METODA CELOR 10 ELEMENTE- ANALIZA CELOR 5 CAUZE ȘI 5 EFECTE

Pentru fiecare din elementele auditate prin metoda celor 10 elemente  se poate face o analiză în detaliu, plecând de la 2 grupe de componente.

a)Cauzele primare (sau root causes) sunt un termen des întâlnit în practica managerială de la noi sau din străinătate. Metoda celor 5 Why (5 De ce ) este folosită pe scară largă.

În cadrul acestei metodologii vom implementa 5 cauze primare după cum urmează:

            C1-1 cauză directă legată de factorul uman  deci provocată de acțiunile respectivei persoane;

            C2-1 cauză indirectă legată de factorul uman- legată de persoană dar aflată în afara voinței sale nemijlocite- de exemplu o sarcină care îi este trasată fără instructajul corect și complet de SSM;

            C3-1 cauză legată de proces și de tehnologiile utilizate în acest proces

            C4-1 cauză legată de mașinile unelte și utilajele (inclusiv cu comandă manuală) care     au contribuit la producerea evenimentului.

            C5-1 cauză legată de organizarea activității.

b)Efectele imediate ; Aceste cauze primare sunt legate de 5 efecte imediate:

E1- situație pre-eveniment (pre-accident)- cunoscută și ca ”near miss”

E2-avarie

E3-incident

E4-incident periculos

E5- accident

Schema următoare ilustrează perfect legătura între cauze și efecte- prin intermediul unui declanșator. Trebuie să considerăm acel declanșator ca fiind supus Liberului Arbitru- în sensul că în situații absolut similare evenimentul neprevăzut se petrece sau nu apare.

 Figura 1  Structura Cauze-Efecte

Practic, aceste cauze acoperă  toată gama de posibilități de definire a cauzei (cauzelor) primare a unui eveniment neprevăzut. Trebuie să recunoaștem faptul că e extrem de greu de definit exact ultima cauză primară (care poate fi, de exemplu, că lucrătorul implicat în incident n-a dormit decât 3 ore în noaptea de dinaintea incidentului și că și-a adus aminte de o procedură după momentul când trebuia să pornească respectiva procedură, a încercat să o re-aducă și a produs evenimentul neprevăzut). Pe de altă parte însă se poate considera că aceste cauze acoperă într-un mod satisfăcător respectivul eveniment. Cele 5 cauze pot fi observate în următorul pentagon.

Figura 2 Cele 5 cauze primare.

Evident că nu toate cele 5 cauze primare își vor aduce același aport la rpducerea evenimentului neprevăzut. Vorbim despre o amplitudine maximă a cauzei (a fiecărei cauze) egală cu 5. Deci

max (C1+C2+C3+C4+C5)/5= 5

Figura următoare prezintă amplitudinea maximă pentru cauza C1.Cum poate fi explicitată această amplitudine maximă ? Putem considera că în producerea evenimentului neprevăzut- cauza C1- legată de acțiunile lucrătorului care a rupt discul polizor-  este maximă- respectiv lucrătorul

 

 Figura 3 Amplitudinea maximă pentru cauza C1

Un exemplu practic este dat în figura următoare.

Figura 4 Exemplu practic de analiză cauze primare- efecte

Piatra unui polizor manual s-a spart, fără alte efecte secundare. Pot fi identificate 4 din cele 5 cauze primare, respectiv:

C 1: Lucrătorul a forțat polizarea fără să asigure un avans constant- amplitudinea acestei cauze este maximă- deci 100%

C2: Lucrătorul nu a fost instruit asupra faptului că piatra se poate sparge atunci când nu asigură un avans uniform- se poate considera amplitudinea acestei cauze ca fiind 50%- deoarece s-a făcut o instruire dar ea nu s-a repetat înainte de desfășurarea activității.

C4: Piatra de polizat avea deja microneregularități atunci când s-a început activitatea- neregularități semnalate de lucrător. Amplitudinea acestei cauze este de 100%.

C5: Cu amplitudine de 50%- activitatea n-a fost supervizată- dar lucrătorul mai executase astfel de activități.

”Rezultatul” este spargerea pietrei de polizor- iar nivelul de cazualitate este 3. Se poate spune că Nivelul de Cauzalitate – NC- este tipic atât pentru o avarie cât și pentru un incident. Din fericire n-a fost rănit nimeni- deci se poate considera că a fost doar o avarie, nu și un incident.

METODA CELOR 10 ELEMENTE- SCURTĂ DESCRIERE

Link către video-ul de prezentare

METODA CELOR 10 ELEMENTE- KPI (INDICI DE PERFORMANȚĂ) UTILIZABILI

Pentru ca indicii de performanță KPI să constituie un instrument util procesului managerial este nevoie de un sistem pentru urmărirea, comunicarea și îmbunătățirea performanței. Dacă datele sunt colectate dar nu sunt communicate celor care au nevoie de ele- efortul depus nu va avea succes.

KPI se vor dezvolta odată cu dezvoltarea organizației. Specialiștii în SSM trebuie să fie pregătiți să revizuiască în mod continuu acest sistem de indici KPI- odată cu revizuirea performanțelor proprii – iar atunci când este necesar, KPI trebuie modificate pentru a reflecta noile circumstanțe sau a obține îmbunătățiri superioare.În acest sens, pe baza prognozelor de dezvoltare economică la nivelul UE [i]  se poate dezvolta următoarea diagramă .  

 Figura 1. Piramida aspirațională de dezvoltare  a organizației

Atunci când unitatea ia în considerare numai profitul – cum este cazul majorității unităților industriale din lumea civilizată- atunci este evident faptul că KPI vor fi orientați către profit- respectiv vor calcula costul activităților de instruire, costul echipamentelor individuale de protecție (ca și KPI de progres) precum și pierderile materiale din unitate în urma accidentelor, despăgubirile directe pentru un accidentat, etc. (ca și KPI de regres).

Pe o treaptă superioară KPI vor include și implicarea comunitară în evenimentele neprevăzute care se produc în unitatea aflată pe teritoriul comunității- de exemplu există un astfel de KPI care ia în considerare interesul celor din comunitate de a se angaja la firma X după producerea unui eveniment neprevăzut care a avut efecte și asupra comunității.

Pe ultima treaptă de dezvoltare sunt KPI care consideră un interes complex al performanței de SSM, care implică atât activitatea propriu-zisă de SSM cât și implicarea comunitară (față de siguranța comunității ) dar

Această structură de dezvoltare este sprijinită de o structură similară realizabilă la nivelul unității economice, așa cum se poate vedea și în figura .

Figura 2- Structura de sprijin SSM de la nivelul unității economice

Detalierea acestei structuri arată că:

a.MĂSURAREA PERFORMANȚEI – include exact KPI despre care  discutăm precum și indicatori de declanșare a îmbunătățirii continue. Dintre acești indicatori sistemul implementează în acest moment Nivelul Global de Securitate și SĂnătate în Muncă la unitatea auditată.

b. COMPETENȚĂ ȘI EXPERTIZĂ- presupune identificarea rolurilor și calificarea corespunzătoare a personalului.

c. CERINȚE INTERNE ȘI EXTERNE-  cea mai mare importanță o au cerințele formulate de către Autoritățile Competente (Inspecția Muncii, Garda de mediu, etc.) la care trebuie să achieseze și cerințele formulate pe plan intern.

d. INTEGRITATE ACTIVITĂȚI- urmărește componentele de instruire, disciplină personală, limite de operabilitate, etc.

e. INTEGRITATE FACILITĂȚI ȘI ECHIPAMENTE- urmărește aspecte de reliabilitate, mentenanță, siguranță a construcțiilor, etc.

f. INTEGRITATE PROIECTE- urmărește în principal securitatea inerentă adăugată în fază de proiect.

 Indicii de performanță în domeniul SSM care prezintă interes în acest moment de dezvoltare pentru metoda celor 10 elemente  pot fi grupați în 2 categorii distincte:

a. indici de progres[ii]- (leading) pentru  obiectivele urmărite de către această metodă de auditare se propun următorii indici esențiali de progres:

Tabel 1 Indici de progres  pentru auditul folosind metoda celor 10 elemente.

Nr. crt.	Denumire indice	Descriere	Valori înregistrate
1	Instruire de SSM realizată	Număr de topici de instruire/Număr de persoane instruite
2	Număr de audituri realizat	Numărul de evaluări de tip audit SSM realizat într-o perioadă specificată – de exemplu 2/an
3	Nivel de securitate în amonte	Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de progres doar când valorile auditului de securitate sunt cuprinse între 4-5
4	Nivel de securitate în proces.	Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de progres doar când valorile auditului de securitate sunt cuprinse între 4-5
5	Nivel de securitate în aval	Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de progres doar când valorile auditului de securitate sunt cuprinse între 4-5
6.	Nivel de securitate global (NSG)	Reprezintă nivelul de securitate calculat prin metoda celor 10 elemente . Este considerat implicit ca și indicator de tip ”de progres” (leading).
7	Activități legate de protecția muncii	Număr de activități specifice desfășurate/Numărul de activități planificate
8	Numărul întâlnirilor între management și lucrători sau reprezentanții acestora –întâlniri pe probleme de securitate	Număr de întâlniri/interval de timp
9	Numărul activităților întreprinse pentru protecția mediului	Numărul de activități derivate din protecția muncii și întreprinse pentru protecția mediului (de exemplu construirea unui incinerator pentru deșeuri  - datorită unor incidente apărute la incinerarea manuală a acestora pe un teren viran)

Indicii 3, 4 ,5  și 6 rezultă  în mod direct din metoda celor 10 elemente.

NSamo =∑ NE _amo/n _amo  unde:

NSamo= Nivel securitate amonte

NE _amo = valorile evaluate ale elementelor amplasate în amonte

n _amo  =numărul de elemente amplasate în amonte

NSPr= ∑ NEPr/n _Pr unde:

NSPr= Nivel de securitate proces[iii] 

NEPr= valorile evaluate pentru elementele care fac parte din proces

n _Pr =numărul de elemente din proces

NSava==∑ NE _ava/n _ava  unde

NSava= nivel de securitate din aval

NE _ava = valorile evaluate pentru elementele din aval

n _ava  = număr de elemente din aval

Indicele 6 –NSG (Nivelul de Securitate Global)  calculat în cadrul metodei- reprezintă media evaluării făcute pentru fiecare din cele 10 elemente.

Utilitatea NSG este analizată în continuare:

a)Ca și parametru de referință raportabil către Autoritatea Competentă (Inspecția de Muncă)- marea majoritate a unităților economice nu înregistrează pe parcursul funcționării incidente sau accidente raportabile. Acest lucru nu înseamnă însă că respectivele unități sunt ideale din punct de vedere al SSM. Raportarea NSG către IM ar putea permite obținerea unei imagini obiective asupra situației concrete referitoare la SSM în România- pentru toată economia românească- și în condițiile în care se folosește un reper de evaluare foarte clar. Mai mult decât atât- fonduri alocate la nivelul național sau la nivelul UE- cum ar fi cel de minimis- ar putea fi orientate prioritar către cei care au nevoie de astfel de fonduri- de exemplu unitățile economice cu NSG <2.

b)Ca și parametru de referință pentru progresul SSM la nivelul unității. În cazul unui audit obiectiv, ne-biasat, managementul SSM poate folosi NSG ca să urmărească progresele înregistrate de către compartimentul de SSM pe termen de 6 luni sau 1 an precum și rezultatul alocării de resurse de către management. Așa cum s-a mai arătat metoda celor 10 elemente poate fi focalizată pe o problemă specifică unității economice- de exemplu auditul SSM într-un loc de muncă ”fierbinte”  pentru care managementul investește un volum mare de resurse pentru a-l aduce la nivelul de securitate necesar. Auditul făcut pentru acel loc de muncă va arăta dacă resursele sunt alocate în mod judicios sau nu.

c)Ca și parametru de benchmarking. Nu intră în obiectivele acestui material prezentarea tehnicilor de benchmarking dar unitatea economică auditată poate folosi NSG ca indicator de performanță într-un benchmarking făcut pe unități similare sau pe unități din ramuri economice diferite- cu atribute interesante- de exemplu pentru unitățile de 10-20 de angajați, indiferent de domeniul de activitate- ar fi interesant un astfel de benchmarking pentru a identifica cele mai bune soluții de SSM care pot fi apoi răspândite și la alte unități.

d)Ca și feedback și ca și justificare a managementului unității economice față de acționarii proprii.

e)Ca și parametru de evaluare pentru stabilirea cotei de impozitare la risc profesional. Orice casă de asigurări la risc profesional va aprecia faptul că o unitate economică a trecut de la un NSG de 1.5 la 2.7 pe parcursul unui an- recompensând respectiva unitate cu un bonus. Figura următoare sumarizează aceste utilizări ale NSG.

În susținerea acestor posibile utilizări trebuie amintit faptul că metodologiile prezente măsoară un aspect indirect legat de SSM- respectiv riscul. Riscul reprezintă o probabilitate combinată cu gravitatea evenimentului – există definiții care introduc și expunerea și măsurile de securitate existente dar acele definiții nu sunt utilizate în România.

Pe de altă parte NSG caracterizează ceea ce există pe teren din punct de vedere al Securității și SĂnătății în Muncă la momentul auditului.- neputând fi o dovadă mai clară a realizărilor unității auditate din punct de vedere al SSM.

În afară de NSG pot exista doar intenții nefinalizate. NSG poate servi și ca document de raportare a activității (iarăși concrete) a personalului de SSM pe o anumită perioadă de timp- chiar în condițiile în care alocările de resurse nu sunt extrem de generoase, activități cum ar fi instruirile tematice sau repetițiile pentru acțiunile care trebuiesc întreprinse în situații de urgență contează destul de mult în evaluarea acestor activități.

NSG poate reprezenta un indicator de onestitate pentru auditor- este evident că pe o perioadă mai îndelungată NSG-ul va varia- ca parametru identificat și identificabil într-un sistem entropic. În condițiile în care elementele de evaluat rămân constante și auditul se face de către același auditor- este normal ca NSG-ul să aibă o tendință scăzătoare dacă nu se alocă resurse din exterior.

În sfârșit, NSG-ul poate constitui un indicator de stabilire a contribuțiilor la asigurările de risc  profesional.

Figura 3 Utilizări ale NSG

b. indici de regres (Lagging) – indicii de regres sunt dați în următorul tabel.

Tabel  2 Indici de regres pentru auditul folosind metoda celor 10 elemente

Nr. crt.	Denumire indice	Descriere	Valori înregistrate
1	Număr de evenimente pre-accident (near miss)	Evenimentele neprevăzute față de activitatea normală într-un anumit interval de timp (trimestrial/semestrial/annual)
2	Număr de incidente înregistrate	Numărul de incidente raportabile conform Legii 319/2006
3	Nivel de securitate în amonte	Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de regres  doar când valorile auditului de securitate sunt mai mici de 4
4	Nivel de securitate în proces.	Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de regres doar când valorile auditului de securitate sunt mai mici decât 4
5	Nivel de securitate în aval	Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de regres doar când valorile auditului de securitate sunt mai mici decât 4
6	Numărul de evenimente neprevăzute soldate cu incidente semnificative de mediu

---

[i] http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2014/pdf/ee2_en.pdf

[ii] http://ehsjournal.org/http:/ehsjournal.org/jan-baldauf/measuring-safety-performance-kpis/2010/

[iii] http://www.epsc.org/data/files/pspi_presentations/DSM%20CEFIC%20EPSC%20conference%20PSN-KPI%20Implementation.pdf

METODA CELOR 10 ELEMENTE- ASPECTE METODOLOGICE ÎN ALEGEREA CELOR 10 ELEMENTE

Cel mai facil  mod de abordare îl reprezintă folosirea celor 10 elemente predefinite în metodă. Totuși, ținând seama de diferențele între unitățile economice precum și de complexitatea la care pot ajunge astfel de unități- metoda are un caracter deschis- permițând celui care o implementează/o aplică să aleagă el elementele dorite.
Esențialul este ca cele 10 elemente să definească în mod complet locul de muncă/secția/unitatea auditate din punct de vedere al securității și sănătății în muncă. 
Metoda permite chiar folosirea unor elemente diferite pentru locul de muncă/secție sau atelier/unitate - astfel de exemplu dacă s-a realizat un audit pentru toate locurile de muncă și unul din elementele auditate a fost ”alimentările cu energie electrică/gaze/apă” la nivelul unității economice vor fi introduse elemente care țin de organizare, controlul pierderilor, managementul schimbării, etc. Prin acest multi-filtru dat de alegerea diferențiată a elementelor pentru diversele nivele de auditare se realizează fără nici un fel de probleme- cel mai bun și mai eficient audit al SSM-ului dintr-o unitate economică- rezultatele fiind exprimate într-un mod unitar- Nivelul global de securitate al unității economice. Chiar dacă activitatea dintr-o turnătorie de aluminiu sau dintr-o unitate de prelucrare a peștelui oceanic sunt complet diferite- un nivel de securitate global  având valoarea 3- indică același lucru- acela că securitatea și sănătatea în muncă sunt deficitare la cele 2 unități, că există puncte slabe- și posibil foarte slabe care trebuiesc rezolvate imediat- și că managementul unității trebuie să ”își ia inima în dinți” și să aloce resursele necesare rezolvării situației .
Pentru autoritățile competente cu atribute în domeniul SSM- respectiv Inspecția Muncii- o ”hartă” a unităților locale cu diferitele nivele de securitate evaluate va fi extrem de utilă pentru că-și vor putea ierarhiza și optimiza activitățile. La nivelul unui IJM într-un județ care poate avea 10...20.000 de unități economice funționale sunt în cel mai bun caz 20...50 de inspectori care sunt axați pe problematica protecției muncii- și este destul de greu de crezut că vor avea timpul și resursele necesare să evalueze și să controleze toate unitățile. Folosind această metodă ei vor putea să-și realizeze rapid harta unităților- urmărind de exemplu cu prioritate unitățile cu nivel de securitate global exprimat între 0 și 2.5 și sprijinind toate unitățile cu nivel de securitate sub 4 pentru  mitigare și îmbunătățirea situației. 

Așa după cum se poate observa și din exemplele anterioare cele 10 elemente încearcă să definească în întregime ceea ce trebuie să acopere securitatea și sănătatea în muncă la nivelul întregii întreprinderi.

Structura identificării unor astfel de elemente este bine să urmărească structura ”black box”, respectiv Intrări-Prelucrări-Ieșiri ca o structură optimă pentru definirea oricărui tip de activitate în cadrul unei unități economice- fie că vorbim despre producție sau despre servicii.

Pe de altă parte următoarea listă poate fi utilă pentru alegerea celor 10 elemente- lista este alcătuită ținând cont de ISO 31.000 cât și de standardul în realizare ISO 45.001. Precizăm faptul că este imposibilă realizarea unei liste exhaustive- rămânând la latitudinea specialistului în SSM/Auditorului să-și folosească experiența în mod constructiv pe baza acestei liste de principiu.pentru a-și defini cele 10 elemente cu care va lucra.

Tabelul 1  Fundamente în alegerea celor 10 elemente 

Nr. crt.	Descriere	Personal expus (nr)[1]	Incidente raportate[2]	Se alege ca bază pentru element ? Da/Nu
				Da	Nu
1	Materii prime, materiale, substanțe sau produși folosite de către unitate pentru realizarea producției, aduse în unitate sau scoase din unitate
2	Alimentări tehnologice cu electricitate, gaz, apă
3	Starea facilității și locurilor de muncă în general
4.	Politici și proceduri de selecție a perosnalului, de instruire în domeniul SSM și de repartizare pe locuri de muncă și sarcini astfel încât să nu existe interacțiuni care să poată conduce la producerea unui accident
5	Satisfacția personalului din punct de vedere al activității realizate. Aici sunt incluse și eventuale acțiuni de sustragere de materiale și componente cât și acțiuni de sabotaj a producției.
6	Contextul în care se desfășoară activitatea productivă/de servicii
7	Activități principale de producție/servicii
8	Activități connexe dinamice (aici este inclusă și activitatea de transport)
9	Activități connexe statice (aici este inclusă și depozitarea și securitatea depozitelor)
10	Activități principale sau conexe desfășurate la înălțime
11	Activități principale sau conexe desfășurate în spații închise
12	Activități de întreținere
13	Activități desfășurate în întregime sau majoritar prin forță  manuală (transport, folosirea unor concasoare, pickhamere, activități de încărcare/descărcare, etc.)
14	Starea și întreținerea mașinilor și utilajelor manuale
15	Identificarea, mitigarea și raportarea evenimentelor neprevăzute
16	Identificarea, mitigarea și raportarea incidentelor și accidentelor de muncă
17	Asigurarea secvențelor de odihnă și repaos
18	Supervizarea și sprijinirea comportamentelor benefice din punct de vedere al securității și sănătății în muncă.
19	Securitatea și sănătatea asigurată în operațiunile curente de igienizare ale unității
20	Proiectarea și implementarea în cadrul personalului a unor planuri de urgență care să minimizeze evenimente neprevăzute cu potențial sever (incendii, explozii, panică) precum și acțiunile de exersare practică a apariției unui eveniment neprevăzut și de implementare a planurilor de urgență corespunzătoare.
21	Acțiunile de evacuare și eliminare a deșeurilor
22	Securitatea produsului final

Următoarea schemă poate fi de asemenea utilă în alegerea sau dezvoltarea unor noi elemente.

Figura 1. Posibilități de dezvoltare a celor 10 elemente

Se poate vedea din figură că se consideră un sistem cu următoarele componente principale, respectiv ”aspecte ce caracterizează elementele”

-Personal;

-Facilități și utilaje;

-Tehnologii și procese;

-Organizare;

Trebuie menționat faptul că acest sistem este similar cu sistemele folosite la nivelul statelor dezvoltate din UE, comparația între acesta și sistemul om-mașină folosit în mod curent în România la acest moment este prezentat în  tabelul următor.

Tabelul 2  Comparație între abordarea sistemică din UE și alte state dezvoltate și România

	Sistem UE și alte state dezvoltate	Sistem România	Observații
1	Personal	Operator/factor uman
2	Facilități și utilaje	Mașină (Mijloc de producție)	Concepția UE acordă un loc foarte important eliminării/diminuării pierderilor specifice precum și acțiunilor cu potențial negativ asupra inventarului valoros (loss control și valuable asset control)
3	Tehnologii și procese	Sarcina	Față de termenul generic de sarcină- componenta ”Tehnologii și procese” este mai bine definită, urmărind SSM pe fluxul tehnologic specific pentru un proces de producție
4	Organizare	Mediu de muncă	Concepția UE acordă un loc primordial activității de management- și evident managementului SSM

Din acest tabel pot fi extrase câteva diferențe esențiale- care conduc la necesitatea implementării și în România a concepțiilor utilizate în acest moment în UE;

1. Securitatea și sănătatea în muncă nu privește doar integritatea fizică a operatorului uman ci și posibilele avarii sau chiar pierderi de mașini și utilaje precum și posibilele evenimente neprevăzute care perturbă în vreun fel procesul de producție; Ciclul:

Eveniment neprevăzut- pierderi materiale (avarie)-situație pre-accident (Near-miss)- incident- incident grav- accident de muncă  trebuie implementat în mod corespunzător și în România.

2. Aspectele legate de o bună organizare, incluzând aici cultura justă, managementul scghimbării și alte componente manageriale trebuie implementate neapărat într-un mod deschis și în România- renunțându-se la concepția perimată a aspirantului de manager care vrea doar să-i ia locul șefului.

3. Viitorul standard ISO introduce noțiunea de context al activității- context care include organizarea, tehnologiile și procesele executate precum și facilitățile și utilaje cu care se execută aceste procese.

4. Controlul pierderilor trebuie să fie o componentă integrantă a procesului de SSM. Nici un fel de structură managerială funcțională nu-și poate permite să aibă pierderi din ce în ce mai mari- și să nu încerce să mitigheze dacă nu să elimine cauza pierderilor.

---

[1] Se completează în funcție de starea concretă de pe teren

[2] Referitoare la unitatea auditată și la fundamentul elementului descris