivul risc nu este ținut sub control (mitigat) de nici un fel de măsură de protecție implementată. În această situație trebuie adoptate măsuri imediate pentru ținerea sub control a riscului respectiv. De exemplu, evaluarea constată că alimentarea cu curent electric a serverului instituției educaționale este deficitară din punct de vedere al securității în muncă, cordonul de alimentare prezentând desizolări care pot conduce la accidente de muncă iar priza în care este introdus acest cordon nu este stabilă, putând provoca în orice moment un scurtcircuit. Soluția pentru acest exemplu este apelarea la un electrician calificat care să înlocuiască cele 2 componente de alimentare. Abordarea în vederea corectării punctelor slabe se face în mod ierarhizat, deoarece în general nu există resursele necesare pentru a corecta toate punctele slabe în același timp. Aspectele care pot pune în pericol viața și sănătatea elevilor și cadrelor didactice (cum ar fi, de exemplu, elemente ale facilităților care nu sunt fixate corespunzător- a se vedea cazul porții metalice care a căzut peste un elev provocând decesul acestuia) trebuiesc remediate imediat- în cazul în care nu se poate face acest lucru accesul la punctele respective trebuie interzis până la remediere.
Odată dezvoltat și implementat planul de măsuri imediate- care urmărește corectarea tuturor punctelor slabe- se trece la elaborarea unui plan de prevenire- care urmărește aspectele legate de securitatea și sănătatea în muncă pe termen mediu și lung. În planul de prevenire se trec- de exemplu necesitățile de instruire specifică și modul în care acestea vor fi rezolvate (de exemplu, instruirea corpului didactic în privința riscurilor noi și mergente va fi realizată în trimestrul 3- 2013). Planul de prevenire- implementat- reprezintă ultima etapă a acestui proces de evaluare. 
Trebuiesc menționate următoarele aspecte:
CE SE EVALUEAZĂ: în cazul în care unitatea de învățământ nu prezintă o complexitate deosebită, evaluarea se face la nivelul întregii unități de învățământ. În cazul existenței unui istoric de evenimente deosebite pentru anumite componente- de exemplu un număr de incidente înregistrate la atelierul mecanic precum și o avarie serioasă la sistemul de încălzire al unității- evaluarea securității și sănătății în muncă se poate face- cu acordul managementului și Autorității Competente- pentru acele locuri de muncă. Ideal este să se facă o evaluare separată pentru fiecare loc de muncă iar apoi aceste evaluări să fie asamblate într-o imagine generală a securității pentru unitatea de învățământ- dar pentru acest lucru trebuie să existe resursele necesare .
CÂND SE EVALUEAZĂ: evaluarea Securității și Sănătății în Muncă este un proces periodic. Periodicitatea acestui proces este stabilită în funcție de experiența concretă a evaluatorului precum și de cerințele exprimate de managementul unității și de Autoritatea Competentă (în general Inspecția de Muncă) ținând seama de evaluările anterioare. Dacă unitatea are probleme semnificative  atunci evaluările sunt ceva mai frecvente- dacă nu se poate face o evaluare cu periodicitate anuală. 
CUM SE EVALUEAZĂ. Există 2 posibilități de evaluare prevăzute la nivel legal și preluate în această metodologie. Evaluarea se poate face la nivel intern- de către un angajat al unității- pregătit în mod special. O evaluare internă (cunoscută și sub denumirea de self- audit)   este avantajoasă ținând cont de economia de resurse cât și de experiența directă a angajatului care face evaluarea. O evaluare externă se poate efectua de către o firmă autorizată să presteze astfel de servicii- și este considerată în general de o obiectivitate mai mare, datorită faptului că evaluatorul nu este expus unor ingerințe directe din partea managementului unității. Pe de altă parte o evaluare externă este consumatoare de resurse. Pe lângă costul direct al unei astfel de evaluări trebuie luată în calcul și intruzivitatea procesului de evaluare, respectiv perturbarea programului normal de lucru al unității educaționale evaluate. 
Figura 2. Structura generală a procesului de evaluare

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…