EVALUAREA (AUDITUL) SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ FOLOSIND METODA CELOR 10 ELEMENTE-1

CE FACE AUDITUL DE SSM ?

CE FACE  METODA CELOR 10 ELEMENTE ?

Auditul de Securitate și Sănătate în Muncă (SSM) evaluează starea SSM din cadrul unui loc de muncă/atelier/secții/unități. Spre deosebire de evaluarea riscului- aici ne referim la ceva concret- observabil și evaluabil în mod direct sau indirect cu ajutorul procesului de auditare (ascultare în original). Sunt evaluate elementele care pun în pericol securitatea (de exemplu cabluri de alimentare desizolate, prize prost fixate în perete, etc.) și nu posibile evenimente neprevăzute (de exemplu  căderea de la înălțime a unui vizitator accidental al unui șantier dezafectat). De asemenea este evaluată starea dispozitivelor care trebuie să protejeze securitatea, organizarea locului de muncă, managementul resurselor dedicate, etc.

Metoda celor 10 elemente permite specialiștilor din unitățile economice să descrie locul de muncă sau unitatea evaluată prin 10 elemente relevante din punct de vedere al SSM și  să auditeze starea de securitate și sănătate din unitate prin intermediul celor 10 elemente
Metoda poate fi utilizată de asemenea de către terțe firme care asigură evaluarea (auditul) din exterior. 

Metoda permite:

1. identificarea punctelor slabe (din punct de vedere al Securității și Sănătății în Muncă);

2. analiza vulnerabilităților funcțiilor primare ale unității economice;
3.calculul unui Nivel de Securitate relevant pentru zona auditată;
4. dezvoltarea de KPI (Indici Cheie de Productivitate) pentru domeniul SSM și  calculul acestora;

5. dezvoltarea unui plan de măsuri de îmbunătățire bazat pe date certe- plecând de la analiza punctelor slabe;

6. transmiterea datelor de referință- nivel de securitate + KPI specifici către ITM și către alte Autorități interesate;

7. realizarea unor profile de securitate/ activități economice și industrii;

Așa cum s-a arătat și înainte metoda poate fi aplicată:

1. De către specialistul în domeniul SSM din unitatea economică evaluată sau de către un alt expert în domeniul de activitate al unității evaluate; acest specialist este omul care știe cel mai bine care sunt problemele de securitate și sănătate la locurile de muncă- instrumentul dezvoltat îi va permite să realizeze un audit optim și eficient, cu rezultate care pot fi relaționate cu cele obținute în întreprinderi similare sau la nivel de ramură/activitate economică;

2. de către specialiștii din cadrul unor terțe firme care prestează servicii specifice în domeniu;

Se recomandă implementarea și aplicarea metodei pe 2 nivele de competență:

a. metoda poate fi implementată- și utilizată regulat de către specialiștii din unitatea economică;

b. aceștia pot transmite electronic rezultatele evaluării unor firme de profil pentru analiza detaliată a acestora și o consultanță mai performantă (în acest sens metoda stabilește legătura cu un consultant/firmă extern similar cu sistemul PROMIS);

DE CE EVALUARE DE SECURITATE ȘI NU DE RISC ?

Riscul- atâta timp cât nu este activat și nu se transformă într-un eveniment neprevăzut- este o chestiune ipotetică- care se poate întâmpla. Există riscul unui cutremur catastrofal- de exemplu. Pe de altă parte securitatea la locul de muncă /în unitatea economică reprezintă suma unor aspecte vizibile, identificabile și evaluabile în mod concret- fiind astfel în legătură directă nu numai cu activitatea de management a unității economice dar și cu ceea ce observă un eventual control realizat de către Autoritatea Competentă. Riscul atâta timp cât nu se manifestă este doar un aspect posibil, o poveste. 

DE CE AUTO-EVALUARE ?

Cei care se află în unitate și activează acolo știu cel mai bine care sunt problemele de securitate și sănătate în muncă cu care se confruntă.
Evaluatorii externi ar putea avea cunoștințe suplimentare- care să permită aprofundarea și optimizarea soluțiilor stabilite de auditorii interni. Figura următoare prezintă schematic cele 2 posibilități de evaluare.

Figura 1 Auto-evaluare vs. evaluare

Trebuie remarcat faptul că nu se poate realiza un audit obiectiv fără aportul angajaților din firma auditată. Acest aspect subliniază faptul că există posibilități clare de auto-evaluare atunci când problemele de securitate și sănătate nu sunt complexe. 

DE CE O METODĂ UNITARĂ DE AUDIT ?

Orice metodă de auditare a SSM ar trebui să fie utilă- în general- celor care o implementează și o aplică- respectiv managementului unității în primul rând. Un alt aspect important îl reprezintă însă posibilitatea de a comunica rezultatul evaluării într-un format inteligibil, precum și trasabilitatea, repetabilitatea și reproductibilitatea procesului de evaluare. Dacă evaluarea este genială- dar ea nu poate fi urmărită (și verificată din punct de vedere al corectitudinii) , nu poate fi repetată în mod periodic în cadrul aceleiași unități și nu poate fi implementată și în altă unitate (similară sau nu)- ea este inutilă. 

Metoda celor 10 elemente este concepută astfel încât să existe toate elementele de trasabilitare, repetabilitate și reproductibilitate necesare- și în același timp să fie suficient de deschisă ca să  poată fi adaptată pentru unități economice diverse, cu profil specific. E posibil ca într-o unitate cu specific agricol cele 10 elemente să fie diferite de cele dintr-o unitate cu profil de prelucrare prin așchiere- dar ele descriu în mod unitar unitatea, sistemul de evaluare folosește metrici comune și exprimă rezultatele într-un format interpretabil și inteligibil fără probleme și de unitatea agricolă și de cea de prelucrări prin așchiere sau o unitate de proces. 

În orice construcție trebuie pornit de undeva. Metoda de audit SSM pe baza celor 10 elemente își propune să fie acest punct de pornire. 

SSMAudit- Primul instrument informatic la standarde UE pentru auditul Securității și Sănătății în Muncă

Avem plăcerea să anunțăm disponibilitatea SSMAudit- primul instrument informatic performant pentru auditul Securității și Sănătății în Muncă -  care poate fi utilizat de către toate industriile și pentru orice fel de mărime a întreprinderii. 
Dezvoltat în cadrul proiectelor iNTegRisk și Enisfer, instrumentul SSMAudit a beneficiat de suportul unor nume de prestigiu din domeniul SSM printre care menționăm profesorii universitari A. Jovanovic- de la universitatea Steinbeiss și P.Swuste- de la Universitatea din Delft.

Conformități

SSMAudit  este conform cu standardele OHASAS 18001, răspunde cerințelor ISO 31.000 și de asemenea este conform cu legislația națională în vigoare. 

Funcții principale suportate

a)Funcții de auditare propriu-zisă;

a.1.)SSMAudit  asigură auditul SSM pe baza metodei celor 10 elemente;

a.2.)SSMAudit realizează tabelul Puncte slabe- Puncte tari- acțiune de început pentru orice fel de activitate de îmbunătățire a situației;

a.3)SSMAudit  generează automat în funcție de constatările auditului un draft pentru planul de îmbunătățire bazat pe expertiză specifică și conform cu legislația în vigoare;

a.4)SSMAudit oferă pe baza constatărilor auditului ”Fișele tehnice de intervenție rapidă pentru îmbunătățirea punctului slab” specifice pentru fiecare punct slab identificat în parte

a.5)SSMAudit oferă  pe baza constatărilor auditului Analiza Vulnerabilității Funcțiilor Principale ale Întreprinderii. 

b)Funcții de formare- calificare:

b.1.)Curs de instruire ca auditor intern

b.2.)Inițiere în metoda de audit bazată pe cele 10 elemente

Alte informații

SSMAudit poate fi particularizat în funcție de specificul unității dvs. 

Pentru informații suplimentare și prețuri vă rugăm apelați adresele de e-mail cunoscute.

MANAGEMENTUL RISCURILOR MAJORE ÎN IMM-URI. REALIZĂRI ȘI PERSPECTIVE

INTRODUCERE

O căutare pe Google după noţiunea de „risc major” ar permite găsirea unei multitudini de termeni, din păcate foarte diferiţi. Din păcate, până în acest moment nu există o definiţie adoptată de comun acord care să spună ce este riscul major.

Riscul major a provocat accidentul de la Bhopal în care au murit 20.000 persoane. Pe de altă parte, tot un risc major a provocat poluarea râului Tisa-unde din fericire n-a murit nimeni dar care este una din catastrofele ecologice majore ale secolului trecut.

Cum putem defini riscul major ? Poate ca activarea unei stări potenţiale care determină apariţia unui eveniment neprevăzut, cu consecinţe ireversibile, pentru om , proprietate şi societate. Pentru a avea un risc trebuie să avem întâi o activitate. Într-un mod generalizat şi evenimentele naturale cu mare capacitate de distrugere-cum ar fi tornadele sau cutremurele-pot fi considerate ca riscuri majore, numai că, spre deosebire de aceste riscuri- şi efectele lor- riscurile majore provocate de mâna omului pot fi prevenite sau mitigate.

Această lucrare îşi propune să analizeze riscurile majore din punct de vedere al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Astfel de întreprinderi sunt „motorul” oricărei economii de piaţă- pe de altă parte însă ele sunt şi cele mai adaptabile-şi mai vulnerabile- structuri economice existente. Riscul major pentru un IMM poate însemna, pur şi simplu, falimentul.

STADIU ACTUAL-IMM

De ce managementul riscurilor majore în IMM ? Pentru că astfel de unităţi economice, până la 250 de angajaţi au început în ultimii ani să intre în contact direct sau indirect, din ce în ce mai des, cu arealul riscurilor majore.

Există un număr însemnat de facilităţi de tip IMM în industria de proces. Automatizarea acestui tip de industrie a redus necesitatea numărului de angajaţi la un minim necesar pentru controlul procesului în 24 de ore. De aceea se poate spune că majoritatea facilităţilor din industria de proces, atât la nivel european cât şi la nivel internaţional sunt de tip IMM.Un număr însemnat de IMM-uri care nu sunt legate în mod direct de industria de proces folosesc produsele acesteia pentru a-şi crea propriile produse sau prestează servicii pentru industria de proces (de exemplu transport şi depozitare).

În plus, faţă de noţiunea încetăţenită de risc major-aşa cum este ea percepută după Bhopal, pentru un IMM riscul major poate fi destul de diferit.

Riscul major pentru IMM nu trebuie neapărat să conducă la accidente de muncă cu victime multiple. Riscul major poate acţiona asupra IMM-ului şi prin efecte economice, conducând în mod direct sau indirect la falimentarea acestuia.Figura următoare sumarizează aceste aspecte:

Figura 1 Moduri posibile de acţiune a riscurilor majore în IMM-uri

Corelarea datelor statistice referitoare la evenimentele produse în IMM-urile din Uniunea Europeană în perioada 2000-2014 au condus la definirea următoarelor probabilităţi corespunzătoare unor evenimente nedorite la nivelul IMM-urilor, evenimente care pot fi considerate şi drept consecinţe ale riscurilor majore:

Probabilitate	Eveniment/consecinţă
Există o probabilitate de 89,5%	Calitatea produselor şi /sau serviciilor dumneavoastră să fie inconstantă şi în proporţie de minim 35% necorespunzătoare; acest lucru se reflectă în performanţele pe piaţă şi în pierderea treptată a pieţei naţionale precum şi în neaccesul pe piaţa Europeană
Există o probabilitate de 80%	Să suferiţi pierderi de minim 1000 Euro/an. Aceste pierderi se traduc în aparatură şi facilităţi avariate precum şi în subansambluri sau componente care trebuiesc înlocuite.
Există o probabilitate de minim 49.7%	Să suferiţi pierderi de peste10.000 Euro/an. Aceste pierderi se traduc în produse şi servicii necorespunzătoare, refuzate de piaţă, scule, dispozitive şi verificatoare care se defectează datorită nerespectării procedurilor de lucru şi bună practică - şi care trebuiesc înlocuite, utilajelor (maşinilor unelte) care se defectează şi trebuie reparate sau înlocuite precum şi datorită echipamentelor de protecţie incorect folosite şi care trebuie înlocuite
Există o probabilitate de minim 39%	Ca pierderile dumneavoastră să depăşească 100.000 Euro/an. Aceste pierderi se traduc în general prin: - pierderea încrederii consumatorilor în firma dvs., produsele şi serviciile oferite şi în brandul dvs. - refuzul de către piaţa internă şi Europeană a produselor şi serviciilor oferite de dvs.
Există o probabilitate de minim 40%	Referitoare la producerea de incidente de muncă sau situaţii pre-accident în întreprinderea dvs. Spre deosebire depierderile materiale propriu-zise aceste incidente implică şi operatorul uman. Chiar dacă este vorba despre o simplă sperietură sau un accident minor-care poate fi rezolvat prin îngrijiri medicale la locul de muncă-sau un incident ceva mai serios-care implică sub 3 zile de spitalizare aceste incidente, pe lângă pierderile materiale, nu afectează doar victima ci creează o stare de nesiguranţă la locul de muncă
Există o probabilitate de minim 15%	Ca la IMM-ul dvs. să se producă un accident de muncă, accident care să implice: - una sau mai multe victime; - incapacitate temporară de muncă sau invaliditate; aceste accidente, pe lângă costurile materiale directe sau indirecte  ,nu afectează doar victima ci creează o stare de nesiguranţă la locul de muncă
Există o probabilitate de minim 5%	Ca în IMM-ul dvs. să se producă un accident industrial major. Acesta implică: - victime multiple; - accident/accidente soldate cu decesul victimei / victimelor:; - afectarea populaţiei din perimetrul înconjurător; - afectarea (adesea ireversibilă) a mediului

Aceste probabilităţi pot fi considerate ca şi aplicabile atunci când IMM-ul nu are un program serios şi coerent de management al riscurilor operaţionale, incluzând şi riscurile majore.

Din păcate, majoritatea IMM-urilor consideră managementul riscurilor, inclusiv managementul riscurilor majore ca un domeniu cu totul secundar de activitate. În acest sens, acţiunea caselor de asigurare la risc profesional în Uniunea Europeană este benefică- case de asigurare cum ar fi DNV sau Lloyd solicită IMM-ului, la momentul când se asigură:

-existenţa unui management de risc implementat pe ”teren” şi care poate fi demonstrat inclusiv în inspecţii inopinante;

-un ”bilanţ de risc” care să demonstreze că nu există riscuri ”cu acţiune imediată” care să conducă la pierderi în viitorul previzibil.Acest ”bilanţ de risc” pune în balanţă sursele identificate de risc precum şi măsurile de reducere a efectelor acestora

La ora actuală pe plan internaţional există o serie de linii paralele de abordare a problemelor legate de managementul riscurilor majore în IMM.În acest sens pot fi citate următoarele asociaţii.

Nume asociaţie	Domeniu principal de interes	Site
Center for Chemical Process Safety (ramură a AIChE)	Securitatea de proces în industria chimică-centru înfiinţat de către Asociaţia Inginerilor Chimişti din SUA după accidentul de la Bhopal din 1984	http://www.aiche.org/CCPS/About/History.aspx
Mary Kay O Connor Process Safety Center	În principal securitatea de proces-conţine o bibliotecă cu date despre accidentele majore produse în IMM-urile din SUA-de exemplu date despre accidentele majore produse pe căile ferate SUA la transportul substanţelor şi produşilor potenţial toxici şi soldate:  a.cu emisii de substanţe/produşi şi deraierea recipientului; b.fără emisii de substanţe/produşi şi deraierea recipientului; c.cu emisii fără deraierea recipientului	http://psc.tamu.edu/
EPSC (European Process Safety Center)	Pentru managementul riscurilor majore în industria de proces europeană şi în celelalte industrii conexe industriei de proces	http://www.epsc.org/content.aspx?Group=resources&Page=links
ETPIS	Platforma Tehnologică Europeană de Securitate Industrială	http://www.industrialsafety-tp.org

La o analiză atentă se poate observa că toate aceste organizaţii au pornit de la necesitatea prevenirii accidentelor majore, de genul celui de la Bhopal. În acest sens au acţionat chiar reprezentanţii industriilor ”vinovate” de producerea accidentelor, dându-şi seama de faptul că impactul unui astfel de eveniment asupra producătorului este mult mai mare decât costurile necesare prevenirii acestuia sau reducerii efectelor posibile.

TENDINŢE

Se poate vorbi , la ora actuală, de două linii majore de ”tendinţe” care afectează managementul riscurilor majore în IMM-uri.

1.Introducerea indicatorilor de performanţă referitori la riscurile majore. Aceşti indicatori de performanţă sunt cunoscuţi şi ca:

-indicatori de progres-sau leading indicators;

-indicatori de regres- sau lagging indicators;

Indicatorii de progres arată eforturile depuse de IMM (mai bună organizare a muncii, cursanţi la cursurile de SSM în ultimul an, investiţii în echipamente, etc.)

Indicatorii de regres sunt măsura obiectivă-feedback-ul activităţilor desfăşurate de către IMM. În acest sens pe lângă indicatorii clasici ,respectiv număr de accidente/incidente, pierderi directe, pot fi adăugaţi şi indicatori cum ar fi numărul de ore pierdute datorită apariţiei unui eveniment,etc.

2.Dezvoltarea unor ”hărţi de risc” plecând de la ontologii şi de la ”topic maps”. Hărţile de risc pot fi extrem de utile în foarte multe aplicaţii- de la stabilirea unor planuri de măsuri şi până la intervenţia operativă a echipelor de prim ajutor în cazul producerii unor evenimente neprevăzute.Scopul unei hărţi de risc este să vă ajute să decideţi ce trebuie făcut vizavi de riscuri.

Proprietăţile importante ale unei hărţi de risc sunt:

• include toate riscurile relevante;
• include un anumit mod de ierarhizare/evaluare al fiecărui risc;
• fiecare risc este legat de structura organizaţională într-un mod anume;

Un alt termen folosit des în acest context este ”profil de risc”.

O hartă a riscurilor trebuie să includă toate riscurile de care este interesat IMM-ul, fiecare trebuie să aibă o valoare a probabilităţii iar riscurile identificate să fie conectate cu riscurile specifice obiectivelor unităţii.

Procesele de management intern la nivel organizaţional pot folosi astfel de hărţi de risc. Riscurile incluse în hartă vor fi decise în faza de identificare. Este importantă includerea tuturor riscurilor semnificative pentru organizaţie.

O metodă simplă de evaluare o reprezintă asignarea unei valori calitative pentru impactul sau consecinţa fiecărui risc-şi a unei alte astfel de valori pentru frecvenţă sau probabilitate. În fiecare caz se poate folosi o clasificare simplă de tip risc scăzut/mediu/înalt.

O matrice simplă poate fi folosită pentru a asigna o valoare fiecărui risc. De exemplu un risc cu impact şi frecvenţă înalte poate fi clasificat ca şi ”de evitat”.Alte posibilităţi de clasificare a riscurilor ar fi ”de asigurat,controlabil, transferabil”.

O structură des întâlnită pe hărţile de risc o reprezintă gruparea acestora în zone funcţionale. Legătura acestor zone funcţionale de risc permite decizia referitoare la modul de control al acestora.

Hărţile de risc identifică sursele de risc (de exemplu un rezervor de păcură) şi zonele care ar putea fi afectate din cauza acestor surse-zone cunoscute şi ca zone de efect sau zone de acţiuen a riscului-de exemplu zona care ar fi afectată dacă rezervorul de păcură ar lua foc şi ar exploda sau dacă s-ar produce o scurgere din acest rezervor.În marea majoritate a statelor EU realizarea şi actualizarea hărţilor de risc este obligatorie pentru toate unităţile economice, inspecţia de muncă (sau de mediu) folosind astfel de hărţi ca şi documente primare de inspecţie.

CONCLUZII

Se poate vorbi de riscuri majore în IMM-uri ? Aşa cum s-a prezentat în acest material, pentru un IMM riscul major nu trebuie neapărat să omoare sau să rănească salariaţii, este suficient să falimenteze instituţia. Ne referim în acest caz, evident, la riscurile majore operaţionale şi nu la cele de piaţă sau financiare.

Pe de altă parte, ţinând seama de caracterul extrem de concurenţial al pieţei şi de relativa fragilitate a IMM-urilor româneşti în ceea ce priveşte protecţia contra unor astfel de riscuri ,se poate aprecia că riscurile operaţionale majore pot afecta majoritatea IMM-urilor româneşti.

Pentru eliminarea/prevenirea acestora, adoptarea unor soluţii noi, testate cu succes în Vestul Europei poate fi extrem de profitabilă. În acest sens, trebuie remarcată în mod deosebit necesitatea introducerii indicatorilor de performanţă ca mijloc de benchmarking pentru securitatea şi sănătatea în muncă pentru IMM-urile din aceeaşi ramură sau chiar din ramuri diferite. Este cu totul nedrept ca un IMM care depune eforturi în direcţia îmbunătăţirii semnificative a protecţiei contra riscurilor majore să plătească aceeaşi contribuţie la fondul de asigurare contra riscurilor profesionale ca şi un IMM care nu depune nici un fel de efort.

FIȘA TEHNICĂ DE INTERVENȚIE RAPIDĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA PUNCTULUI SLAB- E1

FIȘĂ TEHNICĂ DE INTERVENȚIE RAPIDĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA

 PUNCTULUI SLAB

Nume element care a dat punctul slab: E1

Figura 1 Schemă  flux activități

Alimentările materiilor prime și materialelor în procesele de producție constituie o cauză primară de accidente.

Puteți fi accidentat:

-datorită contactului accidental cu componente fierbinți- sau foarte reci- pregătite pentru alimentare;

-la contactul accidental cu suprafețe cu muchii tăioase și/sau colțuri care pot agăța (de exemplu foi de tablă transportate în vederea prelucrării);

-datorită prăbușirii  accidentale, sub efectul gravitației a  unor  materii prime sau materiale pregătite pentru a fi utilizate- de exemplu saci de ciment lăsați neasigurați în marginea unei schele;

- la contactul cu substanțele chimice , prafuri, pulberi, vapori, gel sau substanțe folosite pentru pregătirea prelucrării;

-prin contactul cu substanțe chimice periculoase care pot arde, exploda, coroda, otrăvi sau irita- inclusiv cu substanțe și produși auxiliari prelucrării (lichid de răcire, substanțe de ungere, etc.);

-dacă intrați din greșeală în contact cu lichide sau gaz sub presiune (de exemplu, la alimentarea unui dozator de bere);

Accidentările se pot produce:

1. la contactul direct cu substanța/materialul/produsul folosit pentru alimentare;

2. datorită activităților specifice de alimentare;

3. datorită unor activități conexe.

Măsuri imediate de prevenire a unor astfel de incidente:

a. Asigurarea de protecții integrate și de dispozitive specifice de protecție pentru mașini și utilaje- incluzând alimentările (de exemplu un dispozitiv de blocare a pornirii unei prese cât timp se introduce materialul)- barierele și alte dispozitive de protecție trebuie să prevină contactul corpului lucrătorilor care se ocupă de alimentare cu zonele periculoase ale mașinilor și utilajelor; dispozitivele sesizoare de prezență trebuie să detecteze prezența umană în zonele periculoase și să întrerupă funcționarea acestora

b. Proceduri și bune practici de securitate- trebuie să existe și să fie implementate bune practici pentru alimentarea în siguranță a mașinilor – este utilă existența unor proceduri de verificare a integrității alimentărilor- din punct de vedere al SSM- atunci când alimentarea nu se face constant;

c. Protecție personală-  echipamentele individuale de protecție (EIP) trebuie  distribuite în mod regulat (acolo unde este cazul și atunci când celelalte forme de protecție nu asigură  securitatea necesară în muncă) ; distribuirea echipamentelor trebuie să țină cont de caracteristicile fiziologice (dimensiuni) ale personalului care le va purta; , personalul trebuie instruit  în folosirea lor corectă și verificat periodic ca să le folosească;

Măsuri pe termen mediu și lung

a. Înlocuiți alimentările care prezintă pericol în sine cu materii prime/materiale mai puțin periculoase;

b. Minimizați expunerea lucrătorilor în procesul de alimentare;

c. Determinați ca în zona de alimentare să nu intre decât personal autorizat;

d. Asigurați schimbul de proceduri de bună practică și actualizarea acestora- în domeniul dvs. de activitate;

Linkuri utile: www.iapa.ca

Această  fișă nu înlocuiește documentația prevăzută de legislația în vigoare, de normativele existente sau de documentele specifice unității economice. Fișa urmărește să dea elemente suplimentare, necesare pentru dezvoltarea unui plan de intervenție care să conducă la transformarea punctelor slabe identificate de auditul prin metoda celor 10 elemente în puncte tari. Orice plan de intervenție realizat se recomandă a fi validat de către personal de specialitate din domeniul SSM .Este de dorit ca aceste planuri- înainte de implementare și în timpul validîării să fie validate și avizate și de personalul de specialitate din Inspecția Muncii. Se recomandă utilizarea fișei împreună cu instrumentul de auditare dezvoltat  precum și împreună cu documentația de SSM aplicabilă pentru elementul respectiv. Informații suplimentare pot fi obținute la adresa safetyinknowledge@ gmail.com.

Așa vă place Protecția Muncii ?/ So you like Occupational Safety ? -1

Doamna X, manager la firma S.C. Ardeiul Gras S.A. îl consultă pe domnul Y, specialist în audit occupațional, asupra necesității unui astfel de audit../  Mrs. X- CEO of  S.C. Ardeiul Gras S.A asks an audit specialist about the need of an occupational audit. 

Domnul Y îi explică ce este auditul./Mr. Y explains about the audit.

Domnul Y  detaliază pașii de auditare./Mr. Y details the audit steps.

Domnul Y detaliază pașii de auditare... va urma /Mr. Y details the audit steps.  ... to be followed

ANUNȚ IMPORTANT !

Primii 2 masteranzi și 3 doctoranzi care au  apelat la serviciile noastre au terminat anul I cu rezultate bune și foarte bune.

Întrucât  perioada de admitere la masterat/doctorat- respectiv Septembrie-Octombrie 2014 se apropie, RTPIS și Safety(in)Knowledge oferă consultații gratuite pentru toți aceia care doresc să-și susțină un  masterat/doctorat în domeniul Managementului și/sau Ingineriei Riscului și Securității și Sănătății în Muncă. Vă rugăm să ne contactați la cele 2 adrese de e-mail  cunoscute. Oferim asistență în alegerea temelor pentru doctorat-întrucât la unele instituții organizatoare de doctorat există și varianta ca viitorul doctorand să-și prezinte tema propusă în fața comisiei.

C.S.I. Dr.ing. Ștefan Kovacs

THE 10 ELEMENTS METHOD- OCCUPATIONAL SAFETY AND HEALTH AUDIT

General aspects

Would it be possible to have a simple and efficient method in order to audit the safety and health of any enterprise?  Would it be possible to perform a safety audit without a fancy method that is not understood even by the top management of the enterprise? Would it be possible to have an efficient safety audit that would protect the enterprise against future risks?

The answer could be affirmative- with the method of 10 elements.

Short discussion regarding the principles that are standing at the basis of the method

The developed method is based on the finite element analysis (FEA). As it main objectives there could be mentioned:

-To understand the safety behaviors of a complex and distinct defined objects (specific workplaces);

– To predict the safety performance and safety behaviour of the facility on the basis of a safety audit of specific elements;

-To calculate the safety margin- as a safety level at the audit moment; and to identify the

weakness of the enterprise accurately as certain weak points; to establish a relative importance of these weak points so that to be able to decide which of them must be dealt with immediately; which must be mitigated in the near future and which should be monitored and mitigated on mid and long term.

The method  of the 10 elements  says that being given a space of abstraction called α we will always find 10 elements μ ii = 1 ... 10 describing unambiguously and fully considering a certain safety objective- the previously defined object space α.

We are introducing the notion of safety audit node that is describing a well-defined element, specific for the economic unit being audited- and which is describing a significant part of the safety state of the unit being audited.

Short description of the method

Main Objectives

-Safety audit of the facility using the audit nodes;

-Establishment of a safety score for each element and the facility as a whole;

-Identification of weak points and ordering them starting with the ones that should be immediately solved;

-Opening to more deep safety audits;

-Connecting with the Capability Maturity Model and establishing a Safety Capability Maturity Model on the basis of the audit.

The next figure gives a descriptive schema of the main 10 elements.

Figure 1 Schema of the main 10 elements

Conclusion

The method is very efficient and easy to use- mainly for SME s but also for any enterprise, regardless of the size. It starts with the audit node- that could be as small as the auditor wants- and is using a set of 10 elements that could be defined each one by other sets of 10 elements, etc.