vineri, 27 septembrie 2013

CONTRIBUŢII ŞI CERCETĂRI PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR BIOLOGICE LA LOCUL DE MUNCĂ

Pinterest

CONTRIBUŢII ŞI CERCETĂRI PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR BIOLOGICE LA LOCUL DE MUNCĂ

Dr.C.N.Zaharia, Institutul de microbiologie “Ştefan S. Nicolau”,Dr.ing.Ştefan Kovacs, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii “Alexandru Darabont”


ABSTRACT

The proposed research presented in this paper follows the more profound understanding of the action mechanisms of biological risks upon the human organism and also the development of early identification methods, together with best practice procedures so that these risks should not involve any danger upon the persons involved in activities that are implying these risks.



ASPECTE GENERALE


RISCURILE BIOLOGICE ŞI AGENŢII BIOLOGICI

Riscurile biologice sunt determinate de agenţi biologici. Agenţii biologici contaminanţi sunt consideraţi agenţii biologici (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziţi) prezenţi la locurile de muncă şi care acţionează asupra lucrătorilor ca urmare a manipulării unor produse patologice sau a unor materiale contaminante.
Aceşti agenţi biologici se pot transmite în mod direct de la sursele contaminate- purtători care nu sunt infectaţi (încă) sau care au fost infectaţi, sau însănătoşit dar au rămas purtători-de la bolnavii care primesc îngrijiri medicale, sau indirect, prin obiectele contaminate cu produsele biologice (sânge, urină, materii fecale) sau patologice (ex: puroi) provenite de la bolnavi sau animale de laborator.
În categoria agenţilor biologici sunt incluse şi culturile celulare şi endoparaziţii umani care pot provoca infecţie, alergie sau intoxicaţie.Agenţii biologici pot fi definiţi ca:
Microorganisme = entitate microbiologică celulară sau nu, capabilă să se producă sau să transfere material genetic.
Exemple:
ü  Bacterii  (tuberculoza,leptospiroza )
ü  Viruşi (hepatită, gripe, SIDA, turbare)
ü  Paraziţi (toxoplasmoze, echinococoze)
ü  Ciuperci (candidoze)
ü  Cultura celulară = rezultatul creşterii „in vitro”, în afara organismului, a celulelor izolate din organisme multicelulare.
ü   Endoparazit uman = un parazit care trăieşte în interiorul unui organism uman.



CLASIFICAREA AGENŢILOR BIOLOGICI

În funcţie de importanţa riscului de infectare pe care îl prezintă, agenţii biologici se împart în patru grupe:

Tabel 1- Clasele de periculozitate ale agenţilor biologici
Clasa 1
Agenţi biologici care nu pot provoca îmbolnăvirea
Nu este cazul de profilaxie
Exemple: Escherichia coli K 12
Clasa 2
Agenţi biologici care pot provoca îmbolnăvirea şi constituie un pericol pentru angajaţi. Propagarea în colectivitate nu este probabilă.
Există profilaxie şi tratament eficace, metode de prevenire eficiente/ tratamente disponibile.
Exemple: virusul rujeolei, virusul hepatitei A
Clasa 3
Agenţi biologici care pot provoca îmbolnăvirea gravă şi constituie un pericol serios pentru angajaţi. Pot să prezinte risc de propagare în colectivitate.
Există profilaxie şi tratament eficace.
Exemple: virus HIV ; hepatita C



Clasa 4
Agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave şi constituie un pericol serios pentru angajaţi. Pot să prezinte risc ridicat de propagare în colectivitate
Nu există profilaxie şi tratament eficace.
Exemple: virus Ebola

Modelul primar de transmitere şi re-transmitere a agenţilor biologici este prezentat în continuare în figura 1


Figura 1 Mediul principal de transmitere şi re-transmitere a riscului biologic

Aşa cum se poate observa din figură, într-un context dat , persoana respectivă:
-intră în contact cu agentul biologic pe căile de intrare prezentate;
-se îmbolnăveşte sau devine imun(ă) la agentul biologic dar este în continuare purtător;
-se vindecă şi rămâne în continuare purtător;
-infectează alte persoane.
Prin comparaţie cu accidentul de muncă se poate considera că acţiunea riscurilor biologice, respectiv consecinţele imediate ale acestora, , în afară de clasele 3 şi 4 nu sunt aşa de severe. Pe de altă parte, accidentul de muncă nu beneficiază de re-transmisia riscurilor decât prin efectul de domino- eventual. Pentru riscurile biologice agentul biologic are posibilitatea de a se replica şi a se retransmite extrem de rapid. De aceea, un accident de muncă major- cum a fost de exemplu explozia de la Mihăileşti- chiar compensat la ultimul nivel posibil de compensare- este pe plan al consecinţelor medii şi lungi mult mai puţin periculos decât acţiunea riscurilor biologice- de exemplu pandemia de gripă porcină- în România. Acest lucru se materializează prin  aspecte distincte, cum ar fi:
1.      Grupul persoanelor atinse de riscul biologic este în general mult mai mare decât grupul persoanelor atinse de alte riscuri;
2.      Riscul biologic primar acţionează diferit în funcţie de starea de sănătate a persoanei în cauză.  
3.      Riscul biologic primar se poate combina şi cu alte riscuri biologice existente în mod latent în purtător, conducând la complicaţii;
4.      Costurile suportate de comunitate pe ansamblu sunt mult mai mari.
Folosind clasificarea prezentată anterior a riscurilor biologice şi o scară de sănătate a populaţiei- scară gen scara Likert- de la 1 la 4, unde 1 reprezintă o persoană cu boli foarte grave iar 4 un om perfect sănătos, şi de asemenea un nivel de gravitate al acţiunii riscurilor biologice tot de la 1 la 5 se poate dezvolta următoarea combinaţie

Tabel 2- Combinaţiile posibile între starea de sănătate,şi clasele de periculozitate
Stare de sănătate
Clasa de risc biologic
Clasa (nivelul) potenţial de gravitate
Observaţii
1 (persoana este foarte bolnavă)
1


2


3


4
2...5


3...5


4...5


5
În funcţie de afecţiunea specifică a persoanei, chiar agenţii biologici de clasă mică (1-2) pot provoca o diseminare largă a agentului biologic, trasformarea sa în forme mai grave şi pentru persoana respectivă chiar decesul
2 (persoana suferă de afecţiuni cronice)
1

2

3

4
1...2

3...4

4...5

5
Organismul fiind deja slăbit, “severitatea” agentului biologic determină răspunsul global ,atât în ceea ce priveşte starea persoanei în cauză cât şi răspândirea agentului biologic în populaţie
3 (persoana este relativ sănătoasă, neavând afecţiuni de care să fie conştinetă)
1

2

3

4
1

2..3

3...4

4...5
În acest caz, probabilitatea ca persoana să se îmbolnăvească este mai mică decât probabilitatea ca persoana să devină purtător şi răspânditor de viruşi
4(persoana este perfect sănătoasă)
1

2

3

4
1

2

3...4

5
În acest caz agenţii biologici din clasele 1-2 nu acţionează decât la nivelul propriu; în schimb agenţii biologici din clasele 3-4 pot fi letali şi pentru cel infectat şi pentru restul de persoane care intr în contact cu acesta (de exemplu EBOLA)


IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR BIOLOGICE ÎN PREZENT


IDENTIFICAREA RISCURILOR BIOLOGICE

Strategia Comunitară 2002-2006 (2) a solicitat Agenţiei să „înfiinţeze un observator al riscurilor” pentru „a anticipa riscurile noi şi emergente”. Previziunea experţilor a fost formulată în acest context, în urma rezultatelor a trei anchete consecutive bazate pe chestionare, utilizând metoda Delphi. Conform acestei metode, rezultatele anchetelor precedente se întorc la experţi pentru o evaluare suplimentară, până când se ajunge la un consens. Riscurile au fost calculate utilizând o scară Likert cu cinci niveluri. Treizeci şi şase de experţi din 20 de state membre, dar şi din Elveţia, au participat la anchetă. Aceşti experţi aveau cel puţin cinci ani de experienţă în domeniul SSM şi al riscurilor biologice.

