METODA CELOR 10 ELEMENTE- ASPECTE METODOLOGICE ÎN ALEGEREA CELOR 10 ELEMENTE

Cel mai facil  mod de abordare îl reprezintă folosirea celor 10 elemente predefinite în metodă. Totuși, ținând seama de diferențele între unitățile economice precum și de complexitatea la care pot ajunge astfel de unități- metoda are un caracter deschis- permițând celui care o implementează/o aplică să aleagă el elementele dorite.
Esențialul este ca cele 10 elemente să definească în mod complet locul de muncă/secția/unitatea auditate din punct de vedere al securității și sănătății în muncă. 
Metoda permite chiar folosirea unor elemente diferite pentru locul de muncă/secție sau atelier/unitate - astfel de exemplu dacă s-a realizat un audit pentru toate locurile de muncă și unul din elementele auditate a fost ”alimentările cu energie electrică/gaze/apă” la nivelul unității economice vor fi introduse elemente care țin de organizare, controlul pierderilor, managementul schimbării, etc. Prin acest multi-filtru dat de alegerea diferențiată a elementelor pentru diversele nivele de auditare se realizează fără nici un fel de probleme- cel mai bun și mai eficient audit al SSM-ului dintr-o unitate economică- rezultatele fiind exprimate într-un mod unitar- Nivelul global de securitate al unității economice. Chiar dacă activitatea dintr-o turnătorie de aluminiu sau dintr-o unitate de prelucrare a peștelui oceanic sunt complet diferite- un nivel de securitate global  având valoarea 3- indică același lucru- acela că securitatea și sănătatea în muncă sunt deficitare la cele 2 unități, că există puncte slabe- și posibil foarte slabe care trebuiesc rezolvate imediat- și că managementul unității trebuie să ”își ia inima în dinți” și să aloce resursele necesare rezolvării situației .
Pentru autoritățile competente cu atribute în domeniul SSM- respectiv Inspecția Muncii- o ”hartă” a unităților locale cu diferitele nivele de securitate evaluate va fi extrem de utilă pentru că-și vor putea ierarhiza și optimiza activitățile. La nivelul unui IJM într-un județ care poate avea 10...20.000 de unități economice funționale sunt în cel mai bun caz 20...50 de inspectori care sunt axați pe problematica protecției muncii- și este destul de greu de crezut că vor avea timpul și resursele necesare să evalueze și să controleze toate unitățile. Folosind această metodă ei vor putea să-și realizeze rapid harta unităților- urmărind de exemplu cu prioritate unitățile cu nivel de securitate global exprimat între 0 și 2.5 și sprijinind toate unitățile cu nivel de securitate sub 4 pentru  mitigare și îmbunătățirea situației. 

Așa după cum se poate observa și din exemplele anterioare cele 10 elemente încearcă să definească în întregime ceea ce trebuie să acopere securitatea și sănătatea în muncă la nivelul întregii întreprinderi.

Structura identificării unor astfel de elemente este bine să urmărească structura ”black box”, respectiv Intrări-Prelucrări-Ieșiri ca o structură optimă pentru definirea oricărui tip de activitate în cadrul unei unități economice- fie că vorbim despre producție sau despre servicii.

Pe de altă parte următoarea listă poate fi utilă pentru alegerea celor 10 elemente- lista este alcătuită ținând cont de ISO 31.000 cât și de standardul în realizare ISO 45.001. Precizăm faptul că este imposibilă realizarea unei liste exhaustive- rămânând la latitudinea specialistului în SSM/Auditorului să-și folosească experiența în mod constructiv pe baza acestei liste de principiu.pentru a-și defini cele 10 elemente cu care va lucra.

Tabelul 1  Fundamente în alegerea celor 10 elemente 

Nr. crt.	Descriere	Personal expus (nr)[1]	Incidente raportate[2]	Se alege ca bază pentru element ? Da/Nu
				Da	Nu
1	Materii prime, materiale, substanțe sau produși folosite de către unitate pentru realizarea producției, aduse în unitate sau scoase din unitate
2	Alimentări tehnologice cu electricitate, gaz, apă
3	Starea facilității și locurilor de muncă în general
4.	Politici și proceduri de selecție a perosnalului, de instruire în domeniul SSM și de repartizare pe locuri de muncă și sarcini astfel încât să nu existe interacțiuni care să poată conduce la producerea unui accident
5	Satisfacția personalului din punct de vedere al activității realizate. Aici sunt incluse și eventuale acțiuni de sustragere de materiale și componente cât și acțiuni de sabotaj a producției.
6	Contextul în care se desfășoară activitatea productivă/de servicii
7	Activități principale de producție/servicii
8	Activități connexe dinamice (aici este inclusă și activitatea de transport)
9	Activități connexe statice (aici este inclusă și depozitarea și securitatea depozitelor)
10	Activități principale sau conexe desfășurate la înălțime
11	Activități principale sau conexe desfășurate în spații închise
12	Activități de întreținere
13	Activități desfășurate în întregime sau majoritar prin forță  manuală (transport, folosirea unor concasoare, pickhamere, activități de încărcare/descărcare, etc.)
14	Starea și întreținerea mașinilor și utilajelor manuale
15	Identificarea, mitigarea și raportarea evenimentelor neprevăzute
16	Identificarea, mitigarea și raportarea incidentelor și accidentelor de muncă
17	Asigurarea secvențelor de odihnă și repaos
18	Supervizarea și sprijinirea comportamentelor benefice din punct de vedere al securității și sănătății în muncă.
19	Securitatea și sănătatea asigurată în operațiunile curente de igienizare ale unității
20	Proiectarea și implementarea în cadrul personalului a unor planuri de urgență care să minimizeze evenimente neprevăzute cu potențial sever (incendii, explozii, panică) precum și acțiunile de exersare practică a apariției unui eveniment neprevăzut și de implementare a planurilor de urgență corespunzătoare.
21	Acțiunile de evacuare și eliminare a deșeurilor
22	Securitatea produsului final

Următoarea schemă poate fi de asemenea utilă în alegerea sau dezvoltarea unor noi elemente.

Figura 1. Posibilități de dezvoltare a celor 10 elemente

Se poate vedea din figură că se consideră un sistem cu următoarele componente principale, respectiv ”aspecte ce caracterizează elementele”

-Personal;

-Facilități și utilaje;

-Tehnologii și procese;

-Organizare;

Trebuie menționat faptul că acest sistem este similar cu sistemele folosite la nivelul statelor dezvoltate din UE, comparația între acesta și sistemul om-mașină folosit în mod curent în România la acest moment este prezentat în  tabelul următor.

Tabelul 2  Comparație între abordarea sistemică din UE și alte state dezvoltate și România

	Sistem UE și alte state dezvoltate	Sistem România	Observații
1	Personal	Operator/factor uman
2	Facilități și utilaje	Mașină (Mijloc de producție)	Concepția UE acordă un loc foarte important eliminării/diminuării pierderilor specifice precum și acțiunilor cu potențial negativ asupra inventarului valoros (loss control și valuable asset control)
3	Tehnologii și procese	Sarcina	Față de termenul generic de sarcină- componenta ”Tehnologii și procese” este mai bine definită, urmărind SSM pe fluxul tehnologic specific pentru un proces de producție
4	Organizare	Mediu de muncă	Concepția UE acordă un loc primordial activității de management- și evident managementului SSM

Din acest tabel pot fi extrase câteva diferențe esențiale- care conduc la necesitatea implementării și în România a concepțiilor utilizate în acest moment în UE;

1. Securitatea și sănătatea în muncă nu privește doar integritatea fizică a operatorului uman ci și posibilele avarii sau chiar pierderi de mașini și utilaje precum și posibilele evenimente neprevăzute care perturbă în vreun fel procesul de producție; Ciclul:

Eveniment neprevăzut- pierderi materiale (avarie)-situație pre-accident (Near-miss)- incident- incident grav- accident de muncă  trebuie implementat în mod corespunzător și în România.

2. Aspectele legate de o bună organizare, incluzând aici cultura justă, managementul scghimbării și alte componente manageriale trebuie implementate neapărat într-un mod deschis și în România- renunțându-se la concepția perimată a aspirantului de manager care vrea doar să-i ia locul șefului.

3. Viitorul standard ISO introduce noțiunea de context al activității- context care include organizarea, tehnologiile și procesele executate precum și facilitățile și utilaje cu care se execută aceste procese.

4. Controlul pierderilor trebuie să fie o componentă integrantă a procesului de SSM. Nici un fel de structură managerială funcțională nu-și poate permite să aibă pierderi din ce în ce mai mari- și să nu încerce să mitigheze dacă nu să elimine cauza pierderilor.

---

[1] Se completează în funcție de starea concretă de pe teren

[2] Referitoare la unitatea auditată și la fundamentul elementului descris