luni, 8 aprilie 2013

Despre cultura justă

Ce este cultura justă ? O noțiune relativ recentă, cultura justă este definită o cultură în care operatorii de primă linie și alt personal nu sunt pedepsiți pentru acțiuni, omisiuni și decizii adoptate de către aceștia în corelare cu experiența și pregătirea proprie dar unde neglijența vizibilă, acțiunile malevolente și actele distructive nu sunt tolerate.  Cultura justă este în acest moment parte a culturii organizaționale pentru toate unitățile performante din Uniunea Europeană.
Pe lângă aspectele prezentate în definiție, cultura justă și-a adăugat noi valențe legate de guvernanță și  capacitate decizională distribuită (empowerment). Angajatul este văzut ca o valoare a unității (asset) - și în acest sens unitatea nu se mai bazează pe structuri punitive de management ci pe un management participativ, unde fiecare angajat care contează are libertatea lui proprie de mișcare, capacitatea sa de a lua decizii- la nivelul propriu- cât și responsabilitățile sale bine definite.
De ce este interesantă cultura justă pentru România ? Din 1980 (data când mi-am început activitatea) și până în prezent deviza majorității angajatorilor români este ”ochiul stăpânului îngrașă vita”. Angajații sunt trași permanent la răspundere- adesea fără motiv (pentru cele știute și neștiute) și în același timp sunt izolați în interiorul unor cadre fixe, lipsite de suplețe unde nu au dreptul la inițiativă personală și unde la apariția unor incidente sau accidente de muncă devin nu numai victime dar și vinovați. Sunt curios câte din cele aproape 4000 de accidente raportate (reamintim că Polonia are 113.500 accidente raportate în 2011) sunt considerate ca fiind produse din vina angajatorului- aș putea paria că foarte puține.
Cultura justă pleacă de la ideea că pentru a le cere angajaților să presteze o activitate- trebuie să le oferi ceva. Iar această ofertă trebuie să plece de la renunțarea la managementul represiv și trebuie să convingă angajații  să gândească ”out of the box” , asumându-și responsabilități pe măsura ofertei angajatorului.
Etapele implementării unei culturi juste la nivelul întreprinderii sunt:

1. mitigarea stării actuale. Nemulțumirile angajaților trebuie studiate cu atenție, și acolo unde este posibil, trebuie rezolvate. Acest lucru nu se produce neapărat sub formă salarială directă ci și printr-un program flexibil, o atenție deosebită acordată angajatului, convingerea acestuia (de către angajator) că face parte din familie. Angajatul nemotivat va fi în cel mai bun caz indiferent dacă nu ostil.
2. instruirea și formarea angajaților. La nivelul unor companii mari- de genul Imperial Chemical Industries- s-a descoperit că realizarea unui plan de instruire pentru angajați pe termen mediu și lung (5-10 ani) conduce la rezultate excelente. Acest lucru a fost preluat de firme precum Nokia- care-și întreabă angajații unde (în ce post) se văd ei peste 5 ani- Nokia satisfăcând cerințele de instruire atunci când acestea sunt considerate rezonabile.
3.Feedback permanent.
4. Analiza colectivă a incidentelor și accidentelor de muncă. Metode pentru rezolvarea problemelor prin activitatea comună angajați- angajatori- de genul 8D sunt extrem de folosite pe plan internațional.

sâmbătă, 6 aprilie 2013

Analiza vulnerabilității -5


CHECKLIST PENTRU ANALIZA DE VULNERABILITATE


În continuare este prezentat un checklist pentru analiza de vulnerabilitate , checklist folosit la nivelul unităţilor specializate din Uniunea Europeană.

Nr. Întrebare
Întrebare
Răspuns
1
Dintre participanţii la procesul de muncă, cine sunt cei mai vulnerabili ? (vulnerabilitate concretizată în:
-absenteism;
-afecţiuni acute/cronice;
-incidente;
-accidente de muncă;
-boli profesionale –se recomandă folosirea datelor statistice din unitate pe ultimii 5 ani pentru a justifica răspunsul)

2
Au fost categoriile cele mai vulnerabile de personal din IMM implicate (până acum) în astfel de analize şi în găsirea de soluţii pentru reducerea vulnerabilităţii ?

3
La ce factori sunt vulnerabile aceste categorii ?

4
Cum s-au modificat vulnerabilităţile specifice, identificate de analiză, în timp ?
(s-au diminuat, au rămas constante, au crescut)

5
Condiţii (de muncă) nesigure identificate- de exemplu fluxuri informaţionale, mecanisme de tratare a problemelor, resurse, etc.)

6
Nivelele diferenţiale de vulnerabilitate- de exemplu localizare geografică a unui loc de muncă în afara razei de acţiune obişnuite a unor servicii gen pompieri, salvare, etc.; accesul şi controlul resurselor, putere disponibilă, etc.)

7
Factori de influenţă şi tendinţe ale acestora (de exemplu tendinţe legislative referitoare la SSM);

8
Aprecierea tendinţelor categoriilor de personal cele mai vulnerabile (descrescătoare, constante, crescătoare)

9
Resursele aflate la dispoziţia persoanelor vulnerabile

10
Motivul vulnerabilităţii în prezent (de exemplu, pregătire insuficientă)

11
Motivul vulnerabilităţii în viitor (de exemplu îmbătrânirea)

12
Care sunt strategiile folosite de acele persoane pentru a reduce vulnerabilitatea ?

13
Ce strategii sunt folosite în cursul unei crize (de exemplu manifestarea pregnantă a unui pericol) ?

14
Care sunt strategiile pe termen lung ale IMM-ului pentru a reduce vulnerabilitatea ?

15
Ce aspecte ale vulnerabilităţii pot fi folosite pe post de indicatori de impact ai programelor de reducere a vulnerabilităţii ?

16
Ce capacităţi definitorii ale locul de muncă pentru reducerea vulnerabilităţii (de exemplu- duşuri pentru locuri de muncă unde se manipulează substanţe chimice)

http://www.integrisk.eu-vri.eu/AnnouncementPreview.aspx?cid=53

Analiza vulnerabilității -4


DEFINIREA CADRULUI ANALITIC

Tabelul următor sumarizează paşii necesari pentru definirea cadrului analitic

ANALIZA SITUAŢIONALĂ A VULNERABILITĂŢII

Analizează prevalenţa/gradul de extindere al vulnerabilităţii;
Analizează modul în care diversele categorii de persoane sunt capabile să trateze problemele la locul de muncă;
Analizează pericolele/vulnerabilităţile prezente
INSTRUMENTE DE ANALIZĂ
-discuţii în grup;
-profil istoric/desfăşurare a vulnerabilităţii în timp;
-harta vulnerabilităţii;
INFORMAŢII NECESARE
-înţelegerea în profunzime a vulnerabilităţii;
-persoane mai expuse riscului(identificarea vulnerabilităţilor/nivelului de vulnerabilitate/locaţiei de vulnerabilitate);
- tendinţe/modificări ale tendinţelor în timp;
-diferenţe în vulnerabilitate;
-acord de principiu asupra caracteristicilor de vulnerabilitate care rămân neschimbate, se accentuează sau se îmbunătăţesc;
-clasiciare; include analiza de expunere
ANALIZA CAUZELOR VULNERABILITĂŢII

Identifică cauzele primare şi celelalte cauze
Realizează prioritizarea
INSTRUMENTE
-Arbori de problemă/analiza obiectivelor;
-grafuri de concept;
INFORMAŢII NECESARE
-clasificarea gravităţii vulnerabilităţilor şi cauzelor acestora;
-identificarea condiţiilor nesigure;
-identificarea presiunilor dinamice sau a determinanţilor vulnerabilităţii;
-identificarea cauzelor definitorii ale vulnerabilităţii;
-prioritizarea listei cauzelor;
ANALIZA ACŢIUNILOR ÎNTREPRINSE

Stabileşte strategiile , resursele şi instrumentele existente şi folosite pentru a reduce vulnerabilitatea
Determină asistenţa externă  care a fost folosită pentru a reduce vulnerabilitatea
INSTRUMENTE
-Matrici de evaluare
-Diagrame Venn
-Arbori de problemă/analiza obiectivelor
-Grafuri de concept
INFORMAŢII NECESARE
-Determinarea tuturor acţiunilor întreprinse la locul de muncă pentru a reduce vulnerabilitatea;
-Determinarea percepţiei personalului de la locul de muncă asupra vulnerabilităţii şi cum determină această percepţie adoptarea de decizii;
-Capacităţile de reducere a vulnerabilităţii;
-Ce a funcţionat şi ce nu;
-Ce sprijin a fost primit din afara locului de muncă şi cum a contribuit acest sprijin la reducerea vulnerabilităţii
DETERMINAREA ACŢIUNILOR DERIVATE DIN ANALIZĂ

-Proiritizarea intervenţiilor directe;
-Planuri de acţiune care includ termene concrete şi responsabilităţi;
-Planificare pe bază de scenarii
INSTRUMENTE
-Matricea vulnerabilităţii
-Planuri de acţiune care pot fi adaptate;
-Planificarea pe bază de scenarii;
INFORMAŢII NECESARE
-Cum vor conduce acţiunile propuse la reducerea dorită a vulnerabilităţii;
-Analiza noilor pericole şi a modului în care persoanele pot fi afectate de acestea;
-Contingentări în modificarea vulnerabilităţii în viitor

IEŞIRI PRINCIPALE
-Acţiuni care vor fi întreprinse la nivelul locului de muncă; modul în care aceste acţiuni vor reduce vulnerabilitatea specifică locului de muncă; modul în care se va putea recunoaşte această reducere a vulnerabilităţii
-Acţiuni care trebuiesc întreprinse la nivelul unităţii economice; modul în care aceste acţiuni vor contribui la reducerea vulnerabilităţii la nivelul unităţii IMM şi specific la nivelul locului de muncă;
-Acţiuni care trebuiesc întreprinse la nivel local/regional/naţional ; modul în care aceste acţiuni vor contribui la reducerea vulnerabilităţilor specifice la nivel global (de exemplu vulnerabilitatea faţă de materialele care conţin derivaţi ai formaldehidei)

ANALIZA MULTI-NIVEL


Folosind cadrul analitic definit anterior, analiza vulnerabilităţii este condusă pe 3 nivele:
-nivelul locului de muncă- obiectivul acestui nivel este identificarea acţiunilor de reducere a vulnerabilităţii care pot fi întreprinse la nivelul locului de muncă; în acest nivel o atenţie deosebită trebuie acordată dinamicilor de putere- de exemplu, un grup de muncitori de la locul de muncă va discuta altfel despre pericolele la care sunt expuşi în prezenţa conducătorului locului de muncă şi altfel când acest factor perturbator lipseşte; pe de altă parte aici trebuie să se ţină cont şi de aşa numitul „bias”, respectiv de interpretările eronate pe care le pot face persoanele cu un anumit nivel de instruire asupra unor subiecte pentru care nu sunt suficient pregătite- de exemplu introducerea unei noi maşini complexe pe care muncitorii o resimt ca un pericol;
-nivelul unităţii- la acest nivel analiza de vulnerabilitate serveşte în mod obiectiv schimbării;ea asigură că acţiunile ulterioare vor aplica în mod sistematic rezultatele cercetării pentru a construi pe procese deja existente. La acest nivel  schimbul de cunoştinţe cu toţi cei interesaţi (stakeholderi) este foarte important. Este posibilitatea de a identifica fluxuri utile de informaţii şi de a modifica procesele decizionale
-nivel local/regional/naţional- la nivel local/regional/naţional sunt urmărite şi analizate global pericole care pot fi provocate de prelucrarea cu cianură a deşeurilor aurifere; aspectele analizate la nivel naţional primesc, de obicei, un feedback internaţional