Treceți la conținutul principal

DEZVOLTAREA UNEI METODE DE EVALUARE A SECURITĂȚII PENTRU UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT-2

EVALUAREA MOLECULARĂ, EVALUAREA ÎN CLUSTER, EVALUAREA ÎN ZONĂ 

Prin natura sa, evaluarea securității și sănătății în muncă nu poate fi la ora aceasta decât calitativă. Fiind vorba despre o evaluare calitativă discutăm de un caracter inerent subiectiv al acestei evaluări, caracter dat de experiența și de obiectivitatea celui care face evaluarea. 
Am putea să considerăm din punctul de plecare că discutăm despre evaluări subiective- și să discutăm despre evaluare moleculară  ca fiind cea făcută de către unul din actorii procesului educațional. De ce este nevoie ca evaluarea să fie realizată de unul din acești actori ? Pentru că anumite  aspecte interne sunt cunoscute doar de către aceștia. Elevii știu că grupurile sanitare din incinta unității evaluate nu asigură igiena urmărită, profesorii știu că anumite materiale didactice au o greutate peste normele admise pentru ridicarea manuală a maselor- și de aceea trimit 2-3 elevi să aducă materialul la clasă, părinții știu că prin acoperișul cancelariei  curge apa când plouă mai tare (au fost solicitați să cotizeze pentru a repara acoperișul). Putem să considerăm că evaluarea moleculară este evaluarea dirijată a nivelului de securitate dintr-o unitate de învățământ, evaluare făcută de un nespecialist  și având un grad de subiectivitate definit de un coeficient de incertitudine, ci , unde acest coeficient poate lua valori de la 0 la 1- atunci când incertitudinea este maximă. Evaluarea moleculară poate implica - în condiții ideale- toți participanții la procesul educațional, respectiv elevii unității de învățământ, cadre didactice, cadre tehnice și părinți. La modul ideal- adică dacă ar include toți participanții- evaluarea ar căpăta caracter de obiectivitate- pentru că reflectă imaginea securității în unitate așa cum o văd cei care activează acolo.
Vorbim despre o imagine dirijată, pentru că evaluările sunt realizate folosind un instrument de evaluare comun- și pot fi procesate folosind instrumentele informatice specifice.
Plecând de la evaluarea moleculară, pasul superior este reprezentat de evaluarea în cluster- care selectează din mulțimea participanților posibili la evaluare un anumit cluster, de exemplu cei care fac practica în atelierul școlii sau cei care folosesc terenul de sport. Evaluarea în cluster rafinează procesul de evaluare- introducând evaluatori cu expertiză (au făcut practică, fac sport pe teren).Evaluarea în cluster poate fi extrem de utilă la un nivel global- de exemplu pentru a afla imaginea securității în muncă în atelierele școlare la nivel național. La un nivel local trebuie urmărită în mod corespunzător selecția clusterului- astfel încât acesta să poată fi reprezentativ. De exemplu, un cluster poate fi definit din elevi cu probleme de vedere- pentru care ar trebui ca activitățile să se desfășoare într-o lumină mai puternică iar înscrisurile să fie mai mari- sau din personal didactic care desfășoară activități de supraveghere- pentru câteva sute de elevi .
Evaluarea în zonă este echivalentul evaluării în cluster din punct de vedere al facilităților specifice unității de învățământ. Se poate urmări de exemplu securitatea asigurată pe holurile instituției sau igiena asigurată de grupurile sanitare.

Evaluarea moleculară, evaluarea în cluster și evaluarea în zonă reprezintă posibilități specifice de evaluare cu potențial deosebit pentru a obține imaginea necesară și pentru a dezvolta în mod eficient măsurile de prevenire cu o alocare optimală a resurselor. Implicarea elevilor în evaluare este necesară- pentru că aceștia sunt beneficiarii direcți- în primă fază- a securității din unitate. Un adult poate considera anumite aspecte ca fiind normale- de exemplu înălțimea la care sunt montate chiuvetele în grupurile sanitare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…