EVALUAREA RISCURILOR DE EXPUNERE LA AGENŢI BIOLOGICI

Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la agenţi biologici trebuie determinată natura, gradul şi durata de expunere – pentru prevenire şi măsurile care trebuie luate. Riscurile sunt evaluate pe baza pericolului prezentat de toţi agenţii biologici periculoşi.
Principiile izvorâte din documentele legislative pentru evaluare nu sunt extrem de comprehensive, incluzând următoarele precizări majore:
  • Evaluarea riscurilor este obligaţia angajatorului, plecând de la următoarele elemente :
ü  clasarea tuturor agenţilor biologici patogeni susceptibili de a fi prezenţi in activitate;
ü  îmbolnăvirile profesionale datorate expunerii la agenţi biologici;
ü  toate informaţiile  disponibile, in special cele legate de infecţii, alergii si alte efecte toxice care pot rezulta din agenţii  biologici patogeni;
ü  recomandările autorităţilor competente.
  • Sunt vizate în mod special activităţile care implică riscuri.
  • Elementele de evaluare a riscului sunt ţinute la dispoziţia autorităţii competente .
  • Această evaluare trebuie sa fie reînnoită în mod regulat, în special în cazul schimbării condiţiilor de expunere.

PRINCIPALELE RISCURI BIOLOGICE EMERGENTE

Două dintre principalele preocupări evidenţiate – riscurile de SSM legate de pandemii şi de prezenţa la locul de muncă a organismelor rezistente la medicamente – ilustrează cât este de important ca riscurile biologice să fie tratate la nivel global şi printr-o cooperare între discipline cum ar fi SSM, sănătatea publică, sănătatea animalelor, protecţia mediului şi siguranţa alimentară.

Faţă de cele prezentate anterior, care reprezintă într-un anumit fel stadiul actual al problemei, cercetarea propusă urmăreşte atât dezvoltarea complexităţii studiului propriu-zis cât şi eficientizarea măsurilor de prevenire, câteva din aspectele principale fiind prezentate în continuare.


CONCLUZII-OBIECTIVE PRINCIPALE URMĂRITE DE NOUA CERCETARE


-identificarea riscurilor biologice şi a posibilităţii lor de acţiune asupra factorului uman şi asupra produselor şi subproduselor specifice
-identificarea sursei riscurilor biologice şi analiza posibilităţii stopării riscurilor biologice la sursă
-identificarea gravităţii riscurilor biologice ţinând seama de unicitatea comportării organismului uman la idversele tipuri de bacterii ;
-realizarea unei ontologii complexe, multilingve de riscuri biologice, ontologie care să includă în principal următoarele aspecte:
-agentul biologic şi descrierea sa exhaustivă;
-modalităţi de transmitere directă;
-combinaţii cu potenţial sever cu alţi agenţi- şi transformarea agentului primar;
-consecinţe ale acţiunii agentului;
-proceduri de bună practică pentru prevenirea imediată;
-dezvoltarea unor proceduri de bună practică pentru instruirea şi formarea personalului în ceea ce priveşte riscurile biologice.


BIBLIOGRAFIE

1.Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă 68/Ro Factsheet-Previziunea experţilor privind riscurile biologice emergente legate de securitatea şi sănătatea în muncă

2Raportul complet Previziunea experţilor privind riscurile biologice emergente legate
de securitatea şi sănătatea în muncă:  http://riskobservatory.osha.europa.eu/risks/forecasts/biological_ risks


3. Raportul Agenţiei Previziunea experţilor privind riscurile fizice emergente legate de
securitatea şi sănătatea în muncă:


5.Instrument pentru evaluarea riscurilor http://imm.protectiamuncii.ro/docs/RO_070312_RAT.pdf



Niciun comentariu: