1.PREZENTARE GENERALĂ
PHA este o metodă simplă, inductivă de analiză a cărei obiective sunt :
-identificarea pericolelor;
-identificarea situațiilor periculoase;
-identificarea evenimentelor care pot provoca daune pentru o activitate
dată, facilitate sau sistem.
Inițialele sunt uneori folosite și pentru Analiza Pericolelor de Proces
(Process Hazard Analysis)
Diverse variante de PHA sunt întâlnite și sub numele de:
-Ierarhizarea Rapidă a Riscurilor(Rapid Risk Ranking)
-Identificarea pericolelor (HAZID)
2.UTILIZARE
Este de obicei realizată în stadiile timpurii de dezvoltare a unui proiect
când există informații reduse despre detaliile de design sau procedurile de
operare și poate fi considerată ca un precursor al unor studii ulterioare sau
poate oferi informații pentru specificația de proiectare a unui sistem. Poate fi de asemenea utilă la
analiza sistemelor existente pentru prioritizarea pericolelor și a riscurilor
pentru analiză ulterioară sau atunci când circumstanțele previn folosirea unor
tehnici mai sofisticate.
3.INTRĂRI
Intrările includ:
-informații despre sistemul care va fi evaluat;
-detaliile din proiectul sistemului care sunt disponibile și relevante;
4.PAȘI (PROCES DE DESFĂȘURARE)
1. Formularea unei liste de pericole și situații periculoase generice prin
considerarea unor caracteristici ca:
-materialele folosite sau
produse și reactivitatea acestora;
-echipamentul folosit;
-echipamentul de operare;
-aranjamente;
-interfețe între
componentele sistemului, etc.
2.Analiza calitativă a consecințelor unui eveniment nedorit precum și a
probabilității de apariție pot fi desfășurate pentru identificarea riscurilor
pentru o evaluare ulterioară;
3. PHA trebuie actualizată în fazele de :
-proiectare;
-construcție;
-testare astfel încât să identifice orice pericole noi și să facă
corecțiile necesare. Rezultatele obținute pot fi prezentate în diferite moduri,
ca arbori sau tabelar.
Pot fi considerați și următorii pași alternativi:
1. Definirea atributelor PHA
1.1. Stabilirea echipei
PHA;
1.2. Definirea și
descrierea sistemului de analizat incluzând:
-frontierele
sistemului (care părți din sistem se includ și care nu);
-descrierea
sistemului incluzând diagrame bloc, diagrame de flux, etc.;
-folosirea și
stocarea energiei și materialelor periculoase în sistem;
-condiții
operaționale și de mediu care trebuie considerate;
-sisteme pentru detecția și controlul pericolelor și a
evenimentelor accidentale, sisteme de urgență și acțiuni de mitigare ; .
1.3. Colectarea informațiilor cu privire la risc din
sisteme similare sau baze de date (dacă
există);
2. Identificarea pericolelor
Sursele generale de pericole pot fi:
- surse sau căi de propagare ale energiei stocate într-o formă electrică,
chimică sau mecanică;
-părți mecanice în mișcare;
-incompatibilități de material sau sistemice;
-radiații nucleare;
-radiații electromagnetice (incluzând infraroșii, ultaviolete, laser,
frecvențe radar și radio);
-coliziuni și problemele conexe de supraviețuire și salvare;
-incendii și explozii;
-lichide și gaze toxice și
corozive care scapă din containere sau
sunt generate ca rezultat al unor alte incidente;
-deteriorarea sistemelor de stocare pe termen lung;
-zgomot incluzând vibrații subsonice și supersonice;
-pericole biologice incluzând creștere bacteriană în locuri cum ar fi
tancurile de petrol;
-erori umane în operarea, mânuirea sau mutarea echipamentelor aferente
sistemului;
-erori software care provoacă accidente;
Pentru a identifica pericolele:
-se pot examina sisteme similare existente;
-revizui analiza anterioare de pericol pentru sisteme similare;
-revizui checklisturi și standarde referitoare la pericole;
-considera fluxul de energie prin sistem;
-considera materiale periculoase în mod inerent;
-considera interacțiunea între componentele sistemului;
-revizui specificațiile de operare și lua în considerare toți factorii de
mediu;
-folosi brainstormingul în echipă ;
-lua în considerare interfața om-mașină;
-încerca testarea la scară mică și analiza teoretică;
-considera cazul cel mai defavorabil și analiza what- if;
3. Estimarea consecințelor și a frecvenței de apariție
Riscul legat de un eveniment este o funcție a frecvenței evenimentului
(frecvenței de apariție a evenimentului) și a gravității consecințelor sale
potențiale. Pentru a determina riscul trebuie să estimăm frecvența și
gravitatea fiecărui eveniment accidental.
Ce consecințe trebuie luate în considerare ?
Un eveniment neprevăzut poate conduce la o plajă largă de consecințe, de la
consecințe neglijabile la consecințe catastrofice. Un incendiu poate fi stins
foarte rapid și fără consecințe sau poate conduce la un dezastru. În anumite
aplicații este luată în considerare media consecințelor unui eveniment
neprevăzut. În altele sunt considerate câteva consecințe posibile incluzând
consecințele cele mai nefavorabile.
Tabelul următor oferă o structură de clase de gravitate care poate fi
utilizată în procesul de analiză
Tabelul 1. Clase de gravitate
Grad
|
Clasă de gravitate
|
Descriere
|
4
|
Catastrofică
|
Defectarea conduce la lezări majore sau decesul personalului
|
3
|
Critică
|
Defectarea conduce la lezări minore ale personalului, expunerea
personalului la substanțe chimice sau radiații sau la incendiu sau la
eliberarea unui produs chimic în mediu
|
2
|
Majoră
|
Defectarea conduce la o expunere de nivel redus a personalului sau
activează alarmele existente în facilitate.
|
1
|
Minoră
|
Defectarea conduce la defectări minore în sistem dar nu cauzează lezări
personalului, nu determină expunerea acestuia în orice fel și nu determină
eliberarea accidentală de produși chimici în mediu
|
Când se estimează frecvența unui eveniment trebuie avute în vedere
consecințele considerate. În anumite cazuri se estimează frecvența oricărui
eveniment accidental . Pentru a fi utilizată în ierarhizarea riscurilor,
această frecvență trebuie legată de gravitatea unei consecințe medii pentru fiecare
eveniment particular neprevăzut (accidental)
În alte cazuri se consideră consecințe specifice (cel mai nefavorabil
caz) al unui eveniment neprevăzut (accidental). Trebuie estimată frecvența cu
care evenimentul produce o anumită consecință. Acest aspect poate implica o
evaluare combinată a frecveneție de apariție a evenimentului neprevăzut, a
probabilității ca personalul să fie prezent, a probabilității ca personalul să
fie incapabil să scape și așa mai departe. Acest lucru presupune ca pentru
fiecare eveniment accidental se dorește prezentarea câtorva consecințe cu
frecvențele asociate. De exemplu, poate fi considerat un eveniment neprevăzut
(accidental) când un lucrător cade de pe o platformă de lucru la înălțime mică.
În majoritatea cazurilor, consecința unui astfel de eveniment va fi o leziune
minoră (gravitate mică și frecvență mare). Rareori căderea poate conduce la
deces (gravitate mare și frecvență foarte scăzută). Ambele consecințe trebuie
înregistrate într-un tabel cu următoarea structură.
Tabelul 2. Înregistrarea consecințelor
Nr. crt.
|
Pericol
|
Eveniment accidental (ce, unde, când)
|
Cauze probabile
|
Acțiuni preventive
|
Probabilitate
|
Gravitate
|
Comentarii
|
Tabelul următor oferă posibile clase de frecvență.
Tabelul 3.Clase de frecvență
Clasă
|
Denumire(se referă la apariția evenimentului)
|
Descriere
|
1
|
Foarte improbabil
|
O dată la 1000 de ani sau mai rar
|
2
|
Îndepărtat
|
O dată la 100 de ani
|
3
|
Ocazional
|
O dată la 10 ani
|
4
|
Probabil
|
O dată pe an
|
5
|
Frecvent
|
O dată/lună sau mai des
|
4. Ierarhizarea riscurilor și acțiuni ulterioare
Riscul [i]se
stabilește ca o combinație de eveniment dat/consecințe și gravitatea aceluiași
eveniment/consecințe. Acest lucru va permite ierarhizarea eveniment/consecințe
într-o matrice de riscuri cum este cea
din tabelul următor.
Tabelul 4. Ierarhizarea riscurilor
Frecvență/Consecință
|
1 Foarte improbabil
|
2 Îndepărtat
|
3 Ocazional
|
4 Probabil
|
5 Frecvent
|
Catastrofică
|
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
ulterioare
|
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
|
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
|
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
|
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
|
Critică
|
Acceptabil- numai ALARP
|
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
|
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
|
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
|
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
|
Majoră
|
Acceptabil- numai ALARP
|
Acceptabil- numai ALARP
|
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
|
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
|
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
|
Minoră
|
Acceptabil- numai ALARP
|
Acceptabil- numai ALARP
|
Acceptabil- numai ALARP
|
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
|
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
|
Schema generică a PHA este prezentată în figura următoare.
Figura 1.Schema PHA
[i]
Marvin Rausand (2005), Preliminary Hazards Analysis, în
System Reliability Theory (2nd ed), Wiley, 2004 – 1 / 36
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu