Treceți la conținutul principal

DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI OPTIMALE PENTRU PROMOVAREA STUDIILOR ÎN DOMENIUL METODELOR MODERNE DE PREVENIRE A PIERDERILOR ÎN CADRUL IMM-urilor LA NIVELUL DE EXCELENŢĂ EUROPEAN

Autori: Dr. ing.IOAN PIŢURESCU
             Dr.  ANA MARIA ONU
             Dr. ing.ŞTEFAN KOVACS

CONTROLUL PIERDERILOR- ATRIBUT INDISPENSABIL AL MANAGEMENTULUI EFICIENT AL IMM-urilor


Controlul pierderilor (loss control) este un domeniu de cercetare extrem de important pentru orice fel de unitate economică din Uniunea Europeană. Pierderea industrială (loss) are loc datorită apariţiei unui eveniment neprevăzut în procesul normal de producţie sau de prestare a serviciilor. Pierderea se poate manifesta prin întreruperi ale lucrului, avarii tehnologice sau poate degenera în incidente şi accidente de muncă. Trebuie ţinut seama de faptul că incidentele şi accidentele de muncă sunt doar faţa văzută a iceberg-ului. Toate statisticile arată că la 25% manifestări accidentogene (incidente şi accidente de muncă) există încă 75% manifestări potenţial accidentogene.



Figura 1 Pierderile ca efect al evenimentului neprevăzut

Controlul pierderilor e determinat de evenimente neprevăzute .
Efectele evenimentelor neprevăzute sunt cuprinse sub termenul generic de pierderi industriale (loss) iar controlul pierderilor (loss control) este disciplina care îşi propune identificarea surselor de pierderi, stabilirea consecinţelor posibile ale acestor pierderi pentru unitatea economică, găsirea celor mai potrivite metode pentru eliminarea acestor pierderi sau reducerea lor la un nivel acceptabil precum şi instruirea personalului în spiritul acestor acţiuni de control a pierderilor.
Aşa cum arăta Azeglio   controlul pierderilor, la fel ca şi managementul „este o ştiinţă şi o artă. Este o ştiinţă pentru că apelează zone ale cunoaşterii ştiinţifice şi este o artă pentru că implementarea sa presupune calităţi deosebite, de artist”



Figura următoare sumarizează conceptele lui Azeglio şi Petersh   în ceea ce priveşte controlul pierderilor.
Se poate vedea faptul că controlul pierderilor are atât o componentă ştiinţifică cât şi o componentă practică. 
Componenta ştiinţifică este legată atât de aspecte de natură tehnico- economică cât şi de aspecte legate de ingineria factorului uman. 




Figura 2 Controlul pierderilor între teorie şi practică

ABORDĂRI EUROPENE ŞI NAŢIONALE ALE CONTROLULUI PIERDERILOR


Uniunea Europeană a înţeles adevărata valoare şi semnificaţie a IMM-urilor precum şi necesitatea reducerii semnificative a pierderilor industriale înregistrate de acestea. La nivel european, problema controlului pierderilor la nivelul IMM este extrem de serioasă, ţinând seama şi de faptul că IMM-urile aduc peste  85% din PIB-ul UE. În acest sens, la nivelul UE au fost elaborate o serie de materiale metodologice gândite în mod special pentru reducerea şi controlul pierderilor la nivelul IMM. În acest sens trebuie amintit „Control loss self-audit system for Small and Medium Enterprises” elaborat de Comitetul Ştiinţific al UE în 1999. 
O serie de institute de cercetări cum ar fi INRS-Franţa, BIA-Germania ,VTT-Finlanda se ocupă de studiul acestei probleme. O serie de proiecte finanțate la nivel European –cum ar fi „HAZSME” (Loss control Hazards for SME’s) dezvoltat de Universitatea din Delft fie HazOpSME (Hazardous Operation Controll in SME) al TNO (Olanda) fie proiecte independente cum sunt cele ale Lloyds şi Aktio Nobel pot fi date ca referință.
 INIMM a dezvoltat  o propunere referitoare la dezvoltarea unei structuri de studiu pentru managementul controlului pierderilor. 
 Proiectul "DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI OPTIMALE PENTRU PROMOVAREA STUDIILOR ÎN DOMENIUL METODELOR MODERNE DE PREVENIRE A PIERDERILOR ÎN CADRUL IMM-urilor LA NIVELUL DE EXCELENŢĂ EUROPEAN PRIN COLABORAREA INTER-EUROPEANĂ ÎN ACEST DOMENIU DE CERCETARE"  urmăreşte să colecteze, sintetizeze şi să disemineze pe piaţa IMM-urilor din România cele mai semnificative concepte de cunoaştere dezvoltate în acest sens în Uniunea Europeană. 



ETAPE ALE CONTROLULUI PIERDERILOR


În acest sens, această propunere introduce în România noţiunea de Control al pierderilor sau ”loss control”  ca succesiune de concepte (paşi) care trebuie urmaţi.  Aceste concepte respectă o anumită structură, structură prezentată în figura următoare.
Se poate observa că este vorba de:

1.Identificarea surselor de pierderi- este primul şi poate cel mai important pas în controlul pierderilor; nu se poate vorbi de un control eficient al pierderilor atâta timp cât nu identifici în mod adecvat sursa acestora; chiar dacă se pot reduce efectele pierderilor fără identificarea sursei acestea nu pot fi eliminate niciodată. Referitor la sursele de pierderi trebuie precizat faptul că acestea pot  depinde de:

  • Factorul uman; dacă lucrătorii nu sunt bine instruiţi sau suficient motivaţi atunci sursa de pierderi va fi în mod sigur aici; iarăţi dacă aceşti lucrători nu se află într-o stare psiho-fizică corespunzătoare există mari şanse ca să se producă pierderi din această cauză; la nivel mondial circa 80% din accidentele de muncă produse- care reprezintă una din cele mai grave forme de manifestare a pierderilor- sunt cauzate în mod direct de către factorul uman; ţinând seama de această statistică se poate considera că în proporţie de 75-90% pierderile au drept surse factorul uman din IMM; într-o anumită măsură aceste surse sunt cele mai susceptibile la eliminare printr-o activitate susţinută de formare şi motivare a specialiştilor.
  • Mijloacele de producţie şi facilităţile din IMM; starea necorespunzătoare a mijloacelor de producţie şi a facilităţilor, uzura excesivă a acestora, neîntreţinerea corespunzătoare vor conduce în mod sigur la pierderi; chiar dacă aceste pierderi nu se vor manifesta în mod direct prin incidente şi accidente de muncă, ele pot compromite procesul de producţie şi influenţa negativ calitatea produselor sau serviciilor oferite de IMM;
  • Intrările în IMM folosite pentru realizarea produselor sau serviciilor; fie că aceste intrări sunt electricitatea, gazele sau apa menajeră, fie că sunt materii prime sau materiale, calitatea necorespunzătoare a acestora poate influenţa în mod dramatic activitatea IMM-ului şi poate conduce la pierderi semnificative. În plus, trebuie ţinut seama de faptul că anumite intrări pot fi livrate la parametrii necorespunzători de către o singură sursă – de exemplu livrarea electricităţii sub parametrii poate conduce la compromiterea proceselor de producţie în multe industrii iar beneficiarul- respectiv IMM-ul este „captiv”, neputând să-şi schimbe furnizorul;
  • Mediul de muncă- modificările apărute în mediul de muncă pot conduce la pierderi însemnate. De exemplu, apariţia unui microclimat necorespunzător într-un depozit de produse alimentare poate conduce la alterarea tuturor produselor existente în depozit
2.Analiza surselor de pierderi urmăreşte în principal:


  • Identificarea formelor de manifestare a pierderilor- formele de manifestare a pierderilor pot fi foarte diverse, plecând de la perturbări ale fluxului normal de activităţi şi până la accidente de muncă.
  • Identificarea posibilelor efecte ale pierderilor, a localizării şi gravităţii acestora. Există multe situaţii în care pierderile sunt inerente- pe de altă parte efectul acestora este minor şi nu este economic să fie luat în consideraţie. Pe de altă parte, ignorarea unor precursori poate conduce la pierderi mult mai severe.În cazul în care pierderile sunt frecvente iar gravitatea lor este mare, conducând la distrugeri ale proprietăţii, incidente sau accidente de muncă atunci sursele de pierderi trebuie eliminate.
  • Identificarea frecvenţei de manifestare a pierderilor- dacă frecvenţa este nesemnificativă iar gravitatea nu este foarte mare atunci există posibilitatea  ignorării sursei de pierderi.

3,Dezvoltarea de scenarii- scenariile de tip „What-If” (Ce se întâmplă dacă...) permit managementului IMM-ului să aprecieze importanţa diferitelor surse de pierderi şi să evalueze corect alocarea de resurse necesare pentru eliminarea acestor surse sau diminuarea efectelor acestora. Alocarea diferenţiată a resurselor necesare controlului pierderilor este cheia managementului performant . De aceea studiul scenariilor poate oferi cheia unei alocări optimale a resurselor.Dezvoltarea de scenarii este o obligaţie pentru IMM-urile din industria de proces care intră sub incidenţa Directivei Seveso II.
4.Planificarea eliminării surselor de pierderi- urmăreşte identificarea surselor de pierderi care pot fi eliminate în mod definitiv, stabilirea celor mai eficiente metode de eliminare, implementarea acestor metode şi verificarea rezultatelor obţinute. De exemplu, în cadrul unui IMM (microîntreprindere) cu 10 angajaţi s-a descoperit că circa 95% din pierderile înregistrate se datorau insuficientei instruiri a personalului. În acest sens a fost conceput şi implementat un program de instruire continuă care a condus la eliminarea acestei surse de pierdere. Pe de altă parte există o serie de surse de pierderi „tehnologice” care pot fi eliminate doar prin schimbarea radicală a tehnologiei .
5. Planificarea reducerii consecinţelor pierderilor urmăreşte reducerea riscurilor specifice la aşa numitul nivel ALARP (As Low as Reasonably Possible). Acest lucru presupune că fiecare IMM îşi stabileşte un nivel rezonabil de risc şi că prin programele dezvoltate toate sursele de pierderi sunt reduse până la acest nivel. Acest nivel este extrem de important în procesul managerial ca factor de referinţă faţă de care sunt întreprinse celelalte activităţi manageriale- alocarea de resurse materiale, umane, etc.În selectarea nivelului ALARP trebuie ţinut seama de faptul că acest nivel trebuie păstrat constant ; de asemenea trebuie ţinut seama  că un nivel extrem de jos implică cheltuieli foarte mari- cheltuieli care la un moment dat s-ar putea să fie imposibil de susţinut de către unitatea economică.Pe de altă parte un nivel mai ridicat poate conduce la apariţia unor evenimente nedorite- incidente şi accidente de muncă.



Figura 3 Mecanisme de control ale pierderilor



CONCLUZII


Proiectul  prezentat are două obiective finale:
Obţinerea unei mase critice de cunoştinţe care să permită un management eficient al pierderilor în IMM-uri; în acest sens se desfăşoară două categorii de acţiuni:
o Acţiuni de instruire în România- în care o serie de personalităţi pe plan european vizitează România şi prezintă aspecte semnificative din activitatea lor de cercetare în domeniu, metode şi tehnici moderne specifice domeniului precum şi rezultate de vârf;
o Acţiuni de instruire la nivel european- în cadrul acestor acţiuni specialişti din România participă la întâlniri şi tutoriale de tip hands on în centre de excelenţă europene-în acest sens trebuie menţionată vizita în Italia a unei delegaţii din cadrul INIMM, la Roma şi Trieste unde au fost desfăşurate astfel de activităţi.
Dezvoltarea unui sistem eficient de parteneriat inter- european, sistem care va permite participarea cercetării româneşti- cercetare specifică IMM-urilor şi reprezentată în primul rând de INIMM la schimbul de valori european, schimb materializat prin elaborarea şi depunerea de propuneri comune la diverse programe cum ar fi Horizon 2020
Activitatea de instruire se va finaliza cu realizarea unui portal Web care va disemina pe o scară largă cunoştinţele dobândite, astfel încât ele să poată fi utilizate de către toţi cei interesaţi. 


REFERINȚE

  A.I.Azeglio- Loss control in the enterprise, in Journal of Loss Control, no. 23, 121 10 July 2005, pg. 21-27

  J. Petersh, Implementing loss control, Handbook of Amsterdam Municipality, 2005




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…