ACCIDENTE MAJORE 3-ANATOMIA UNUI ACCIDENT MAJOR



În acest moment ne putem întreba- care este mecanismul de producere al unui accident major ?
Orice fel de accident occupațional (incluzând accidentele majore) este caracterizat de:

  • contextul accidentului- prin contextul accidentului înțelegem nivelul de securitate și sănătate în muncă de la momentul producerii accidentului + cultura ocupațională+cultura de securitate+implicarea managementului și a personalului facilității în asigurarea securității și sănătății: fără un nivel de securitate corespunzător (de exemplu o instalație de proces care își bazează securitatea doar pe operații manuale de gen închidere/deschidere valve, purjare manuală, etc.) eforturile managementului și ale personalului, oricât de serioase, nu vor rezolva mare lucru; pe de altă parte chiar cu un nivel de securitate excelent, factorul uman contează în mod decisiv în rezolvarea unei situații care se poate transforma într-un accident major; în sfârșit, un personal needucat în spiritul unei culturi de securitate nu va identifica la timp riscurile și nu va reacționa corespunzător);
  • declanșatori (triggeri) interni /externi - orice accident are o cauză primară; așa cum s-a văzut în cazul Bhopalului- aici rezervorul de MIC umplut peste nivel - coroborat cu mentenanța necorespunzătoare și cu lucrările de mentenanță care au permis pătrunderea apei în rezervor;
  • elementele favorizante- în principal aceste elemente țin de managementul locului de muncă precum și de acțiunile întreprinse(sau neîntreprinse) de personal- utilaje lăsate să staționeze în zonele de acces de urgență, lucrări de mentenanță efectuate fără a se urmări amplasarea altor facilități (conducte de gaz sau de alimentare cu energie electrică de exemplu), personal care se află în zone cu acces închis sau restricționat fără treabă- sunt doar câteva exemple de astfel de elemente favorizante. În cazul Bhopal un astfel de element a fost minima atenție acordată securității de către management și personal (concretizată prin închiderea- inclusiv pe motive de economie !) a majorității sistemelor de securitate , curățarea unor conducte de apă  în apropierea tancului cu MIC, etc. 
  • absența sau funcționarea defectuoasă a elementelor de mitigare a eventualului risc manifestat- în cazul Bhopal lipsa unui plan de urgență precum și neimplementarea unui astfel de plan, lipsa operatorilor calificați, absența sistemelor de evacuare imediată, proasta funcționare a sistemelor medicale de urgență. 
Figura 1- prezintă schema generală a producerii unui astfel de eveniment.





Figura 1- Anatomia unui accident major

La nivel mondial există 2 tendințe principale  distincte apropo de prevenirea unor accidente majore:
  • tendința (frecventă în SUA) ca de astfel de incidente care se pot transforma în accidente majore să se ocupe doar personalul extern, specializat (echivalentul ISU din România);
  • tendința de a avea un personal al facilității pregătit corespunzător, care să poată mitiga evenimentul prevenind accidentul major, până la intervenția personalului extern specializat- practică în marea majoritate a țărilor din UE;
În procedurile specifice primei tendințe, la un anumit moment în producerea unui astfel de eveniment- moment descris extrem de bine în instrucțiunile planului de urgență- personalul anunță specialiștii externi și evacuează în ordine  facilitatea, fără să încerce intervenția.
În practica specifică celei de-a doua tendințe, personalul intern al facilității are și instrumentele necesare mitigării dar și practica corespunzătoare- el intervine în mod ordonat și sigur, mitigând evenimentul, până la intervenția specialiștilor externi.
Experiența arată că :
  1. intervenția în primele momente ale producerii unui eveniment neprevăzut (de exemplu eliberarea accidentală a unei cantități de substanțe periculoase) este decisivă;
  2. intervenția fără pregătirea corespunzătoare și fără dotările corespunzătoare poate constitui un element favorizant al accidentului major ( aspect valabil și pentru personalul intern - care se poate simți obligat la acte de eroism cu final tragic, și pentru personalul extern- vezi cazul Mihăilești);
  3. personalul extern (de exemplu ISU) poate fi slab pregătit pentru intervenții în caz de urgență. 

Comentarii