MANAGEMENTUL RISCURILOR MAJORE ÎN IMM-URI. REALIZĂRI ȘI PERSPECTIVE

INTRODUCERE

O căutare pe Google după noţiunea de „risc major” ar permite găsirea unei multitudini de termeni, din păcate foarte diferiţi. Din păcate, până în acest moment nu există o definiţie adoptată de comun acord care să spună ce este riscul major.

Riscul major a provocat accidentul de la Bhopal în care au murit 20.000 persoane. Pe de altă parte, tot un risc major a provocat poluarea râului Tisa-unde din fericire n-a murit nimeni dar care este una din catastrofele ecologice majore ale secolului trecut.

Cum putem defini riscul major ? Poate ca activarea unei stări potenţiale care determină apariţia unui eveniment neprevăzut, cu consecinţe ireversibile, pentru om , proprietate şi societate. Pentru a avea un risc trebuie să avem întâi o activitate. Într-un mod generalizat şi evenimentele naturale cu mare capacitate de distrugere-cum ar fi tornadele sau cutremurele-pot fi considerate ca riscuri majore, numai că, spre deosebire de aceste riscuri- şi efectele lor- riscurile majore provocate de mâna omului pot fi prevenite sau mitigate.

Această lucrare îşi propune să analizeze riscurile majore din punct de vedere al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Astfel de întreprinderi sunt „motorul” oricărei economii de piaţă- pe de altă parte însă ele sunt şi cele mai adaptabile-şi mai vulnerabile- structuri economice existente. Riscul major pentru un IMM poate însemna, pur şi simplu, falimentul.

STADIU ACTUAL-IMM

De ce managementul riscurilor majore în IMM ? Pentru că astfel de unităţi economice, până la 250 de angajaţi au început în ultimii ani să intre în contact direct sau indirect, din ce în ce mai des, cu arealul riscurilor majore.

Există un număr însemnat de facilităţi de tip IMM în industria de proces. Automatizarea acestui tip de industrie a redus necesitatea numărului de angajaţi la un minim necesar pentru controlul procesului în 24 de ore. De aceea se poate spune că majoritatea facilităţilor din industria de proces, atât la nivel european cât şi la nivel internaţional sunt de tip IMM.Un număr însemnat de IMM-uri care nu sunt legate în mod direct de industria de proces folosesc produsele acesteia pentru a-şi crea propriile produse sau prestează servicii pentru industria de proces (de exemplu transport şi depozitare).

În plus, faţă de noţiunea încetăţenită de risc major-aşa cum este ea percepută după Bhopal, pentru un IMM riscul major poate fi destul de diferit.

Riscul major pentru IMM nu trebuie neapărat să conducă la accidente de muncă cu victime multiple. Riscul major poate acţiona asupra IMM-ului şi prin efecte economice, conducând în mod direct sau indirect la falimentarea acestuia.Figura următoare sumarizează aceste aspecte:

Figura 1 Moduri posibile de acţiune a riscurilor majore în IMM-uri

Corelarea datelor statistice referitoare la evenimentele produse în IMM-urile din Uniunea Europeană în perioada 2000-2014 au condus la definirea următoarelor probabilităţi corespunzătoare unor evenimente nedorite la nivelul IMM-urilor, evenimente care pot fi considerate şi drept consecinţe ale riscurilor majore:

Probabilitate	Eveniment/consecinţă
Există o probabilitate de 89,5%	Calitatea produselor şi /sau serviciilor dumneavoastră să fie inconstantă şi în proporţie de minim 35% necorespunzătoare; acest lucru se reflectă în performanţele pe piaţă şi în pierderea treptată a pieţei naţionale precum şi în neaccesul pe piaţa Europeană
Există o probabilitate de 80%	Să suferiţi pierderi de minim 1000 Euro/an. Aceste pierderi se traduc în aparatură şi facilităţi avariate precum şi în subansambluri sau componente care trebuiesc înlocuite.
Există o probabilitate de minim 49.7%	Să suferiţi pierderi de peste10.000 Euro/an. Aceste pierderi se traduc în produse şi servicii necorespunzătoare, refuzate de piaţă, scule, dispozitive şi verificatoare care se defectează datorită nerespectării procedurilor de lucru şi bună practică - şi care trebuiesc înlocuite, utilajelor (maşinilor unelte) care se defectează şi trebuie reparate sau înlocuite precum şi datorită echipamentelor de protecţie incorect folosite şi care trebuie înlocuite
Există o probabilitate de minim 39%	Ca pierderile dumneavoastră să depăşească 100.000 Euro/an. Aceste pierderi se traduc în general prin: - pierderea încrederii consumatorilor în firma dvs., produsele şi serviciile oferite şi în brandul dvs. - refuzul de către piaţa internă şi Europeană a produselor şi serviciilor oferite de dvs.
Există o probabilitate de minim 40%	Referitoare la producerea de incidente de muncă sau situaţii pre-accident în întreprinderea dvs. Spre deosebire depierderile materiale propriu-zise aceste incidente implică şi operatorul uman. Chiar dacă este vorba despre o simplă sperietură sau un accident minor-care poate fi rezolvat prin îngrijiri medicale la locul de muncă-sau un incident ceva mai serios-care implică sub 3 zile de spitalizare aceste incidente, pe lângă pierderile materiale, nu afectează doar victima ci creează o stare de nesiguranţă la locul de muncă
Există o probabilitate de minim 15%	Ca la IMM-ul dvs. să se producă un accident de muncă, accident care să implice: - una sau mai multe victime; - incapacitate temporară de muncă sau invaliditate; aceste accidente, pe lângă costurile materiale directe sau indirecte  ,nu afectează doar victima ci creează o stare de nesiguranţă la locul de muncă
Există o probabilitate de minim 5%	Ca în IMM-ul dvs. să se producă un accident industrial major. Acesta implică: - victime multiple; - accident/accidente soldate cu decesul victimei / victimelor:; - afectarea populaţiei din perimetrul înconjurător; - afectarea (adesea ireversibilă) a mediului

Aceste probabilităţi pot fi considerate ca şi aplicabile atunci când IMM-ul nu are un program serios şi coerent de management al riscurilor operaţionale, incluzând şi riscurile majore.

Din păcate, majoritatea IMM-urilor consideră managementul riscurilor, inclusiv managementul riscurilor majore ca un domeniu cu totul secundar de activitate. În acest sens, acţiunea caselor de asigurare la risc profesional în Uniunea Europeană este benefică- case de asigurare cum ar fi DNV sau Lloyd solicită IMM-ului, la momentul când se asigură:

-existenţa unui management de risc implementat pe ”teren” şi care poate fi demonstrat inclusiv în inspecţii inopinante;

-un ”bilanţ de risc” care să demonstreze că nu există riscuri ”cu acţiune imediată” care să conducă la pierderi în viitorul previzibil.Acest ”bilanţ de risc” pune în balanţă sursele identificate de risc precum şi măsurile de reducere a efectelor acestora

La ora actuală pe plan internaţional există o serie de linii paralele de abordare a problemelor legate de managementul riscurilor majore în IMM.În acest sens pot fi citate următoarele asociaţii.

Nume asociaţie	Domeniu principal de interes	Site
Center for Chemical Process Safety (ramură a AIChE)	Securitatea de proces în industria chimică-centru înfiinţat de către Asociaţia Inginerilor Chimişti din SUA după accidentul de la Bhopal din 1984	http://www.aiche.org/CCPS/About/History.aspx
Mary Kay O Connor Process Safety Center	În principal securitatea de proces-conţine o bibliotecă cu date despre accidentele majore produse în IMM-urile din SUA-de exemplu date despre accidentele majore produse pe căile ferate SUA la transportul substanţelor şi produşilor potenţial toxici şi soldate:  a.cu emisii de substanţe/produşi şi deraierea recipientului; b.fără emisii de substanţe/produşi şi deraierea recipientului; c.cu emisii fără deraierea recipientului	http://psc.tamu.edu/
EPSC (European Process Safety Center)	Pentru managementul riscurilor majore în industria de proces europeană şi în celelalte industrii conexe industriei de proces	http://www.epsc.org/content.aspx?Group=resources&Page=links
ETPIS	Platforma Tehnologică Europeană de Securitate Industrială	http://www.industrialsafety-tp.org

La o analiză atentă se poate observa că toate aceste organizaţii au pornit de la necesitatea prevenirii accidentelor majore, de genul celui de la Bhopal. În acest sens au acţionat chiar reprezentanţii industriilor ”vinovate” de producerea accidentelor, dându-şi seama de faptul că impactul unui astfel de eveniment asupra producătorului este mult mai mare decât costurile necesare prevenirii acestuia sau reducerii efectelor posibile.

TENDINŢE

Se poate vorbi , la ora actuală, de două linii majore de ”tendinţe” care afectează managementul riscurilor majore în IMM-uri.

1.Introducerea indicatorilor de performanţă referitori la riscurile majore. Aceşti indicatori de performanţă sunt cunoscuţi şi ca:

-indicatori de progres-sau leading indicators;

-indicatori de regres- sau lagging indicators;

Indicatorii de progres arată eforturile depuse de IMM (mai bună organizare a muncii, cursanţi la cursurile de SSM în ultimul an, investiţii în echipamente, etc.)

Indicatorii de regres sunt măsura obiectivă-feedback-ul activităţilor desfăşurate de către IMM. În acest sens pe lângă indicatorii clasici ,respectiv număr de accidente/incidente, pierderi directe, pot fi adăugaţi şi indicatori cum ar fi numărul de ore pierdute datorită apariţiei unui eveniment,etc.

2.Dezvoltarea unor ”hărţi de risc” plecând de la ontologii şi de la ”topic maps”. Hărţile de risc pot fi extrem de utile în foarte multe aplicaţii- de la stabilirea unor planuri de măsuri şi până la intervenţia operativă a echipelor de prim ajutor în cazul producerii unor evenimente neprevăzute.Scopul unei hărţi de risc este să vă ajute să decideţi ce trebuie făcut vizavi de riscuri.

Proprietăţile importante ale unei hărţi de risc sunt:

• include toate riscurile relevante;
• include un anumit mod de ierarhizare/evaluare al fiecărui risc;
• fiecare risc este legat de structura organizaţională într-un mod anume;

Un alt termen folosit des în acest context este ”profil de risc”.

O hartă a riscurilor trebuie să includă toate riscurile de care este interesat IMM-ul, fiecare trebuie să aibă o valoare a probabilităţii iar riscurile identificate să fie conectate cu riscurile specifice obiectivelor unităţii.

Procesele de management intern la nivel organizaţional pot folosi astfel de hărţi de risc. Riscurile incluse în hartă vor fi decise în faza de identificare. Este importantă includerea tuturor riscurilor semnificative pentru organizaţie.

O metodă simplă de evaluare o reprezintă asignarea unei valori calitative pentru impactul sau consecinţa fiecărui risc-şi a unei alte astfel de valori pentru frecvenţă sau probabilitate. În fiecare caz se poate folosi o clasificare simplă de tip risc scăzut/mediu/înalt.

O matrice simplă poate fi folosită pentru a asigna o valoare fiecărui risc. De exemplu un risc cu impact şi frecvenţă înalte poate fi clasificat ca şi ”de evitat”.Alte posibilităţi de clasificare a riscurilor ar fi ”de asigurat,controlabil, transferabil”.

O structură des întâlnită pe hărţile de risc o reprezintă gruparea acestora în zone funcţionale. Legătura acestor zone funcţionale de risc permite decizia referitoare la modul de control al acestora.

Hărţile de risc identifică sursele de risc (de exemplu un rezervor de păcură) şi zonele care ar putea fi afectate din cauza acestor surse-zone cunoscute şi ca zone de efect sau zone de acţiuen a riscului-de exemplu zona care ar fi afectată dacă rezervorul de păcură ar lua foc şi ar exploda sau dacă s-ar produce o scurgere din acest rezervor.În marea majoritate a statelor EU realizarea şi actualizarea hărţilor de risc este obligatorie pentru toate unităţile economice, inspecţia de muncă (sau de mediu) folosind astfel de hărţi ca şi documente primare de inspecţie.

CONCLUZII

Se poate vorbi de riscuri majore în IMM-uri ? Aşa cum s-a prezentat în acest material, pentru un IMM riscul major nu trebuie neapărat să omoare sau să rănească salariaţii, este suficient să falimenteze instituţia. Ne referim în acest caz, evident, la riscurile majore operaţionale şi nu la cele de piaţă sau financiare.

Pe de altă parte, ţinând seama de caracterul extrem de concurenţial al pieţei şi de relativa fragilitate a IMM-urilor româneşti în ceea ce priveşte protecţia contra unor astfel de riscuri ,se poate aprecia că riscurile operaţionale majore pot afecta majoritatea IMM-urilor româneşti.

Pentru eliminarea/prevenirea acestora, adoptarea unor soluţii noi, testate cu succes în Vestul Europei poate fi extrem de profitabilă. În acest sens, trebuie remarcată în mod deosebit necesitatea introducerii indicatorilor de performanţă ca mijloc de benchmarking pentru securitatea şi sănătatea în muncă pentru IMM-urile din aceeaşi ramură sau chiar din ramuri diferite. Este cu totul nedrept ca un IMM care depune eforturi în direcţia îmbunătăţirii semnificative a protecţiei contra riscurilor majore să plătească aceeaşi contribuţie la fondul de asigurare contra riscurilor profesionale ca şi un IMM care nu depune nici un fel de efort.