METODA DE EVALUARE A RISCURILOR OCUPAȚIONALE-SIERO Partea 4- Scenarii de risc

Scenariile de risc propun posibile evoluții (mai mult sau mai puțin favorabile) la locul de muncă- și oferă managementului de specialitate niște ”drumuri” alternative.

Pentru ce sunt utile scenariile de risc ? Utilitățile principale sunt prezentate în continuare:

a. ca instrument de asistență a deciziei manageriale de alocare a resurselor pentru domeniul SSM;

b. ca instrument al deciziei manageriale pentru întreprinderea de activități specifice în domeniul SSM (la un nivel de decizie mai jos decât a);

c. pentru a studiu efectele posibile ale deciziilor de schimbare/upgradare a activităților principale ale unității, proceselor tehnologice, utilajelor, etc.- în acest caz scenariul de risc contribuie în mod direct la managementul unității economice respective și la dezvoltarea acesteia;

d. înainte de a realiza activități conținute în managementul schimbării- de exemplu la un loc de muncă prin introducerea unor noi mașini s-a căzut de acord ca numărul de lucrători să fie reduși de la 5 la 3; un scenariu de risc- pentru cel mai rău caz- a demonstrat că este nevoie de cel puțin 1 muncitor suplimentar pentru a executa activitățile auxiliare;

e. ca și sursă de dezvoltare pentru exemple, studii de caz, ”lecții învățate”- toate  pentru educarea și formarea lucrătorilor;

f. ca scenarii pentru formarea practică și exerciții efectuate în caz de apariție a evenimentelor neprevăzute.

Figura următoare sumarizează aceste aspecte:

Figura 4.1. Utilizarea scenariilor de risc

Cum dezvoltăm scenariile de risc ? Un astfel de scenariu trebuie să pornească de la ”generatorii” de risc reali din locația unde se întâmplă scenariul. Acești generatori pot fi concepuți plecând de la următoarea structură sistemică:

Figura 4.2.Principalele categorii de pericole care contribuie la scenariile de risc

Față de sistemul clasic operator-sarcină-mijloc de muncă- mediu exterior- am preferat includerea componentei de sarcină tot la operatorul uman- denumit Lucrător sau Management –acest lucru semnificând faptul că  pericolul poate fi generat de către lucrător, manager sau de o combinație dintre cei 2 (de exemplu o sarcină periculoasă prin formulare, transmisă incomplet și preluată de câtre un lucrător cu comportament periculos).

În cadrul celor 3 categorii de generatori de pericole (GP) – am introdus o serie de sub-categorii – interesante atât din punctul de vedere al datelor statistice (care atestă că cele mai multe  evenimente neprevăzute au loc în cadrul acestor categorii) dar și din punct de vedere al experienței personale. Lista de factori de risc elaborată în 1996 poate fi foarte utilă pentru cei care doresc lărgirea orizontului acestor categorii.

Așa după cum se poate vedea din următoarea figură discutăm totdeauna despre un ciclu:

Pericol-->Risc-->Eveniment neprevăzut- ciclul care, atenție, e determinat de un declanșator. Pot să am, spre exemplu, un pericol  de tăiere în muchia unui dispozitiv de lucru care e ascuțită. Dacă acestui pericol îi asociem o probabilitate (de exemplu 1/10.000 de lucrători) și o gravitate (2.5 pe o scală de la 1- fără gravitate la 5- extrem de grav)- avem un risc. Evenimentul neprevăzut- însă e ”activat” de faptul că lucrătorul se apleacă pentru a ridica o hârtie căzută și din neatenție intră în contact cu respectiva muchie.  

Figura 4.3.Transformarea Pericol-Risc-Eveniment neprevăzut

Pentru fiecare din sub-categoriile respective, plecând de la CMM pot defini un indice de periculozitate (IPer)  pe o scală de la 1 la 5- unde 5 înseamnă foarte periculos și 1 înseamnă inofensiv precum și un indice de securitate (ISec) unde IPer=1/ISec.

În figura următoare se poate vedea modul în care se poate face interpretarea.

Figura 4.4. Interpretarea valorilor indicelui de periculozitate

Procesul propriu-zuis de dezvoltare a unui astfel de scenariu este descris în continuare. Presupunem necesară construirea unui scenariu de tip ”cel mai rău” (worst case) care să poată fi folosit ca suport pentru o lecție de SSM. Din figura anterioară se extrag pericolele  pe scheletul cărora se construiește scenariul- completând un tabel –două exemple fiind date în continuare.

 Tabel  4.a.Exemplu 1

Nr. crt.	Clasă pericol	Pericol	Descriere	Indice de periculozitate atribuit
1	Lucrător și management	Insuficientă instruire	Nou angajații din secția X au descoperit că podeaua secției este umedă în permanență și că alunecă. Au considerat că se pot juca astfel- până în momentul  în care angajatul Y s-a dezechilibrat și a intrat cu capul în bancul de lucru- suferind o contuzie care a necesitat 5 zile de spitalizare	5
		Comportament periculos		5
		Neatenție		5

Tabel 4.b. Exemplul 2

Nr. crt.	Clasă pericol	Pericol	Descriere	Indice de periculozitate atribuit
1	Lucrător și management	Insuficientă instruire	Lucrătorul la strung X nu a fost învățat să verifice cuțitele de strung înainte de montare- astfel încât a montat un cuțit de strung pe care schimbul precedent  l-a scos din uz datorită unei fisuri observabile- dar nu l-a depozitat în containerul pentru scule defecte. Drept urmare- la angrenarea piesei- cuțitul s-a spart –bucăți proiectate l-au rănit pe X la ochi- fiind nevoie de 15 zile de spitalizare și de o operație	3
2		Neatenție		5
3	Mediu de muncă	Defect sculă de prelucrare		5

Se poate calcula un indice de periculozitate pe scenariu ca media aritmetică a indicilor proveniți din categoriile de pericole existente/identificate.

CONCLUZII

Fluxul unui posibil scenariu este prezentat în figura. Se poate observa din acest flux că generatorul de scenarii este gândit pe principiul  Acumulări de risc-->Declanșator-->Consecințe.

Indicele de periculozitate calculat poate fi- așa după cum se poate vedea în figură ”decidentul” consecinței din scenariul respectiv. Un scenariu mai elaborat poate merge pe consecințe graduale- de la situații pre-accident și până la accidente grave.

Figura 4.5.Model generator de scenarii

Gradul de obiectivitate și implicit performanța scenariilor depinde de volumul de informații  disponibile referitoare la un subiect specific. Cu cât acest volum este mai mare- cu atât obiectivitatea este mai mare iar performanța mai bună.

Obiectivul general urmărit de orice fel de activitate SSM este prevenirea- de aceea nu putem vorbi de scenarii de  risc complete și corecte fără o componentă de prevenire/mitigare a riscurilor. În figura au fost introduse 2 astfel de componente- derivate din planul dezvoltat în urma evaluării de riscuri ocupaționale.

O componentă pre-accident- urmărește diminuarea  volumului pericolelor semnificative- cum ar fi de exemplu creșterea volumului de noxe într-un spațiu închis.

O componentă post-accident- urmărește diminuarea  gravității consecințelor.

Figura 4.6.Modelul generator de scenarii cu componentele de mitigare

Așa cum s-a arătat și anterior, generarea de scenarii de risc poate fi utilă:

-        a. pentru a defini și motiva în mod obiectiv și logic un plan de mitigare/prevenire a accidentelor pe termen scurt și mediu- cu ”bătaie” pe termen lung. Acest lucru poate fi reușit cel mai bine într-o unitate de tip IMM cu activități repetitive a căror riscuri pot fi identificate, analizate, înțelese și acțiunea lor modelată- și în unități mari.

-        b. pentru a asista adoptarea unor decizii ”locale” referitoare la mitigarea unor riscuri sau la desfășurarea unor activități cu o marjă rezonabilă de risc (vezi și ISO 31.000).

-        c. pentru a servi ca asistent în proiectarea unor noi tehnologii și procese de producție;

-        d. pentru a servi drept material de formare și instruire specifică;

-        e. pentru a servi ca instrument de studiu și de investigație specifică;

Scenariile de risc bune realizează în primul rând niște modele acceptabile- nu e nevoie neapărat ca modelul să reproducă 100% locul de muncă studiat ci să includă componentele semnificative și care determină sau inhibă apariția și acțiunea riscurilor.

INCDPM ”Alexandru Darabont” a manifestat și manifestă o preocupare constantă în dezvoltarea și perfecționarea unor astfel de instrumente.