STRUCTURA GENERALĂ SIERO
SIERO reprezintă
un pas înainte, o dezvoltare a metodelor existente și utilizate în acest moment
în domeniul evaluării riscurilor ocupaționale și analizei acestora în vederea
prevenirii/mitigării riscurilor.
În figura
4 este detaliat sistemul SIERO. Trebuiesc făcute următoarele precizări:
1. Sistemul este
gândit să asigure:
1.1. O evaluare a riscurilor ocupaționale la nivelul unei facilități
(unități ) economice pe 2 nivele de complexitate, respectiv:
1.1.1. un nivel de evaluare
imediată pentru alcătuirea unor planuri imediate (sau pe termen scurt)
de mitigare în cazul riscurilor care depășesc nivelul ALARP- evaluare care
poate fi realizată și de către personal fără pregătire superioară- dar cu
pregătire tehnică medie (și de preferat cu experiență);
1.1.2.un nivel de evaluare și
analiză complexă folosibil pentru
asistența deciziilor manageriale de termen mediu și lung, pentru dezvoltarea
unor planuri de prevenire/mitigare integrabile în sistemul calității totale –
nivel care impune utilizarea unor evaluatori cu pregătire superioară;
1.2.O analiză a riscurilor
ocupaționale până la nivel național- inclusiv. Analiza este efectuată pe baza
rezultatelor concluzive ale evaluărilor realizate prin intermediul metodei și
servește:
1.2.1.Pentru asistența deciziilor la nivel regional și național, decizii
care pot fi directe- de exemplu campaniile inițiate de către Inspecția Muncii
sau pot fi indirecte- de exemplu OK-ul dat unor investitori străini care vin cu
tehnologii cu risc deosebit;
1.2.2.Pentru stabilirea contribuției la fondul pentru riscuri profesionale
și a primelor de risc profesional în cazul diverselor companii de asigurare;
1.2.3.Pentru a oferi o imagine globală referitoare la riscul ocupațional în
România la momentul analizei, imagine globală care poate servi pentru întărirea
investițiilor străine dar și pentru politici la nivel național luate la cele
mai înalte nivele;
1.2.4.Ca asistență în justificarea proiectelor de legi, ordonanțe, etc.
1.3.O evaluare care să poată fi realizată atât intern- în cadrul
facilității evaluate- cât și de terță parte;
1.4.O evaluare care să poată fi utilizată oricând în sistemul de management
al calității totale, fiind integrată cu evaluări de calitate (folosind sistemul
CMM- Capability Maturity Management) și cu evaluări de mediu;
1.5. O bază pentru dezvoltări ulterioare și un sistem care să poată fi
actualizat în timp.
Figura 3 detaliază agenții care pot realiza evaluarea precum și
rezultatele obținute.
Figura 3 Agenții care
efectuează evaluarea și rezultatele așteptate
Din figură vedem că evaluarea poate fi efectuată de către personal intern-
în condițiile în care unitatea economică își achiziționează o licență pentru evaluare
și-și instruiește corespunzător personalul- acest lucru fiind recomandabil
pentru unitățile care nu doresc să apeleze din diverse motive la evaluatori
externi și care au probleme specifice legate de riscurile ocupaționale; de
asemenea se poate apela la o terță parte- deci la o firmă de evaluare care
dispune de o licență de prestare de servicii- și de personal specializat și
validat de către INCDPM pentru a
performa un astfel de serviciu.
Figura următoare prezintă schema globală SIERO.
Figura 4 Sistemul SIERO
După cum se poate
vedea din figura anterioară, sistemul este:
-a. aplicabil la
nivel de loc de muncă. Presupunem, de exemplu, că dorim să facem evaluarea doar
pentru secția ”Tratamente termice” a unui agent economic cu 200 de angajați.
Sistemul permite o astfel de evaluare;
în funcție de obiectivele propuse pentru evaluare, complexitatea
proceselor tehnologice și de numărul de angajați acest tip de evaluare poate fi
folosit pentru toată unitatea economică evaluată. De exemplu avem o facilitate
în care pe lângă secția principală de prelucrări mecanice mai există un
compartiment financiar și un birou de management. Evident că pentru o astfel de
unitate se recomandă aplicarea evaluării de tip loc de muncă- pentru că nu se
poate stabili o activitate primară de interes și nici nu există linii
tehnologice semnificative;
b. aplicabil la
nivel de activitate- atunci când activitatea principală a unei unități
economice este de interes major – se poate concepe procesul de evaluare orientat
direct pe activitate- de la elementele care asigură intrările acestei
activități, continuând cu prelucrările specifice și terminând cu ieșirile sale;
c. aplicabil la
nivel de utilaj sau linie tehnologică- este în principal cazul unităților din
industria de proces acolo când linia tehnologică sau un anumit uitlaj sunt generatorii majori de riscuri (evident fără să se scape
din vedere factorul uman și restul elementelor care nu au legătură directă cu
linia tehnologică).
Se poate vedea că
SIERO este gândit pe 3 zone de dezvoltare:
-Zona
1 de dezvoltare- pentru evaluare și analiză imediată, gândită să
asigure mitigarea riscurilor asupra cărora trebuie acționat imediat sau care
intră în cadrul unui program pe termen scurt de mitigare/prevenire. În această zonă
de dezvoltare avem
-MG- metodologia generală- care stă la baza tuturor dezvoltărilor
ulterioare;
-ME- metodologia de evaluare
propriu-zisă conținând caietele de colectare a datelor pentru riscurile
generale care pot fi întâlnite la locurile de muncă;
-SM0- metrica inițială
folosită- care va implementa scala
Likert;
-Zona
2 de dezvoltare pentru:
-evaluare și analiză de riscuri
complexe la nivel de facilitate- e bine să precizăm aici că gradul de
complexitate al dezvoltării analizei se
află de obicei în raport cu costurile pe care le presupune acesta; analiza
poate fi dezvoltată până la nivelul maxim de complexitate permis de cunoașterea
actuală-oricând unei analize SIERO normale i se poate adăuga o analiză complexă
a activității folosind dispozitive de înregistrare gen CCTV sau chiar
dispozitive mai complexe bazate pe amprenta termincă a personalului- împreună
cu o interpretare bazată pe algoritmi complecși- numai că o astfel de analiză
costă în mod semnificativ și e foarte posibil să aducă beneficii relativ reduse
pe termen scurt- cu excepția câtorva domenii industriale;
-dezvoltarea unor categorii de
evaluări specializate- pentru anumite activități și industrii- de exemplu dacă
în cadrul unei facilități specializată în acoperiri metalice se folosește un
anumit produs- se poate face un capitol special de evaluare pentru respectivul
produs- care să fie folosit în cadrul respectivei facilități și/sau a unor
facilități similare; această dezvoltare specializată poate fi făcută:
-benchmarking la nivel de
facilități similare sau la nivel de ramură industrială; așa cum se cunoaște-
bechmarking-ul este un instrument util pentru îmbunătățirea performanțelor
manageriale- acest lucru fiind valabil atât în general cât și pentru domeniul SSM;
În cea de-a 2-a
zonă sunt incluse ca intrări și rezultatele oferite de alte metode de
evaluare/analiză cum ar fi Hazop-ul, FMEA, FMECA și o serie de alte
metodologii; tot în această zonă are loc analiza comparativă de detaliu între
valorile obținute pentru riscurile identificate și valoarea referință de ALARP.
ALARP poate fi stabilit în funcție de contextul evaluării astfel încât unitatea
economică să poată folosi riscul ca un îmbunătățitor de performanță- de
exemplu, pentru o facilitate cu riscuri majore ALARP trebuie fixat foarte jos-
undeva înspre valoarea de 2.5 pentru o scală de la 1 la 5. Pentru o unitate cu
riscuri normale- ALARP poate fi fixat în apropiere de valoarea 3.5-4 în
condițiile în care respectivul prag asigură sănătatea și securitatea în muncă a
personalului și în care planurile de mitigare pe termen mediu iau în
considerare aceste aspecte.
În această zonă
de dezvoltare avem:
SM- metrica complexă folosită în evaluare;
MIR- metodologia de interpretare a rezultatelor;
SIP- lista de criterii de performanță după care poate fi verificată calitatea
evaluării;
PAPE-procedură de apreciere a performanțelor evaluării;
MEVA-RISC- metodologia completă de evaluare și analiză a
riscurilor ocupaționale pentru un loc de muncă ; spre deosebire de ME- MEVA-
RISC conține toate check-list-urile necesare împreună cu sub-metodele pentru
dezvoltarea de scenarii de risc, etc.
PDMP- procedura pentru dezvoltarea unor seturi de evaluare particularizate
pentru diverse activități sau industrii;
MSOZE- metodologia de selectare optimă a unităților de evaluare (în care
evaluarea dă cele mai bune rezultate );
Zona 3 de dezvoltare –reprezintă zona de dezvoltare maximă a
metodei, aici fiind incluse analiza riscurilor ocupaționale la nivel
regional/național precum și benchmarking-ul la aceste nivele. Un astfel de
benchmarking (între zone geografice) este interesant pentru a se lua decizii
legate de pregătirea forței de muncă și eventual de dezvoltarea unor politici
distincte de SSM cu prioritate pentru zonele slab dezvoltate.
Zona 3 include:
MAIS- metodologie de analiză și interpretare statistică precum și metodologiile
aferente de colectare, procesare și transmitere a datelor.
Câteva lucruri
trebuiesc menționate:
a. SIERO este
gândit ca un sistem deschis, sistem care poate să-și adauge în permanență noi
module și metodologii în funcție de nivelul de dezvoltare al tehnicii și de
necesități.
b. SIERO este
gândit în ideea trecerii către sisteme de evaluare a riscurilor/securității și
sănătății în muncă adaptive, inteligente, bazate pe proceduri și metode
derivate din domeniul Inteligenței Artificiale.
c. SIERO este
gândit pentru integrarea cu LOPA (Layer of Protection Analysis) , SIL (Safety
Integrity Level) și SIF (Safety Instrumented Function).
d. Din punct de
vedere managerial- SIERO este gândit în vederea realizării managementului
calității totale.
e. SIERO
implementează CMM (Capability Maturity Model) în evaluarea de risc ocupațional.
f. SIERO
urmărește stabilirea unor evaluări de risc ocupațional (profesional) de calitate
corespunzătoare, comparabile cu ceea ce există la ora actuală pe piața din
vestul UE și în SUA și Canada. Trebuie înțeles faptul că existența unei metode
unice, referențiale- de evaluare întărește piața liberă și competitivă-
asigurând nu numai calitatea (trasabilă) a evaluării dar și posibilitatea reală
de a susține deciziile manageriale într-un mod optim și eficient. Managerii
care-și doresc ”un raport idealizat” referitor la nivelul de securitate și
sănătate în muncă din propria companie- vor avea mai curând sau mai târziu
surprize- de fapt ei pot avea surprize în tot acest timp prin pierderile
materiale datorate ne-mitigării riscurilor ocupaționale.
g. SIERO este
gândit pentru a fi utilizat ca un referențial. INCDPM va colabora cu Inspecția
Muncii și cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale precum și cu partenerii
săi de dezvoltare pentru acest proiect, respectiv Institutul Național de
Virusologie (care se va ocupa de componenta riscurilor biologice) și
Universitatea Politehnică București- pentru a menține și actualiza acest
sistem- ca referențial. De asemenea, INCDPM va colabora cu dezvoltatorii de
module specifice SIERO. INCDPM va valida
formarea evaluatorilor care vor avea dreptul de a folosi această metodă și va
aviza un număr de minim 5 evaluări desfășurate în parteneriat/co-tutelă cu
INCDPM pentru ca toți evaluatorii să poată asigura standardele de calitate
necesare- standarde care în acest moment sunt asigurate doar de un număr foarte
mic de firme care prestează acest tip de serviciu pe piață.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu