Treceți la conținutul principal

Managementul on-line al proiectelor- studiu de caz: proiect PC7

Managementul unui proiect decide succesul sau eșecul respectivului proiect.  Spre deosebire de managementul secolului XIX- unde managerul de proiect făcea totul- de la conducerea propriu-zisă a proiectului și până la realizarea de rapoarte sau evidența cheltuielilor curente, managementul modern a introdus noțiunea de management participativ, distribuit, fiecare membru al echipei de implementare având rolul său și atribuțiile sale.
În România foarte multă vreme noțiunea de manager s-a suprapus peste ideea de ”șef”. În acest sens, la un moment dat, specialiștilor tineri le erau refuzate cursurile de management de teamă că le-ar putea lua locul managerilor existenți. În realitate, pentru toată lumea este bine ca managementul să fie desfășurat de cei mai competenți membri ai echipei, pentru a asigura performanța proiectului. Managementul formal al proiectului poate fi asigurat de către un specialist recunoscut pentru expertiza sa- care poate valida în același timp și demersul științific al proiectului. Pe de altă parte pot coexista și colabora n manageri executivi, fiecare având rolul său bine determinat.
Managementul modern este strâns legat de ideea de comunicare. De aceea un bun manager comunică continuu  acțiunile întreprinse și își asumă lucrurile care n-au ieșit bine. Pe de altă parte orice management de succes implmentează principiul ”need to know” diseminând exact atâta informație cât trebuie să știe un membru al echipei, pe diferite nivele ierarhice.
Managementul on-line al proiectelor urmărește ca acțiuni principale:

  • monitorizarea on-line a desfășurării proiectului; proiectul trebuie să respecte cerințele de calitate impuse inițial, termenele stabilite și să utilizeze resursele definite în contractul inițial; 
  • înregistrarea acțiunilor întreprinse, a rezultatelor acestora și a eventualelor probleme survenite în cursul desfășurării acțiunii; înregistrarea este esențială pentru a asigura trasabilitatea proiectului ;
  • comunicarea între membrii echipei; mai ales pentru echipele de proiect mari- de exemplu acolo unde există 50 de parteneri sau mai mulți, fiecare cu o echipă de cel puțin 3 persoane- comunicarea este esențială; uneori anumite pachete de lucru își găsesc soluția la parteneri din proiect care nu participă la respectivele pachete- scutind astfel un efort considerabil și eliberând resursele;
  • diseminarea  pe scară largă a rezultatelor; acolo unde comunitatea a investit într-un anumit proiect, se așteaptă ca rezultatele obținute să fie utile într-o măsură cât mai mare pentru comunitate.
În continuare , o parte din aspectele prezentate mai sus sunt exemplificate în cadrul unui proiect din Programul Cadru 7 la care INCDPM a participat, proiect terminat în luna mai 2013.

Figura 1. Prima pagină a site-ului proiectului. 

Site-ul conține la un nivel protejat și sistemul de management on-line. Acțiunea de diseminare se realizează pe prima pagină, care poate fi accesată liber. Se poate observa că se realizează o diseminare la nivelul maxim posibil on-line. 

Figura 2. O parte din opțiunile sistemului de management on-line.

Se poate observa din figura 2 că fiecare membru al echipei de implmentare, respectiv fiecare unitate participantă la proiect dispune de opțiuni proprii, personalizate (MyCompany, MyActivities). Acest lucru asigură principiul ”need to know” permițând în același timp colaborarea pe nivelele ierarhice. 


Figura 3  Raportarea financiară on-line

Raportarea financiară on-line asigură eficiența managementului financiar. Odată aprobate de către coordonatorul proiectului, după ce au fost verificate de un expert în auditul financiar, rapoartele sunt convertite automat în formularul de plată, respectiv ”Form C” adoptat de Uniunea Europeană în programele PC7.
Un sistem similar de management va fi implementat și în cadrul proiectului structural pregătit. 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…