Deși la prima vedere dezvoltarea unui chestionar poate să pară extrem de simplă, trebuiesc respectate anumite etape premergătoare.Aceste etape sunt conținute în proiectarea (designul) chestionarului.
Proiectarea chestionarului
Proiectarea trebuie să țină seama de următoarele aspecte:
1. zona din unitatea economică unde va fi aplicat chestionarul;
2. cui i se adresează chestionarul ? Este el dezvoltat ca instrument de lucru pentru experții de SSM sau trebuie completat de către personalul de la locul de muncă ? În acest din urmă caz întrebările trebuiesc astfel gândite încât să poată fi complet înțelese de către cei cărora li se adresează acesta;
3. ce date vor fi culese. În general chestionarele se referă doar la date de ordin calitativ. Pe de altă parte, acolo unde structurile unității economice sunt puternic automatizate și există numeroase puncte de măsură care să surprindă aspectele interesante, pot fi concepute și formulare pentru colectarea datelor cantitative.
4. Cum va fi dat răspunsul la întrebările check-listului (chestionarului). În domeniul SSM există în general 3 tipuri de răspunsuri mai utilizate:
4.1. Răspunsuri cu Da/Nu –De exemplu, întrebarea ”Lucrătorii poartă costume de protecție la executarea lucrărilor în spații închise ? ”
4.2.Răspunsuri pe scală Likert- De exemplu, la întrebarea ”Apreciați pe o scală de la 0 la 5 unde 0 este valoarea cea mai nefavorabilă iar 5 valoarea excelentă- gradul de întreținere al locurilor de muncă”
4.3. Răspunsuri deschise- utilizatorul scrie ceea ce consideră că este important- De exemplu, la întrebarea ”Menționați circumstanțele accidentului”
5. Dimensiunile populației căreia i se adresează check-list-ul.
6. Necesitățile de standardizare. Un astfel de check-list în general nu este făcut pentru o singură folosire- ci pentru reutilizarea sa periodică.
Alegerea tipului de întrebare ține de experiența celui care dezvoltă check-listul. Dacă check-list-ul va fi aplicat unei populații reduse- 5-10 oameni- atunci este recomandată folosirea răspunsurilor deschise și analiza acestora de către auditor. Dacă populația este mai mare- se recomandă celelalte forme de răspuns ”standardizat”. Aici trebuie luat în calcul și bias-ul specific – răspunsurile ”standardizate” cu Da/Nu sau scară Likert fiind considerate mai obiective.
Pentru cazurile în care dezvoltarea unui chestionar (check-list) este o activitate obișnuită se recomandă folosirea unui software de generare a unor astfel de chestionare- software conținut în modulul specific din PROMIS®.Figura 1 ilustrează această opțiune.
Figura 1 Ecranul pentru generatorul de chestionare
Ne propunem realizarea unui chestionar pentru a verifica Securitatea și Sănătatea în Muncă la activitatea de transport a deșeurilor în zona de depozitare a deșeurilor de la nivelul unității economice. Personalul din cadrul unității se presupune că transportă aceste deșeuri în timpul procesului de producție și le depozitează într-un spațiu special amenajat din care le va ridica compania locală de salubritate.
Etape de dezvoltare a chestionarului folosind PROMIS®
1. Se alege tipul de chestionar linear- chestionarul în care toate întrebările sunt parcurse în ordine.Pe lângă tipul de chestionar mai există alte câteva setări prezentate în următoarea figură.
Figura 2 Ecranul de setare a chestionarului
2. Se definesc secțiunile în care se organizează chestionarul. Organizarea în secțiuni este o facilitate utilă care permite un management superior al colectării și prelucrării datelor. În figura 3 se poate vedea modul de introducere al secțiunilor.
Figura 3 Definirea secțiunilor
Evident că în funcție de obiectivele urmărite pot fi definite și mai multe secțiuni- astfel încât să fie acoperitoare pentru ceea ce se urmărește să se obțină.
3. Se definesc întrebările. Următoarea figură arată ecranul de definire a întrebărilor. Odată definite, aceste întrebări rămân în memoria sistemului și pot fi refolosite- ceea ce reprezintă un avantaj pentru astfel de activități de dezvoltare.
Se poate observa că pentru fiecare întrebare se face o legătură în generatorul de chestionare cu întrebarea următoare.
Figura 4 Definirea întrebărilor
Există și un ecran centralizator al întrebărilor unde pot fi vizualizate, editate sau chiar șterse toate întrebările .Figura următoare prezintă acest ecran.
Odată introduse și salvate întrebările, chestionarul poate fi apelat din mediul PROMIS® așa cum se poate observa în figura următoare.
Figura 6 Lucrul cu chestionarul din mediul platformei.
În urma introducerii tuturor întrebărilor chestionarul poate fi:
-rulat din interiorul PROMIS®;
-listat pentru a fi folosit ca și chestionar tipărit- fără necesitatea unor instrumente IT;
Figura următoare prezintă chestionarul în varianta sa tipăribilă.
Figura 7 Chestionarul în forma sa tipărită
Facilitatea de traducere automată
PROMIS® înglobează și o facilitate de traducere automată dezvoltată special pentru această platformă în cadrul proiectului PROMISLingua. Prezentăm câteva aspecte aici pentru a evidenția un instrument de lucru interesant.În figura următoare poate fi observată o traducere tentativă- și relativ corectă a uneia din întrebările chestionarului
Pentru comparație, în figura următoare se prezintă traducerea realizată cu Google Translator.
Este lesne de observat că traducerea făcută de PROMIS® este mai corectă și mai apropiată de realitate- fără a atinge însă un grad de corectitudine de 95%.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu