MODELE ȘI SCENARII DE SECURITATE -1

Scenariile de securitate sunt un instrument major în îmbunătățirea sănătății și securității în muncă pentru orice fel de manager de unitate economică. Chiar dacă respectiva unitate nu are în procesul propriu de producție riscuri deosebite- dezvoltarea unui scenariu de securitate este utilă:

-pentru managementul unității- și planificarea strategică a alocărilor de resurse pentru creșterea nivelului de sănătate și securitate în muncă la locul de muncă;

-pentru managerii și supervizorii locurilor de muncă- pentru a înțelege ce se poate întâmpla și acționa corespunzător pentru evitarea/mitigarea rapidă a evenimentelor neprevăzute;

-pentru personalul unității- întrucât un astfel de scenariu poate fi baza unor instruiri corespunzătoare;

Scenarii de securitate pot fi dezvoltate și fără programe extrem de complicate- așa după cum se va putea vedea în continuare.

Ne propunem să dezvoltăm un instrument de analiză pentru definirea unor scenarii de securitate pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii- plecând de la un caz banal. Un astfel de scenariu poate fi utilizat apoi de managementul unității pentru strategia de securitate la locul de muncă.

Plecăm cu situația din figura 1.

 Figura 1- Situația inițială

Considerăm un graf cu 4 noduri care definește modelul inițial.

În nodul A se definește o sarcină de muncă.Pentru a fi utilizată într-un scenariu de securitate, respectiva sarcină de muncă trebuie să aibă un caracter rutinier- deci să nu constituie o excepție în programul de lucru.  Pentru a fi executată, există 2 posibilități- concretizate în practică prin 2 proceduri euristice (rezultate din experiență).

-procedura B- suplimentată de o procedură de bună practică, este procedura prin care se ajunge la rezultatul D în condiții de securitate maximă.

-procedura C- permite ajungerea la rezultatul D  cu un risc inițial R_C=0.2- acest lucru însemnând că există o probabilitate de 20% ca lucrurile să meargă prost și să rezulte un eveniment neprevăzut.

Alegerea procedurii B sau procedurii C revine în responsabilitatea a 2 persoane:

-supervizorul locului de muncă- cel care formulează sarcina A;

-lucrătorul- sau executantul sarcinii;

Figura 2 lărgește sfera de cuprindere a modelului.

 

Figura 2- Resursele necesare pentru obținerea rezultatului D în cele 2 cazuri

Observăm că pentru situația:

-B- există un plan de lucru, derivat din A precum și resurse ;

-C-există un plan de lucru- chiar dacă nu scris- provenit din euristici (experiență) precum și resurse;

Știm că Res _B> Res _C   cu alte cuvinte resursele necesare pentru a respecta procedura canonică B sunt mai mari decât cele necesare pentru a îndeplini procedura euristică C- cea din urmă având însă riscul exprimat de probabilitatea de 20% a apariției unui eveniment neprevăzut și implicit a unei avarii sau accidentări.

Putem avea- în cel mai uzual caz- o resursă de timp necesară-mai mare pentru B decât pentru C.

Modeluil  utilizat este cel al unui ciclu repetitiv- cu 2 variante.

Varianta 1- A-B-D

Varianta 2-A-C-D

Definim un factor de  securitate/succes pentru obținerea rezultatului D fără evenimente neprevăzute

Fs= 1- Ri unde Ri este riscul inițial definit pentru nod

Plecând de la această ecuație este evident  că Fs_B =1 și Fs_C=0.8

Putem complica un pic problema- pentru ca să fie cât mai reală. În acest caz, prezentat în figura 3, pe lângă D- care presupune succesul activității noastre productive- apare și nodul E- care reprezintă apariția unui eveniment neprevăzut.

Figura 3- Apariția evenimentului neprevăzut

Dacă plecăm de la  o unitate economică pentru care nu deținem date statistice  se poate merge pe ideea că P_E , respectiv probabilitatea de producere a evenimentului neprevăzut =0.5 și P_D, respectiv probabilitatea de obținere a unui rezultat normal= 0.5 deci P_D=P_E  .În realitate însă nu vor exista manageri dispuși să accepte ca să aibă doar în 50% din cazuri produsele sau serviciile dorite- așa încât este mult mai probabil- pentru scenariul cel mai nefavorabil, ca P_E= 0.4 și P_D= 0.6 iar pentru scenariul ideal P_E=0.1 și P_D=0.9 .Vom pleca de la teorema lui Bayes pentru a stabili o formulă pentru obținerea unui rezultat dorit- în condițiile în care există și posibilitatea obținerii unui rezultat necorespunzător, respectiv producerea unui eveniment nedorit. Considerăm o ipoteză simplificatoare- aceea că rezultatul dorit și evenimentul nedorit se exclud reciproc.

Avem  notațiile P(D/B)- deci probabilitatea obținerii rezultatului i D condiționat de evenimentul B

P(E/B)- probabilitatea obținerii rezultatului E condiționat de evenimentul B

P(D/C)- probabilitatea de obținere a rezultatului D condiționat de procedura C

P(E/C)- probabilitatea de obținere a evenimentului E- deci un eveniment neprevăzut- condiționat de  evenimentul C.

Formulele corespunzătoare – pentru scenariul ideal sunt date în continuare

P(D/B)=P(D x B)/P(B) = 0.9                                       (1)

și

P(E/B) =P(E x B)/P(B) =0.1                                     (2)

Cu datele furnizate, pentru cazul cel mai nefavorabil  P(D/B)=0.6 și P(E/B)=0.4

Tabelul următor sumarizează cele 2 scenarii în acest moment.

Tabelul 1

Scenariul	Probabilitatea de obținere a rezultatului dorit	Probabilitatea de producere a unui eveniment neprevăzut
Cel mai nefavorabil	0,6	0,4
Ideal	0,9	0,1