Câteva considerații referitoare la activitatea de instruire în domeniul SSM-2

De unde venim, unde mergem, cine suntem

Programul de masterat referitor la managementul riscurilor- unde am avut plăcerea să susțin în perioada 6-10 mai 2013 cursul de analiză a vulnerabilității- a plecat de la o situație obiectivă- faptul că, la nivel European este necesar un program care să fie bazat pe cercetare avansată, să apropie conceptele teoretice de realitatea concretă din domeniul economic și să formeze specialiști având ca obiectiv final îmbunătățirea condițiilor de securitate și sănătate în muncă la nivel European și nu completarea unor formulare sau bifarea unor aspecte formale de pe lista ”to do”. 

În acest sens s-au solicitat propuneri de cursuri de la participanții în programul iNTegRisk iar colectivul de coordonare (Steering Comitee) din care fac parte atât reprezentanți ai industriei cât și personalități academice din cele mai bune universități din Europa a selectat un număr de cursuri care să constituie fundamentul acestui masterat.
Primul curs din serie a avut loc pe 17 Decembrie 2011 în Stuttgart.

De la început, pentru fiecare din cursuri a fost formulat obiectivul esențial- dezvoltarea unei noi competențe. De aceea nu se vor regăsi în această programă povești ci lucruri din care cursanții rămân cu aceste competențe- pe care le pot folosi imediat în activitatea lor sau le pot dezvolta.

Programul- și implicit cursurile susținute în cadrul acestuia- se bazează pe 4 componente esențiale:

1. resursa de cunoaștere. Dezvoltatorii acestor cursuri au recunoscut faptul că împreună dețin cea mai însemnată resursă de cunoaștere în domeniul managementului riscurilor ocupaționale la acest moment dat.Pe de altă parte, dezvoltatorii au recunoscut și faptul că această resursă de cunoaștere nu este exhaustivă ci poate fi îmbunătățită în mod permanent și actualizată continuu. De aceea, la cursurile susținute în cadrul masteratului au fost înscriși în această primă serie nu numai studenți din Uniunea Europeană ci și din SIngapore, China, India, Statele Unite ale Americii și Columbia. Cunoștințele primite de acești studenți se bazează pe un trunchi comun al disciplinei provenit din UE dar și pe metode specifice- cum ar fi RBI (Risk Based Inspection) folosite în prezent preponderent în SUA ,matrici specifice de riscuri dezvoltate de profesorul Suzuki de la universitatea din Tokio, etc. Pentru fiecare dezvoltator de curs, comitetul științific de coordonare al programului masteral- întărit cu personalități de vârf din universități cum ar fi ZIRN- din Stuttgart- a urmărit ca materia predată să fie la cel mai înalt nivel științific și educativ.

2. resursa umană. Personalități cum ar fi profesorul Renn, profesorul Jovanovic, dr. Salvi sau dr. Mazri sunt doar câțiva dintre dezvoltatorii și susținătorii acestor cursuri. Orientarea către resursa umană este vizibilă și la autoritățile universitare germane care vor recunoaște prima serie de masteranzi fără a solicita toate formalitățile inutile practicate în România- exclusiv pe baza meritului academic. 

3. orientarea aplicativ- teoretică a programului masteral.

4. Comunicarea deschisă și permanentă întrre dezvoltatori. Orice propunere de curs este discutată- și comentată- într-o atmosferă profesională. Principala preocupare , atât pentru comitetul de organizare, comitetul științific și pentru dezvoltatori- este reprezentată de plusvaloarea oferită cursanților. În acest sens, orice fel de propunere și completare la propuneri este bine venită. Propunerile de îmbunătățiri cât și abordarea multi-disciplinară- nu fac decât să crească valoarea unui curs. În plus, cu cât unul din cursuri este mai valoros cu atât respectivul dezvoltator are șanse mai mari să susțină cursul respectiv în diferite medii academice. În acest sens , programul masteral nu presupune restricționarea dezvoltatorilor. 

Lecții pe care putem să le învățăm

Principala lecție care poate fi învățată- de la programul masteral European către instruirea în domeniul SSM din România- este reprezentată de orientarea către student- sau utilizator. Nimeni nu plătește- și nu este interesat- în lucruri inutile, doar pentru că cuiva i se pare că legislația o cere. Cu fiecare nouă competență dobândită, studentul este cu atât mai performant și reprezintă o valoare mai mare.

O altă lecție importantă este cea a colaborării continue între dezvoltatori. Orgoliile personale sunt lăsate deoparte în favoarea binelui comun. Nimeni nu este posesorul cunoașterii absolute -dacă am înțelege acest lucru în România am fi mult mai apropiați de nivelul European. 

Furnizarea și prezentarea cunoștințelor reprezintă un alt lucru extrem de important pe care putem să-l învățăm. Utilizatorul (studentul) este strict interesat de anumite cunoștințe- și își exprimă clar acest interes. Dacă-l obligăm să accepte altceva- în drum spre cunoștințele dorite- îl pierdem de client.Nici tutorii și nici studentul nu câștigă nimic prin încercarea de a muta centrul atenției (vezi prima parte din acest subiect) către subiecte colaterale. Dacă studentul este interesat de auditul de securitate, plimbarea prin legislație sau alte astfel de subiecte- doar pentru că X sau Y trebuie să-și țină și ei niște ore- este nu numai inutilă dar și contraproductivă.

PS: Am marea plăcere să semnalez introducerea celor 2 cursuri susținute de către dl.psiholog- sociolog Apostol George și de către mine într-un capitol separat din seria de cursuri dezvoltate în cadrul acestui masterat- a se vedea și următorul link http://www.integrisk.eu-vri.eu/AnnouncementPreview.aspx?cid=73