Tabel 2
|
Obiectiv urmărit
|
Caracteristici angajat
|
Caracteristici angajator
|
Performanța în obținerea rezultatului
|
|
Realizare produs D în condiții de performanță optimă
|
CompD = 0…1 Dacă valoarea este 1 înseamnă că
angajatul are competențele ideale pentru îndeplinirea sarcinii
|
ResD= 0…1 Dacă valoarea este 1 înseamnă că
angajatorul pune la dispoziție toate resursele necesare pentru a realiza
sarcina.
|
Scenariul ideal
|
|
ImplD = 0…1. Se poate considera- dacă nu există
dovezi contrarii- că implicarea implicită este 1[1].
|
OpoD =
0…1. Se poate considera faptul că angajatorul oferă în mod direct sau prin
subordonații săi oportunitățile necesare. Dacă acestea nu sunt oferite-
atunci politica de personal trebuie revizuită[2].
|
Scenariul cel mai nefavorabil
|
|
|
VulnD =0…1. Atunci când vulnerabilitatea e
maximă- raportată la produsul D- este evident că probabilitatea de realizare
a acestuia- și implicit performanța- sunt nule[3].
|
Așa cum s-a prezentat în tabel, ImpID=1
Pentru scenariul
ideal, VulnD =0, CompID =1, OpoD =1, ResD=1
Rezumând
PerfD =(1-0) x 1=1 sau performanța în realizarea produsului D
= 100%
Un scenariu
”intermediar” [4]ar putea folosi următoarele valori.
ImpID=1
VulnD =0.2, CompID =0.95, OpoD =1, ResD=1- mergând pe ideea că
există niște vulnerabilități în realizarea produsului D- de exemplu materia
primă poate conduce la accidente datorită structurii neuniforme, competențele
individuale include o experiență minimă iar resursele sunt asigurate în mod
corespunzător.
CapD =0.95
Perf D =(0.95-0.2) x 1= 0.75 Deci performanța în realizarea
produsului D scade la 75%.
Cel mai
nefavorabil scenariu trebuie să se bazeze pe date realiste- se propune
următoarea distribuție de parametrii bazată pe date reale:
ImpID=0.85. Produsul a intrat în rutină,
managementul nu-l mai consideră extrem de important pentru
VulnD =0.2, Există o vulnerabilitate provocată
de materia primă (semifabricat) care nu este totdeauna cu o structură uniformă.
În produs se dă o gaură pentru fixare- și din cauza acestei neuniformități
există posibilitatea:
a. ruperii burghiului;
b. deformării piesei care e prelucrată sub
nivelul necesar pentru re-work;
c. producerii unui incident/accident de muncă
prin deplasarea necontrolată a piesei la momentul executării respectivei
operațiuni.
CompID
=0.75, Personalul este pregătit- în general- fără să fie informat despre
particularitățile lotului de semifabricate. De asemenea, el nu știe în mod
practic ce trebuie să facă în condițiile apariției unui eveniment neprevăzut
care se poate transforma în accident (de exemplu- burghiul a ”agățat” piesa de
prelucrat care se rotește necontrolat- existând posibilitatea să zboare din
burghiu la orice moment)
OpoD =1,
ResD=0.5 Resursa de timp este serios micșorată
de către companie în speranța realizării unor profituri suplimentare.
CapD=CompD x ResD x OpoD =0.75 x 0.5 x 1 = 0,375
PerfD=(CapD-VulnD) x Impl D
= (0.375-0.2) x 0.85 = 0,14875
Deci în acest caz, performanța este de aproximativ 15%- existând 85% șanse
să se producă un eveniment neprevăzut (ca urmare a contraperformanței).
Mergând pe o valoare redusă a performanței, să vedem ce se întâmplă în
cazul adoptării procedurii B sau procedurii C de lucru.
Figura 5 este semnificativă în acest sens.
Figura
5 Definirea unui scenariu de securitate
Mai ales în momentul în care din motive
obiective performanțele preconizate sunt reduse- așa cum este cazul în cel mai
nefavorabil scenariu- se recomandă respectarea procedurilor de bună practică
care permit realizarea activităților în condiții de maximă securitate (dacă
procedurile sunt implementate în mod real).
În cazul procedurii B eventualele pierderi sunt
legate de o posibilă avarie (în principal ruperea burghiului) sau în cel mai
rău caz de o situație pre-accident (near miss).
În cazul procedurii C- odată cu reducerea
accentuată a performanței (chiar dacă se obține un câștig de timp) se poate
produce un accident de muncă sever.
CONCEPTE CHEIE PENTRU INTERPRETAREA ȘI UTILIZAREA SCENARIILOR
1. Fiecare angajat are dreptul și responsabilitatea de a aborda problemele de
securitate de la locul de muncă.
2.Angajatorul nu are dreptul să-și concedieze
angajatul care refuză să-și desfășoare activitatea într-o situație în care
pericolul e iminent.
3.Angajații pot adopta pași de bază pentru
mitigarea condițiilor nesigure de muncă.
4. Securitatea la locul de muncă poate fi
asigurată prin rezolvarea cooperativă a problemelor.
Încercați să vă imaginați ca și colegi ai
angajatului- încercând să rezolvați situația locului de muncă nesigur. Decideți
care este problema principală legată de securitate și încercați să vedeți cum
ați rezolva această problemă- cu mai multe variante posibile. Soluțiile pot
urmări fie maximizarea securității, fie
un cost cât mai scăzut, fie o combinație între acestea două. Singura opțiune pe
care n-o puteți alege e să renunțați , lăsând locul de muncă nesigur.
Urmați pașii SAFE.
S= Identifică problema de securitate (SEE the Safety Issue)
A=Cere ajutorul experților (ASK the right person to help)
F=Găsește o soluție (FIND a solution)
E=Întărește aspectele pozitive (EMPHASIZE the positive)
Referitor la investițiile în securitate –
următoarele aspecte sunt de evidențiat, indiferent de scenariu:
- investiți în produse și servicii de înaltă
calitate. Investiți în planificare timpurie.
-încorporați practici care să vă permită
obținerea succesului prin programele de investiții în securitate
-maximizați beneficiile parteneriatelor precum
și diversificarea surselor de finanțare; dacă investițiile dvs. sunt legate de
comunitate- este normal ca și comunitatea să suporte o parte din cheltuieli;
-dovediți o gândire creatoare în ceea ce
privește finanțarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu