Este de regretat folosirea terminologiei ”sectoarele economiei naționale” în loc de ”activități CAEN” cât și faptul că graficele nu oferă această corelare- ea fiind exprimată însă în tabelele din final. În plus, activitățile specifice Inspecției Muncii ar fi trebuit relevate separat , 11 pagini din cele 19 ale materialului propriu-zis fiind dedicate acestor activități și altor date care nu au legătură cu accidentele de muncă.
Analizând accidentele mortale raportate și prezentate în lucrare se poate constata că accidentele mortale au fost înregistrate pentru următoarele sectoare:
- transporturi (terestre și prin conducte): 15 accidentați (aici ar trebui făcută o delimitare între transportul terestru- care în general presupune autovehicule sau alte mijloace de transport- și transportul prin conducte- care este cu totul altceva-cele două categorii ar trebui raportate separat-- au fost înregistrate în transportul terestru- probabil transport auto);
- silvicultură şi exploatare forestieră - 8 accidentaţi mortal;
- aricultură, vânătoare şi servicii anexe - 7 accidentaţi mortal;
- lucrări de geniu civil - 7 accidentaţi mortal-ar fi interesant de știut câte accidente colective și câși accidentați/accident;
- lucrări speciale de construcţii - 7 accidentaţi mortal-ar fi interesant de știut câte accidente colective și câși accidentați/accident;ar trebui precizat ce se înțelege prin ”lucrări speciale” și dacă nu cumva se confundă cu categoria anterioară- întrucât statisticile militare sunt separate;
- comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete - 7 accidentaţi mortal- aici ar fi interesantă o explicație- logică- care trebuie să existe pentru faptul că activitatea de comerț este listată ca semnificativă în sectoarele economice care înregistrează accidente mortale;
- prelucrare lemn, fabricare produse din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricare articole din pae şi din alte materiale vegetale împletite - 6 accidentaţi mortal,
- colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile - 6 accidentaţi mortal,
- construcţii de clădiri - 6 accidentaţi mortal,
Descumpănitor la aceste date- extrase din buletinul MM pentru trimestrul III- este faptul că activități economice ”tradiționale” în privința accidentelor de muncă soldate cu decese- cum ar fi prelucrarea metalelor sau minieritul nu se mai regăsesc în statisticile semnificative, pe locurile 2 și 3 plasându-se silvicultura și agricultura. Dacă în cazul silviculturii există antecedente - ținând seama de riscurile specifice - în cazul agriculturii astfel de aspecte sunt mai rar întâlnite- ținând seama de riscurile mai reduse din acest domeniu de activitate.O mențiune specială trebuie făcută și pentru comerț- domeniu care altădată nu înregistra nici un accident mortal. De asemenea colectarea deșeurilor nu era un domeniu accidentogen și cu atât mai mult cu accidente mortale. Pe ansamblu, excluzând lucrările de geniu și construcțiile de clădiri imaginea generală oferită este cea a unei economii bazate pe servicii unde mare parte din activități suunt insuficient controlate și validate de către Autoritățile Competente (agricultura,comerțul și colectarea deșeurilor). Ar fi interesant de știut câte din accidentele mortale raportate au fost înregistrate la firme de stat și câte la firme private- și de urmărit dacă firmele (de stat sau private) unde s-au înregistrat accidentele fuseseră în interacțiune cu Inspecția Muncii (pentru avizări, controale sau verificări) în ultimele 12 luni.
În ceea ce privește categoriile de vârstă și vechime ”Din punct de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidenţiat faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani deţin ponderea cea mai mare, de 33,2%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani, care au ponderea de 24,2% din totalul persoanelor accidentate pe primele 9 luni ale anului 2013. De asemenea, persoanele din grupa de vârsta 40-50 de ani au procentul cel mai mare, de 39,8%, din totalul accidentaţilor mortal pe primele 9 luni ale anului 2013.”.Acest lucru arată că lucrătorii maturi (peste 30 de ani) înregistrează cel mai mare număr de accidente (peste 50% !) - incluzând accidentele mortale. Dacă coroborăm acest aspect cu următorul ”Din analiza accidentelor de muncă pe primele 9 luni ale anului 2013, din punct de vedere al vechimii la locul de muncă al accidentaţilor, rezultă faptul că 61,5%, adică 1.598 de lucrători din totalul accidentaţilor, sunt persoane cu vechime de până la 5 ani (din care 32,8%, adică 852 lucrători accidentaţi au vechime la locul de muncă între 1 şi 3 ani), iar cei din grupa de vechime 5-10 ani reprezintă 20% din totalul accidentaţilor. ”- ajungem la concluzia că majoritatea accidentaților (peste 50%) sunt persoane mature (peste 30 de ani) care și-au schimbat locul de muncă sau chiar meseria- având o vechime mai mică sau egală cu 10 ani, schimbarea fiind produsă de tranziție. În acest sens, în atenția Inspectoratelor de Muncă ar putea sta campanii gândite special pentru aceste persoane - care acoperă mai mult de 50% din totalul accidentaților.
Îngrijorător începe să devină atunci când comparăm aceste date statistice cu date furnizate de către o Autoritate Competentă cum ar fi HSE (Health and Safety Executive) din Marea Britanie- date prezentate în sumar în Figura 1.
Figura 1- Statistica accidentelor de muncă din Marea Britanie 2013
Se poate vedea, că dacă pe 9 luni din 2013 :
- România are înregistrate 2597 de accidente de muncă cu un număr de 128 de accidentați mortal;
pentru 2012/2013
- Marea Britanie are înregistrate 78.000 de accidente de muncă cu un număr de 148 de accidentați mortal.
Cu alte cuvinte, în România avem un decedat la 20 de accidentați iar în marea Britanie 1 decedat la 527 de accidentați ! (În condițiile în care nu avem date despre tot anul 2013 pentru România). Acest lucru este semnificativ nu numai pentru diferența de eficiență între Inspecția Muncii și HSE-ul britanic (și ar trebui să stea în atenția persoanelor competente din Minister și nu numai) dar și o enormă diferență de mentalitate referitoare la muncă și la angajați- în favoarea Marii Britanii- începând cu declararea accidentelor .În acest sens ar fi recomandabil ca legislația (și implicit sistemul de raportare) din România să preia și să implementeze RIDDOR.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu