Pentru ca indicii de performanță KPI să
constituie un instrument util procesului managerial este nevoie de un sistem pentru
urmărirea, comunicarea și îmbunătățirea performanței. Dacă datele sunt
colectate dar nu sunt communicate celor care au nevoie de ele- efortul depus nu
va avea succes.
KPI se vor dezvolta odată cu dezvoltarea
organizației. Specialiștii în SSM trebuie să fie pregătiți să revizuiască în
mod continuu acest sistem de indici KPI- odată cu revizuirea performanțelor
proprii – iar atunci când este necesar, KPI trebuie modificate pentru a
reflecta noile circumstanțe sau a obține îmbunătățiri superioare.În acest sens,
pe baza prognozelor de dezvoltare economică la nivelul UE [i]
se poate dezvolta următoarea diagramă .
Figura 1. Piramida aspirațională de
dezvoltare a organizației
Atunci când unitatea ia în considerare
numai profitul – cum este cazul majorității unităților industriale din lumea
civilizată- atunci este evident faptul că KPI vor fi orientați către profit-
respectiv vor calcula costul activităților de instruire, costul echipamentelor
individuale de protecție (ca și KPI de progres) precum și pierderile materiale
din unitate în urma accidentelor, despăgubirile directe pentru un accidentat,
etc. (ca și KPI de regres).
Pe o treaptă superioară KPI vor include și
implicarea comunitară în evenimentele neprevăzute care se produc în unitatea
aflată pe teritoriul comunității- de exemplu există un astfel de KPI care ia în
considerare interesul celor din comunitate de a se angaja la firma X după
producerea unui eveniment neprevăzut care a avut efecte și asupra comunității.
Pe ultima treaptă de dezvoltare sunt KPI
care consideră un interes complex al performanței de SSM, care implică atât
activitatea propriu-zisă de SSM cât și implicarea comunitară (față de siguranța
comunității ) dar
Această structură de dezvoltare este sprijinită de o
structură similară realizabilă la nivelul unității economice, așa cum se poate
vedea și în figura .
Figura 2- Structura de sprijin SSM de la
nivelul unității economice
Detalierea acestei structuri arată că:
a.MĂSURAREA PERFORMANȚEI – include exact
KPI despre care discutăm precum și
indicatori de declanșare a îmbunătățirii continue. Dintre acești indicatori
sistemul implementează în acest moment Nivelul Global de Securitate și SĂnătate
în Muncă la unitatea auditată.
b. COMPETENȚĂ ȘI EXPERTIZĂ- presupune
identificarea rolurilor și calificarea corespunzătoare a personalului.
c. CERINȚE INTERNE ȘI EXTERNE- cea mai mare importanță o au cerințele
formulate de către Autoritățile Competente (Inspecția Muncii, Garda de mediu,
etc.) la care trebuie să achieseze și cerințele formulate pe plan intern.
d. INTEGRITATE ACTIVITĂȚI- urmărește
componentele de instruire, disciplină personală, limite de operabilitate, etc.
e. INTEGRITATE FACILITĂȚI ȘI ECHIPAMENTE-
urmărește aspecte de reliabilitate, mentenanță, siguranță a construcțiilor,
etc.
f. INTEGRITATE PROIECTE- urmărește în
principal securitatea inerentă adăugată în fază de proiect.
Indicii de performanță în domeniul SSM care
prezintă interes în acest moment de dezvoltare pentru metoda celor 10 elemente pot fi grupați în 2 categorii distincte:
a. indici de progres[ii]-
(leading) pentru obiectivele urmărite de
către această metodă de auditare se propun următorii indici esențiali de
progres:
Tabel 1 Indici de progres pentru auditul folosind metoda celor 10
elemente.
|
Nr.
crt.
|
Denumire
indice
|
Descriere
|
Valori
înregistrate
|
|
1
|
Instruire de SSM realizată
|
Număr de topici de instruire/Număr de persoane
instruite
|
|
|
2
|
Număr de audituri realizat
|
Numărul de evaluări de tip audit SSM realizat într-o
perioadă specificată – de exemplu 2/an
|
|
|
3
|
Nivel de securitate în amonte
|
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este
luat în considerare ca indice de progres doar când valorile auditului de
securitate sunt cuprinse între 4-5
|
|
|
4
|
Nivel de securitate în proces.
|
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este
luat în considerare ca indice de progres doar când valorile auditului de
securitate sunt cuprinse între 4-5
|
|
|
5
|
Nivel de securitate în aval
|
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este
luat în considerare ca indice de progres doar când valorile auditului de
securitate sunt cuprinse între 4-5
|
|
|
6.
|
Nivel de
securitate global (NSG)
|
Reprezintă
nivelul de securitate calculat prin metoda celor 10 elemente . Este
considerat implicit ca și indicator de tip ”de progres” (leading).
|
|
|
7
|
Activități legate de protecția muncii
|
Număr de activități specifice desfășurate/Numărul de
activități planificate
|
|
|
8
|
Numărul întâlnirilor între management și lucrători
sau reprezentanții acestora –întâlniri pe probleme de securitate
|
Număr de întâlniri/interval de timp
|
|
|
9
|
Numărul activităților întreprinse pentru protecția
mediului
|
Numărul de activități derivate din protecția muncii
și întreprinse pentru protecția mediului (de exemplu construirea unui
incinerator pentru deșeuri - datorită
unor incidente apărute la incinerarea manuală a acestora pe un teren viran)
|
|
Indicii 3, 4 ,5 și 6 rezultă
în mod direct din metoda celor 10 elemente.
NSamo
=∑ NE amo/n amo unde:
NSamo= Nivel securitate amonte
NE amo = valorile evaluate ale
elementelor amplasate în amonte
n amo =numărul de elemente amplasate în amonte
NSPr=
∑ NEPr/n Pr unde:
NSPr= Nivel de securitate proces[iii]
NEPr= valorile evaluate pentru elementele
care fac parte din proces
n Pr =numărul de elemente din
proces
NSava==∑
NE ava/n ava unde
NSava= nivel de securitate din aval
NE ava = valorile evaluate
pentru elementele din aval
n ava = număr de elemente din aval
Indicele 6 –NSG (Nivelul de Securitate Global) calculat în cadrul metodei- reprezintă
media evaluării făcute pentru fiecare din cele 10 elemente.
Utilitatea NSG este analizată în
continuare:
a)Ca și parametru de referință raportabil
către Autoritatea Competentă (Inspecția de Muncă)- marea majoritate a
unităților economice nu înregistrează pe parcursul funcționării incidente sau
accidente raportabile. Acest lucru nu înseamnă însă că respectivele unități
sunt ideale din punct de vedere al SSM. Raportarea NSG către IM ar putea
permite obținerea unei imagini obiective asupra situației concrete referitoare
la SSM în România- pentru toată economia românească- și în condițiile în care
se folosește un reper de evaluare foarte clar. Mai mult decât atât- fonduri
alocate la nivelul național sau la nivelul UE- cum ar fi cel de minimis- ar
putea fi orientate prioritar către cei care au nevoie de astfel de fonduri- de
exemplu unitățile economice cu NSG <2.
b)Ca și parametru de referință pentru
progresul SSM la nivelul unității. În cazul unui audit obiectiv, ne-biasat,
managementul SSM poate folosi NSG ca să urmărească progresele înregistrate de
către compartimentul de SSM pe termen de 6 luni sau 1 an precum și rezultatul
alocării de resurse de către management. Așa cum s-a mai arătat metoda celor 10
elemente poate fi focalizată pe o problemă specifică unității economice- de
exemplu auditul SSM într-un loc de muncă ”fierbinte” pentru care managementul investește un volum
mare de resurse pentru a-l aduce la nivelul de securitate necesar. Auditul
făcut pentru acel loc de muncă va arăta dacă resursele sunt alocate în mod
judicios sau nu.
c)Ca și parametru de benchmarking. Nu intră
în obiectivele acestui material prezentarea tehnicilor de benchmarking dar
unitatea economică auditată poate folosi NSG ca indicator de performanță
într-un benchmarking făcut pe unități similare sau pe unități din ramuri
economice diferite- cu atribute interesante- de exemplu pentru unitățile de
10-20 de angajați, indiferent de domeniul de activitate- ar fi interesant un
astfel de benchmarking pentru a identifica cele mai bune soluții de SSM care
pot fi apoi răspândite și la alte unități.
d)Ca și feedback și ca și justificare a
managementului unității economice față de acționarii proprii.
e)Ca și parametru de evaluare pentru
stabilirea cotei de impozitare la risc profesional. Orice casă de asigurări la
risc profesional va aprecia faptul că o unitate economică a trecut de la un NSG
de 1.5 la 2.7 pe parcursul unui an- recompensând respectiva unitate cu un
bonus. Figura următoare sumarizează aceste utilizări ale NSG.
În susținerea acestor posibile utilizări
trebuie amintit faptul că metodologiile prezente măsoară un aspect indirect
legat de SSM- respectiv riscul. Riscul reprezintă o probabilitate combinată cu
gravitatea evenimentului – există definiții care introduc și expunerea și
măsurile de securitate existente dar acele definiții nu sunt utilizate în
România.
Pe de altă parte NSG caracterizează ceea ce
există pe teren din punct de vedere al Securității și SĂnătății în Muncă la
momentul auditului.- neputând fi o dovadă mai clară a realizărilor unității
auditate din punct de vedere al SSM.
În afară de NSG pot exista doar intenții
nefinalizate. NSG poate servi și ca document de raportare a activității (iarăși
concrete) a personalului de SSM pe o anumită perioadă de timp- chiar în
condițiile în care alocările de resurse nu sunt extrem de generoase, activități
cum ar fi instruirile tematice sau repetițiile pentru acțiunile care trebuiesc
întreprinse în situații de urgență contează destul de mult în evaluarea acestor
activități.
NSG poate reprezenta un indicator de
onestitate pentru auditor- este evident că pe o perioadă mai îndelungată NSG-ul
va varia- ca parametru identificat și identificabil într-un sistem entropic. În
condițiile în care elementele de evaluat rămân constante și auditul se face de
către același auditor- este normal ca NSG-ul să aibă o tendință scăzătoare dacă
nu se alocă resurse din exterior.
În sfârșit, NSG-ul poate constitui un
indicator de stabilire a contribuțiilor la asigurările de risc profesional.
Figura 3 Utilizări ale NSG
b. indici de regres (Lagging) – indicii de
regres sunt dați în următorul tabel.
Tabel 2 Indici de regres pentru auditul
folosind metoda celor 10 elemente
|
Nr.
crt.
|
Denumire
indice
|
Descriere
|
Valori
înregistrate
|
|
1
|
Număr de evenimente pre-accident (near miss)
|
Evenimentele neprevăzute față de activitatea normală
într-un anumit interval de timp (trimestrial/semestrial/annual)
|
|
|
2
|
Număr de incidente înregistrate
|
Numărul de incidente raportabile conform Legii
319/2006
|
|
|
3
|
Nivel de securitate în amonte
|
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este
luat în considerare ca indice de regres
doar când valorile auditului de securitate sunt mai mici de 4
|
|
|
4
|
Nivel de securitate în proces.
|
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este
luat în considerare ca indice de regres doar când valorile auditului de
securitate sunt mai mici decât 4
|
|
|
5
|
Nivel de securitate în aval
|
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este
luat în considerare ca indice de regres doar când valorile auditului de
securitate sunt mai mici decât 4
|
|
|
6
|
Numărul de evenimente neprevăzute soldate cu
incidente semnificative de mediu
|
|
|
[iii] http://www.epsc.org/data/files/pspi_presentations/DSM%20CEFIC%20EPSC%20conference%20PSN-KPI%20Implementation.pdf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu