Treceți la conținutul principal

MODELUL PROCESULUI DE INSTRUIRE ÎN DOMENIUL SSM

Orice proces eficient de instruire trebuie să înceapă cu un model. Modelul propus adoptă principiile din ţările occidentale avansate, respectiv un model cu 2 ramuri, o ramură de formare profesională propriu-zisă şi o ramură de formare academică. Formarea profesională se poate combina cu formarea academică, aşa cum se poate vedea în prima figură. Modelul propus ţine cont de cele 2 exemple prezentate precum şi de modelul HSE pentru reprezentanţii lucrătorilor în relaţia cu patronatul şi autorităţile HSE referitoare la aspectele de securitate . El este prezentat în următoarele figuri
Figura 1 Structura generală a procesului de formare SSM
.

Figura 2 Modelul general de instruire


Se poate observa că modelul general este compus din:
-o componentă de instruire contextuală, generală de SSM- această componentă are rolul de conştientizare a viitorului lucrător cu atribuţii de SSM referitor la problematica SSM, cadrul legislativ, modele accidentogene, statistici, etc. Componenta se termină cu o verificare teoretică.
-o componentă de instruire în analiza riscurilor, incluzând şi aspecte de identificare, evaluare şi analiză a riscurilor. Această componentă are drept cadru standardul ISO 31.000 ” Risk management -- Principles and guidelines” şi, în mod ideal conţine şi una din metodele de evaluare folosite la nivel european - la nivel de prezentare şi principii de bază. Componenta se termină cu un examen practic în care cursantului i se va solicita analiza riscurilor la un loc de muncă specificat, cu atribute particularizate. Această analiză poate fi efectuată şi la locul de muncă al cursantului dacă este cazul şi va fi prezentată sub formă de proiect.
-o componentă de prevenire/mitigare a riscurilor. Această componentă va introduce- pe lângă bunele practici organizatorice şi tehnice generale şi noţiunea de ALARP şi aplicarea respectivei noţiuni la locurile de muncă şi unităţile economice. Componenta se va termina tot cu verificare practică- respectiv proiect.
-O componentă de management de securitate- destinată în principal persoanelor cu studii superioare. Evaluarea acestei componente se va face în mod practic prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem de SSM la unitatea economică din care face parte persoana instruită sau în cadrul unui studiu de caz specific.
Modelul general poate fi completat, aşa după cum se poate observa în figura următoare, cu o componentă specifică



Figura 3. Modelul general de instruire completat

Fiecare din modulele principale de instruire este detaliat în continuare.

Figura 4.  Modul instruire contextuală generală

Principalele probleme urmărite de acest modul sunt:
  • prezentarea fenomenologiei accidentelor de muncă- deci a modului în care se produce tranziţia pericol-risc- eveniment neprevăzut- incident- accident de muncă, tipologia accidentelor de muncă, cauzele şi efectele acestora.
  • prezentarea unui model accidentogen recunoscut la nivel internaţional, de exemplu modelul bow-tie.
  • modul în care trebuie făcută analiza incidentelor/accidentelor de muncă pe baza procedurilor de bună practică existente la nivelul IM- adaptate pentru nivelul de studii urmărit.


Figura 5. Modul analiză riscuri

Analiza riscurilor urmăreşte în principal familiarizarea cu noţiunile de ALARP şi de KPI precum şi prezentarea şi asimilarea metodologiei calitative, semi-calitative şi cantitative de analiză a riscurilor.

Figura 6. Modul prevenire şi mitigare riscuri

Modulul de prevenire a riscurilor pune problema semnificativă a raportului dintre costuri şi beneficii, problemă materializată prin evaluarea parametrului ROP (Return on Prevention- rezultate (financiare) ale prevenirii). De asemenea, tot aici este dezvoltată importanţa culturii organizaţionale şi a realizării unor proceduri eficiente de bună practică- proceduri scrise care să formeze colecţia de proceduri de bună practică a unităţii economice.


Figura 7. Modul instruire management securitate


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…