Este
interesant de adaptat graful de risc
pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din
domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și
datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în
continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute
folosite în graf
|
Atribut
|
Descriere
|
|
I (Inițiatori)
|
Operator(O):
a.
operator pregătit necorespunzător[1]
b.operator
malevolent [2]
c.operator
surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3]
d.
operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4]
e.
operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor
naturali. [5]
|
|
Sarcină(S):
a.
sarcină incorect formulată- care determină producerea evenimentului
neprevăzut prin formulare.[6]
b.
sarcină incomplet formulată- care determină producerea evenimentului
neprevăzut prin lipsă[7]
|
|
|
Mijloc de muncă(MM):
a. mijloc
de muncă avariat- care poate fi încă folosit [8]
b.
mijloc de muncă defect[9]
|
|
|
Mediu de muncă(M):
a.
mediu de muncă influențat- de exemplu de o scurgere accidentală care poate
conduce la dermatite și eventual la un incendiu sau explozie.
b.
mediu de muncă modificat datorită acțiunilor interne- o scăpare accidentală
de gaz care-l face inoperabil- sau externe- o tornadă în cazul lucrului în
exterior.
|
|
|
E (Activatori)
|
Operator(O):
a.
activitate declanșatoare
b.
poziționare declanșatoare[10]
c.
absență declanșatoare.[11]
|
|
Sarcină(S):
a. activare
rezultată din execuția sarcinii (include și execuția incompletă, incorectă
sau malevolentă)
|
|
|
Mijloc de muncă(MM):
a.
asigurarea contactului accidental al utilizatorului (datorită avariei) cu
forțe (mecanică, electrică) sau substanțe și produse care provoacă
evenimentul.[12]
b.proasta
funcționare (datorită avariei)
|
|
|
Mediul de muncă(M)
a.
contaminare bruscă cu substanțe, produse sau microorganisme
b.
acțiune lentă a substanțelor, produselor și microorganismelor
c.
fenomene naturale
|
|
|
S(Protecții)
|
Operator
(SO) În acest caz vorbim despre protecțiile individuale- pentru că restul
sunt incluse la cele referitoare la mijloacele de muncă și mediul de muncă.
|
|
Mijloc
de muncă (MM)
|
|
|
Mediu
de muncă (M)
|
|
|
C(Consecințe)
|
Operator (O):
a.Leziune
temporară[13]
b.
Invaliditate permanentă
c.
Deces
d.
Boală profesională
|
|
Sarcină(S):
|
|
|
Mijloc de muncă(MM):
a.
avariere[14]
b.
distrugere[15]
|
|
|
Mediu de muncă(M):
a.
schimbarea caracteristicilor în timp cu afectarea celor care lucrează sau a
terțelor persoane[16].
b.
imposibilitatea lucrului în respectivul mediu de muncă și necesitatea
schimbării radicale a acestuia [17]
|
Figura 1
exemplifică modalitățile în care
operatorul uman devine inițiator.
Figura 1 Operatorul uman ca și inițiator
Atributele
prezentate în tabelul 1 trebuiesc corelate cu parametrii din tabelul 2.
Tabelul
2 (adaptare din IEC 61508)
|
Parametru
|
Grupă
|
Comentarii
|
|
|
|
Consecințe pentru operatorul uman
|
CO1 –
leziune minoră
|
CO se
referă la consecințele stricte asupra operatorului uman. Nu există o
distincție certă între CO3 și CO4- se poate considera că CO3 corespunde unor
accidente gen BP Texas sau Piper Alfa iar CO4 unei catastrofe gen Bhopal.
|
|
CO2-
leziune serioasă permanentă pentru una sau mai multe persoane- decesul unei
persoane
|
|||
|
CO3-Decesul
câtorva persoane
|
|||
|
CO4-decesul
multor persoane
|
|||
|
Consecințe pentru mijlocul de muncă
|
CMM1-
avarie ușoară- poate fi reparată de personalul de întreținere din unitate
|
CMM
poate fi dedus din registrele de reparații ale respectivei unități
|
|
|
Ca- leziune/avarie minoră
|
CMM2- avarie gravă- necesită înlocuirea
unei componente esențiale a mașinii sau utilajului care a provocat
intervenția specialiștilor externiavaria și/sau
|
||
|
Cb- leziune/avarie medie
|
|
CMM3- distrugerea utilajului
|
|
|
Consecințe pentru mediu
|
CM1-afectare
redusă a mediului
|
CM se
referă strict la mediul de muncă- adică la ceea ce este conținut în cadrul
locului de muncă și prin extensie la nivelul unității economice.
|
|
|
Cc-leziune/avarie gravă
|
CM2-
afectare a mediului de intensitate
moderată. Mediul de muncă își revine prin măsuri de închidere
temporară și denocificare.
|
||
|
Cd/Leziune/avarie extrem de gravă
|
CM3-
afectare ireversibilă a mediului- mediul de muncă nu mai poate fi folosit
|
||
|
Frecvență/timp de
expunere în zona cu riscuri (F)
|
F1/Fa[20]-
expunere rară spre deasă
|
Este
evident faptul că frecvența de expunere se corelează cu operatorul uman și se
referă la acesta. Celelalte elemente expuse- respectiv mijloacele de muncă-
sunt sau ar trebui să fie concepute pentru a suporta o expunere continuă.
|
|
|
F2/Fb-
expunere frecventă către permanentă
|
|||
|
Posibilitatea
de evitare a unui eveniment periculos (P)
|
P1/Pa-
posibil în anumite condiții
|
Acest parametru ia în considerare:
-operarea unui proces (supervizată- de către o
persoană care are/nu are aptitudinile necesare sau nesupervizată);
-ritmul de dezvoltare al evenimentului neprevăzut
(instantaneu, rapid sau încet);
-ușurința recunoașterii pericolului (văzut
imediat/detectat fără aparatură tehnică/detectat cu aparatură tehnică);
-evitarea unui eveniment periculos
-experiența actuală de securitate;
|
|
|
P2/Pb-
aproape imposibil
|
|||
|
Probabilitatea
unui eveniment nedorit (W)
|
W1-
probabilitate mică de apariție
|
Obiectivul factorului W este reprezentat de
estimarea frecvenței aparițiilor evenimentelor/consecințelor nedorite fără
adăugarea unor sisteme de securitate dar incluzând facilități externe de
reducere a riscurilor.
|
|
|
W2-
probabilitate medie de apariție
|
|||
|
W3-
probabilitate mare de apariție
|
|||
Figura 2
ne dă un exemplu de materializare a grafului de risc- într-o situație
accidentogenă în care 2 operatori ai
unui strung greu sunt inițiatorii evenimentului- împreună cu mașina care
prezenta defecte.
Cei doi
operatori au fost solicitați să desfășoare o activitate care impunea parametrii
de prelucrare peste limitele normale ale mașinii- datorită necesității predării
unui lot de piese mai repede. Din experiența firmei unde s-a întâmplat
evenimentul se putea realiza acest lucru în condiții de atenție sporită- ceea
ce s-a văzut că a impus în realitate un stress mai mare celor 2 operatori.
Operatorul
B- avea trasată sarcina de a culege (nota) datele care apăreau pe un display-
referitoare la gradul de prelucrare al piesei prinsă în strung- pentru a-și
îndeplini sarcina și pentru a realiza respectivele notări într-un mod comod s-a
apropiat nepermis de mult de zona activă în care se desfășura strunjirea. .
Operatorul A- operatorul principal- datorită insuficientei instruiri- n-a
realizat faptul că operatorul B este prea aproape de piesă și că ar trebui
redusă viteza de avans a sculei.
Capul
port-sculă s-a fisurat ușor- așa că unghiul de atac al sculei față de piesă s-a
modificat în mod simțitor- acest lucru determinând în final distrugerea în mod violent a respectivei scule cu
proiectarea părților din sculă înspre cei 2 operatori- în același timp, forța
rezultată din evenimentul neprevăzut a condus la ruperea capului port-sculă
care i-a căzut oparatorului B pe picior.
Graful
din figura 2 descrie în mod formal acest eveniment.
a. După
cum se poate vedea din tabelul 1- cele 3 elemente inițiatoare ale accidentului
au fost:
1. Operatorul principal (A) –
pregătit necorespunzător- notat în graf cu Oa
2. Operatorul (B) – implicat în producerea
evenimentului neprevăzut datorită sarcinii trasate (de culegere a datelor de pe
un display din vecinătatea capului port-sculă) – notat în graf cu Oc
3. Mijlocul de muncă- notat în graf cu Mma
b. În
cazul celor 2 operatori se consideră un
timp de expunere permanent în zona cu riscuri- acest aspect este notat cu Fb pe
graf. Trebuie precizat faptul că utilajele mai noi solicită prezența
operatorilor doar la montarea piesei/setarea parametrilor de prelucrare- în
cursul prelucrării ei putând să privească procesul dintr-o zonă protejată- în
care există un opritor de urgență pentru astfel de evenimente.
c. Exista
posibilitatea de evitare a evenimentului periculos- deci în cadrul grafului
apare Pa.
d. W2/W3
arată faptul că exista o probabilitate medie- mare de apariție a evenimentului
nedorit dată fiind fisurarea capului port-sculă, fisurare invizibilă de
operatori și care nu poate fi detectată nici de sistemele de control ale
mașinii. Dacă respectivul cap nu s-ar fi rupt în acest ciclu de prelucrare- e
posibil să se fi rupt în ciclul următor.
e.
Cb/CO2 arată faptul că este vorba despre
o leziune de gravitate medie (Tabelul 2)
f. Cb/Cmm2
(Tabelul 2) arată faptul că este vorba despre o avarie gravă- care necesită înlocuirea capului port/sculă- piesă
componentă esențială a mijlocului de muncă.
Figura 2 Graf de risc pentru un eveniment
neprevăzut soldat cu accidentare
Să luăm
în continuare cazul unei intoxicații accidentale- datorate necunoașterii
suficiente a caracteristicilor toxice ale unei vopsele. Lucrătorul A s-a
prezentat la medic după ce a efectuat o activitate într-un mediu închis care
n-a fost ventilat și în care s-au dezvoltat fungi- fără să aibă mijlocul de
protecție necesar. Lucrătorul n-a fost capabil să spună dacă activitatea sa
presupunea o expunere continuă sau nu. Figura 3 prezintă acest graf.
Figura 3 Graf de risc pentru un eveniment
neprevăzut soldat cu accidentare-1
Interpretând
acest graf vedem că :
a.
Inițiatorii evenimentului au fost:
1.
Operatorul neinstruit suficient –Oa (cnf. Tabel 1)
2.
Mediul de muncă considerat influențat de către respectivii fungi –Ma (Tabel 1)
b.
Întrucât nu cunoaștem cu exactitate frecvența de expunere- luăm în calcul atât
Fa cât și Fb(Tabel 2).
c. În
ambele situații exista posibilitatea de protecție- deci cunosiderăm Pa (Tabel
2).
d. În
ambele situații considerăm o probabilitate medie de apariție a evenimentului-
în condițiile în care apariția fungilor nu este exact rar întâlnită dar pe de
altă parte datorită fostului conținut (substanțe chimice) al mediului închis
respectivii fungi n-ar fi avut un mediu prielnic de dezvoltare.
e.
Consecința- pentru operatorul uman- a fost
o leziune de nivel mediu- deci Cb (conform Tabelului 2). Datorită lipsei
datelor necesare nu se poate face distincția între CO1 și CO2.
f. Din punct
de vedere al mediului se consideră un Ca- respectiv schimbarea consecințelor în
timp (Tabelul 1) și Cm1- respectiv afectarea minoră- (Tabelul 2).
Figura 4
ne dă un exemplu de graf de risc- care pleacă de la reducerea riscului-
considerând toate posibilitățile .Acest format este recomandat atunci când vine
vorba de evaluat o plajă de scenarii posibile.
Figura 4- Exemplu de graf de risc- plecând
de la necesitatea reducerii riscurilor
[1]
Evenimentul neprevăzuit se datorează
insuficientei pregătiri. De exemplu, la depășirea unui anumit parametru
operatorul nu știe că trebuie să închidă o valvă. Aici trebuie menționat și
faptul că pregătirea operatorului poate fi completată de o organizare
corespunzătoare a locului de muncă- de afișarea corespunzătoare, la loc
vizibil- a activităților (mânuirilor) esențiale în caz de posibil
incident/incident, etc.
[2]
Implică un operator cu intenții
răuvoitoare- fie că aceste intenții sunt doar orientate către ”o glumă făcută
unui coleg” fie că au orizonturi mai largi. Aici pot fi incluse și sabotajele
și actele de terorism.
[3]
O sarcină rău formulată determină
operatorul să nu-și retragă mâinile la terminarea ciclului de lucru cu presa-
de exemplu.
[4]
Deplasarea necontrolată a unuia din
elementele active ale mașinii ”prinde” o parte din îmbrăcămintea utilizatorului
[5]
În acest caz considerăm – așa cum
spune graful- operatorul ca fiind cauza primară care, prin acțiunile sale- a
provocat evenimentul neprevăzut- fie el incident/accident sau boală profesională.
Operatorul poate fi nepregătit- și atunci lipsa de pregătire sau insuficienta
sa pregătire provoacă evenimentul, poate fi rău intenționat (malevolent) sau
poate fi perturbat de interacțiunea sa cu celelalte evenimente. Întrucât
operatorul este singurul element înzestrat cu rațiune nu vom considera atribute
similare pentru celelalte 4 componente ale sistemului de muncă.
[6]
De exemplu, în sarcină se
menționează faptul că scoaterea piesei rezultate în urma matrițării se poate
face imediat- cu mâna liberă- fără să se țină seama de faptul că respectiva
piesă e fierbinte și poate avea muchii tăioase.
[7]
Sarcina care n-a fost receptată
corespunzător de către operator se încadrează la punctele a sau b.
[8]
De exemplu un ciocan care are pana
de fixare defectă. La momentul utilizării sale- se desprinde mânerul și se
produce un accident.
[9]
Se pot produce evenimente în cursul
mentenanței, transportului, depozitării...
[10]
Lucrătorul declanșează evenimentul
neprevăzut prin poziția sa. De exemplu- este poziționat deasupra unui chepeng
care cedează datorită propriei greutăți , determinând prăbușirea lucrătorului
[11]
Activarea evenimentului neprevăzut a
avut loc datorită absenței operatorului- cazul copiilor arși la maternitatea
Giulești.
[12]
De exemplu o anumită porțiune din
utilaj permite contactul accidental cu
tensiunea de 220 V.
[13]
Includem aici și ce e cunoscut ca
invaliditate temporară.
[14]
În urma apariției evenimentului
neprevăzut. Nu se referă la starea dinainte.
[15]
Se consideră în acest caz că
mijlocul de muncă e distrus complet și nu mai poate fi refolosit.
[16]
Se poate considera că mediul de
muncă devine ”afectat” de exemplu de înmulțirea unor bacterii care determină
dermatoze.
[17]
Vezi
BP Texas Louisiana
[18]
Față de tabelul 1- a fost omisă CS-
respectiv consecințele asupra sarcinii- dacă analiza e necesară se presupune că
CS1 înseamnă modificări minore ale sarcinii, CS2 înseamnă că sarcina a fost
modificată radical iar CS3 înseamnă renunțarea la sarcină. În sarcină pot fi
incluse și procedurile de bună practică corespunzătoare specifice protecției
muncii și care erau distribuite în același timp cu sarcina (dacă e cazul).
[19]
Consecința poate fi divizată- la
modul cel mai simplu- în 4 categorii-
Ca, Cb, Cc,Cd
[20]
Așa după cum se poate vedea-
standardele de referință pentru grafuri de risc folosesc două tipuri de
notații- indicatorii fiind echivalați la modul Fa=F1, Fb=F2, etc. Am precizat
ambele notații acolo unde s-a considerat necesar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu