Treceți la conținutul principal

ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE POSDRU-Studiu de caz- 2

ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE POSDRU-Studiu de caz- 2

CE NE PROPUNEM SĂ FACEM ÎN PROIECT ?
Ghidul în versiunea sa draft precizează că ” În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte de grant se vor încuraja înfiinţarea de  noi grupuri si parteneriate funcţionale în economie între cooperative, asociaţii de întrajutorare, fundaţii si asociaţii, întreprinderi, agenţii care vor înfiinţa structuri ale economiei sociale ce vor oferi noi servicii si noi oportunităţi persoanelor cu dificultăţi în integrarea sau reintegrarea pe piaţa muncii, vor facilita accesul la noi servicii sociale, de sănătate, educaţie şi vor contribui la valorificarea forţei de muncă locală prin creşterea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele de etnie roma, pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru alte grupuri vulnerabile expuse riscului de excluziune socială.”
Se poate vedea că :
1. Este vorba despre un grup sau un parteneriat- care va trebui înființat sau dezvoltat dintr-o structură existentă
2. Este vorba de o structură  a economiei sociale- gândită mai puțin pentru profit și mai mult pentru a aduce servicii sociale;
3. Sunt precizate domeniile sănătate și educație.
Ghidul definește următoarele obiective operaționale ” Principalele obiective operaţionale ale acestui DMI sunt:
• dezvoltarea structurilor economiei sociale – dezvoltarea şi promovarea unor activităţi şi servicii generatoare de profit/venit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piaţa muncii, în structurile economiei sociale şi/sau în economia formală;
• promovarea economiei sociale ca un instrument flexibil şi durabil pentru dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă la nivel regional şi local;
• consolidarea capacităţilor, competenţelor, cunoştinţelor şi stimei de sine pentru grupurile vulnerabile prin înfiinţarea parteneriatelor public/private în domeniul economiei sociale;
• consolidarea capacităţii structurilor din economia socială, precum şi încurajarea cooperării între organizaţii.”
Din punctul de vedere al acestui demers, de interes este porțiunea bolduită din paragraful anterior- referitoare la activități sau servicii generatoare de venit care vin în sprijinul  unor grupuri defavorizate. În această categorie de servicii vom identifica:
-servicii de educare/Formare Profesională. Evident că orice proces de Formare Profesională este implicit un proces educativ- dar întrucât în ghiduri se folosește termenul de Formare Profesională este bine să ne axăm pe acest termen.
În această privință, următorul paragraf din ghid ne cam aruncă-n ceață
” 2. Promovarea capacităţii de a ocupa un loc de muncă şi adaptabilităţii persoanelor  care fac parte din grupurile ţintă, aşa cum sunt precizate la capitolul 4.1 din prezentul ghid, în structurile economiei sociale;”- capacitatea de a ocupa un loc de muncă se poate îmbunătăți printr-un proces mai bun de formare- dacă discutăm din punctul de vedere al angajatului sau viitorului angajat. Aspectele ținând de adaptabilitate pot fi considerate ca și  rezultante ale unui proces de formare sau, într-o altă interpretare necesită servicii sociologice și psihologice specifice.
”6. Dezvoltarea programelor de formare (în domeniul incluziunii sociale şi economiei  sociale) pentru specialiştii implicaţi în sistemul serviciilor sociale (lucrători sociali, asistenţi personali, asistente comunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenţi maternali, îngrijitori, personal din instituţii rezidenţiale).”- din acest paragraf- coroborat cu cele anterioare- se poate  observa  că  personalul serviciilor sociale ar constitui oarecum baza grupului țintă.

Rezultante:
·         proiectul ar trebui să urmărească activități de prestări de servicii specifice, în principal de orientare profesională- care asigură ”promovarea capacității de a ocupa un loc de muncă..”
·         o categorie separată de activități sunt activitățile de Formare Profesională.
Să analizăm un pic activitățile eligibile:
”1. Furnizarea serviciilor de ocupare, precum informare şi consiliere profesională, asistenţă, mentorat, tutorat, orientare profesională, consiliere psihologică, consiliere psihiatrică, medierea locurilor de muncă;”- din această categorie putem selecta informare și consiliere profesională, asistență, mentorat și tutorat. Se presupune că pentru experții din echipa de implementare astfel de activități nu presupun  necesitatea unor validări speciale- ci doar o calificare de nivel superior (sau mediu) și experiența necesară.
” 3. Dezvoltarea şi furnizarea programelor de formare profesională, inclusiv dezvoltarea competenţelor de utilizare TIC pentru grupurile dezavantajate;”-  această activitate ar trebui să presupună dezvoltare de programe de Formare Profesională. Aici se ridică un semn de întrebare legat de posibilitatea dezvoltării unor programe de Formare Profesională intensivă  - care să pregătească persoanele din grupurile vulnerabile într-un timp foarte scurt și formând suficiente competențe pentru ca o astfel de persoană să poată efectua- de exemplu- activități de audit. Într-o astfel de activitate- să presupunem că ne referim la auditarea conformității- persoana din grupul țintă ar culege niște date folosind un chestionar- ar interpreta- mai mult sau mai puțin- aceste date- și ar introduce respectivele date într-un format electronic (presupunând competențe de folosire generală a calculatorului, de lucru cu Excel și de transmisie de date) diseminându-le acolo unde este necesar.
Un astfel de proiect și-ar putea propune pregătirea unui ”nucleu de experți” la nivel comunal- respectiv 3-4 persoane care să fie formate profesional astfel încât să poată presta servicii de evaluare, consultanță locală, secretariat, etc.  Ar putea fi selectate un număr de n comune din m regiuni care să conducă la formula aproximativă a grupului țintă m regiuni (de exemplu 2) x n comune/regiune (de exemplu 10) x 4 experți formați/comună =80 de persoane. Evident că acest număr va trebui corelat cu numărul minim de persoane din grupul țintă- care va fi definit de forma  finală a ghidului.
”4. Activităţi de formare profesională şi de consolidare a capacităţilor, competenţelor, cunoştinţelor şi stimei de sine, dedicate persoanelor vulnerabile pentru a le ajuta să înfiinţeze structuri ale economiei sociale şi să beneficieze de oportunităţile nou create;”- avem aici activitățile de formare propriu-zise pentru grupul  țintă- activitățile trebuie să ajute persoanele vulnerabile să beneficieze de oportunitățile nou create – deci ne-am putea gândi la formarea profesională intensivă cu rezultate imediate- pentru utilizarea instrumentelor IT.
” 12. Activităţi inovatoare, interregionale şi transnaţionale pentru dezvoltarea  economiei sociale;”- aici ar putea fi definite anumite activități specifice- care nu se încadrează în cele prezentate mai sus.

Trebuie menționat faptul că celelalte activități eligibile enunțate nu se încadrează în modelul folosit pentru studiul de caz- fiind ceva mai greu de realizat- de exemplu ” 11. Iniţiative care să conducă la diminuarea lipsei de încredere şi a excluziunii  sociale a grupurilor vulnerabile şi la combaterea şi prevenirea infracţionalităţii, prin promovarea activităţilor artistice şi culturale, protecţia mediului, conservarea  patrimoniului cultural şi a tradiţiilor;”, se referă la formatorii sau managerii din economia socială- și impun obținerea unor certificate recunoscute național sau presupun dezvoltarea și susținerea de structuri ale economiei sociale. 

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…