ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE POSDRU-Studiu de caz- 2

ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE POSDRU-Studiu de caz- 2

CE NE PROPUNEM SĂ FACEM ÎN PROIECT ?
Ghidul în versiunea sa draft precizează că ” În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte de grant se vor încuraja înfiinţarea de  noi grupuri si parteneriate funcţionale în economie între cooperative, asociaţii de întrajutorare, fundaţii si asociaţii, întreprinderi, agenţii care vor înfiinţa structuri ale economiei sociale ce vor oferi noi servicii si noi oportunităţi persoanelor cu dificultăţi în integrarea sau reintegrarea pe piaţa muncii, vor facilita accesul la noi servicii sociale, de sănătate, educaţie şi vor contribui la valorificarea forţei de muncă locală prin creşterea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele de etnie roma, pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru alte grupuri vulnerabile expuse riscului de excluziune socială.”
Se poate vedea că :
1. Este vorba despre un grup sau un parteneriat- care va trebui înființat sau dezvoltat dintr-o structură existentă
2. Este vorba de o structură  a economiei sociale- gândită mai puțin pentru profit și mai mult pentru a aduce servicii sociale;
3. Sunt precizate domeniile sănătate și educație.
Ghidul definește următoarele obiective operaționale ” Principalele obiective operaţionale ale acestui DMI sunt:
• dezvoltarea structurilor economiei sociale – dezvoltarea şi promovarea unor activităţi şi servicii generatoare de profit/venit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piaţa muncii, în structurile economiei sociale şi/sau în economia formală;
• promovarea economiei sociale ca un instrument flexibil şi durabil pentru dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă la nivel regional şi local;
• consolidarea capacităţilor, competenţelor, cunoştinţelor şi stimei de sine pentru grupurile vulnerabile prin înfiinţarea parteneriatelor public/private în domeniul economiei sociale;
• consolidarea capacităţii structurilor din economia socială, precum şi încurajarea cooperării între organizaţii.”
Din punctul de vedere al acestui demers, de interes este porțiunea bolduită din paragraful anterior- referitoare la activități sau servicii generatoare de venit care vin în sprijinul  unor grupuri defavorizate. În această categorie de servicii vom identifica:
-servicii de educare/Formare Profesională. Evident că orice proces de Formare Profesională este implicit un proces educativ- dar întrucât în ghiduri se folosește termenul de Formare Profesională este bine să ne axăm pe acest termen.
În această privință, următorul paragraf din ghid ne cam aruncă-n ceață
” 2. Promovarea capacităţii de a ocupa un loc de muncă şi adaptabilităţii persoanelor  care fac parte din grupurile ţintă, aşa cum sunt precizate la capitolul 4.1 din prezentul ghid, în structurile economiei sociale;”- capacitatea de a ocupa un loc de muncă se poate îmbunătăți printr-un proces mai bun de formare- dacă discutăm din punctul de vedere al angajatului sau viitorului angajat. Aspectele ținând de adaptabilitate pot fi considerate ca și  rezultante ale unui proces de formare sau, într-o altă interpretare necesită servicii sociologice și psihologice specifice.
”6. Dezvoltarea programelor de formare (în domeniul incluziunii sociale şi economiei  sociale) pentru specialiştii implicaţi în sistemul serviciilor sociale (lucrători sociali, asistenţi personali, asistente comunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenţi maternali, îngrijitori, personal din instituţii rezidenţiale).”- din acest paragraf- coroborat cu cele anterioare- se poate  observa  că  personalul serviciilor sociale ar constitui oarecum baza grupului țintă.

Rezultante:
·         proiectul ar trebui să urmărească activități de prestări de servicii specifice, în principal de orientare profesională- care asigură ”promovarea capacității de a ocupa un loc de muncă..”
·         o categorie separată de activități sunt activitățile de Formare Profesională.
Să analizăm un pic activitățile eligibile:
”1. Furnizarea serviciilor de ocupare, precum informare şi consiliere profesională, asistenţă, mentorat, tutorat, orientare profesională, consiliere psihologică, consiliere psihiatrică, medierea locurilor de muncă;”- din această categorie putem selecta informare și consiliere profesională, asistență, mentorat și tutorat. Se presupune că pentru experții din echipa de implementare astfel de activități nu presupun  necesitatea unor validări speciale- ci doar o calificare de nivel superior (sau mediu) și experiența necesară.
” 3. Dezvoltarea şi furnizarea programelor de formare profesională, inclusiv dezvoltarea competenţelor de utilizare TIC pentru grupurile dezavantajate;”-  această activitate ar trebui să presupună dezvoltare de programe de Formare Profesională. Aici se ridică un semn de întrebare legat de posibilitatea dezvoltării unor programe de Formare Profesională intensivă  - care să pregătească persoanele din grupurile vulnerabile într-un timp foarte scurt și formând suficiente competențe pentru ca o astfel de persoană să poată efectua- de exemplu- activități de audit. Într-o astfel de activitate- să presupunem că ne referim la auditarea conformității- persoana din grupul țintă ar culege niște date folosind un chestionar- ar interpreta- mai mult sau mai puțin- aceste date- și ar introduce respectivele date într-un format electronic (presupunând competențe de folosire generală a calculatorului, de lucru cu Excel și de transmisie de date) diseminându-le acolo unde este necesar.
Un astfel de proiect și-ar putea propune pregătirea unui ”nucleu de experți” la nivel comunal- respectiv 3-4 persoane care să fie formate profesional astfel încât să poată presta servicii de evaluare, consultanță locală, secretariat, etc.  Ar putea fi selectate un număr de n comune din m regiuni care să conducă la formula aproximativă a grupului țintă m regiuni (de exemplu 2) x n comune/regiune (de exemplu 10) x 4 experți formați/comună =80 de persoane. Evident că acest număr va trebui corelat cu numărul minim de persoane din grupul țintă- care va fi definit de forma  finală a ghidului.
”4. Activităţi de formare profesională şi de consolidare a capacităţilor, competenţelor, cunoştinţelor şi stimei de sine, dedicate persoanelor vulnerabile pentru a le ajuta să înfiinţeze structuri ale economiei sociale şi să beneficieze de oportunităţile nou create;”- avem aici activitățile de formare propriu-zise pentru grupul  țintă- activitățile trebuie să ajute persoanele vulnerabile să beneficieze de oportunitățile nou create – deci ne-am putea gândi la formarea profesională intensivă cu rezultate imediate- pentru utilizarea instrumentelor IT.
” 12. Activităţi inovatoare, interregionale şi transnaţionale pentru dezvoltarea  economiei sociale;”- aici ar putea fi definite anumite activități specifice- care nu se încadrează în cele prezentate mai sus.

Trebuie menționat faptul că celelalte activități eligibile enunțate nu se încadrează în modelul folosit pentru studiul de caz- fiind ceva mai greu de realizat- de exemplu ” 11. Iniţiative care să conducă la diminuarea lipsei de încredere şi a excluziunii  sociale a grupurilor vulnerabile şi la combaterea şi prevenirea infracţionalităţii, prin promovarea activităţilor artistice şi culturale, protecţia mediului, conservarea  patrimoniului cultural şi a tradiţiilor;”, se referă la formatorii sau managerii din economia socială- și impun obținerea unor certificate recunoscute național sau presupun dezvoltarea și susținerea de structuri ale economiei sociale.