Treceți la conținutul principal

SSM PENTRU LUCRĂTORII VÂRSTNICI-1 LA CE TREBUIE SĂ FIM ATENȚI ?

Lucrătorii de vârsta a 3-a sunt de cele mai multe ori persoane cu mare experiență, cunoștințe necesare și exemple suficiente în viața la locul de muncă pentru a se putea proteja satisfăcător de accidente. Pe de altă parte în foarte multe cazuri managerii profită de experiența și un anumit comportament disciplinat al acestora pentru a le solicita să activeze în sarcini care-i expun la riscuri, fără a le asigura informarea adecvată, formarea necesară sau resursele pe care să le utilizeze pentru protecție. De aceea lansăm astăzi o serie dedicată asigurării Securității și Sănătății în Muncă pentru lucrătorii de vârsta a 3-a.

De ce trebuie să fim interesați în primul rând ?

Figura următoare sintetizează acest aspect.
Se poate observa că există 2 componente esențiale:
1. Informarea și formarea lucrătorilor- cu accent pe persoanele vârstnice; există mentalitatea greșită că ”tot are o anumită vârstă și nu-l mai afectează expunerea la...”
2. Evaluarea riscurilor și adoptarea măsurilor necesare de prevenire.



Figura 1. Aspecte esențiale în managementul  riscurilor pentru lucrătorii în vârstă.

-Abordarea cu seriozitate a aspectelor legate de diversitate și angajamentul pozitiv în acest sens.
-Evitarea presupunerilor prealabile în legătură cu pericolele și persoanele expuse riscurilor.
-Punerea în valoare a diversităţii lucrătorilor ca avantaj (și nu ca o problemă).
-Luarea în considerare a întregii forţe de muncă- chiar și ”lucrătorii ignorați”[i], inclusiv a personalului de curăţenie, a recepţionerilor, a lucrătorilor responsabili cu întreţinerea, a lucrătorilor temporari, a lucrătorilor cu timp parţial de lucru etc.
-Adaptarea muncii și a măsurilor preventive în funcţie de lucrători. Lucrătorul trebuie să ”accepte” munca- atunci când o vede prima dată. Experiența sau intuiția acestuia îi pot spune că există anumite riscuri care trebuie îndepărtate. Adaptarea muncii la lucrători este un principiu esenţial al legislaţiei Uniunii Europene.
-Luarea în considerare a necesităţilor unei forţe de muncă diverse în etapa de proiectare și de planificare (conceperea de rampe de urcare, de locuri de odihnă temporare, etc.), mai degrabă decât efectuarea modificărilor necesare în momentul angajării unui lucrător cu dizabilităţi/în vârstă/migrant.
-Integrarea securităţii și sănătăţii în muncă în orice măsură privind egalitatea la locul de muncă, inclusiv planuri privind egalitatea și politicile de  discriminare.
-Oferirea unei formări și informări pertinente privind aspectele legate de diversitate în legătură cu riscurile de securitate și sănătate, persoanelor responsabile cu evaluarea, gestionarea și supravegherea riscurilor, reprezentanţilor responsabili de securitate etc.
-Oferirea unei formări adecvate privind securitatea și sănătatea în muncă fiecărui lucrător, adaptând materialele de formare la necesităţile și specificul lucrătorilor.
-Evaluarea cuprinzătoare a riscurilor ar trebui să adopte o abordare participativă, implicând lucrătorii vizaţi și bazându-se pe examinarea situaţiei reale de la locul de muncă.
-Exemplele de bune practici de evaluare cuprinzătoare a riscurilor includ o serie de măsuri de prevenire (adaptarea muncii în funcţie de lucrător, adaptarea la progresul tehnic,furnizarea unor instrucţiuni adecvate lucrătorilor, oferirea unor sesiuni de formare specifice etc.). Adoptarea acestor măsuri interconectate reprezintă un factor esenţial care conduce la succes.
-O evaluare a riscurilor pentru grupurile de lucrători expuse unor riscuri crescute, care elimină riscurile și abordează pericolele în stadiu incipient, va aduce beneficii tuturor lucrătorilor (indiferent de vârstă, sex, naţionalitate și caracteristici fizice). Câteva exemple de măsuri, în beneficiul întregii forţe de muncă, includ următoarele:
— Modificări la clădiri sau posturi de lucru (în beneficiul lucrătorilor cu dizabilităţi, al lucrătorilor în vârstă etc.), de exemplu rampe, lifturi, întreruptoare și trepte ale căror margini să fie vopsite în culori deschise.
— Utilizarea unor unelte și instrumente mai ergonomice (care pot fi adaptate specificului fiecărui lucrător, indiferent de statura și caracteristicile acestuia). În acest mod sarcina de muncă poate fi îndeplinită de o gamă mai largă de lucrători (femei, lucrători mai în vârstă, persoane mai mici de înălţime etc.), de exemplu datorită diminuării forţei fizice solicitate.
— Punerea la dispoziţie a tuturor informaţiilor privind sănătatea și securitatea în formate accesibile (cu scopul ca aceste informaţii să devină mai ușor de înţeles pentru lucrătorii migranţi).
— Dezvoltarea metodelor și strategiilor, în special pentru păstrarea lucrătorilor mai în vârstă care lucrează în ture; aceste strategii vor avea beneficii pentru toţi lucrătorii (indiferent de vârstă) și vor face munca în ture mai atractivă pentru noii angajaţi.
-Ori de câte ori o societate sau o organizaţie efectuează modificări ale mediului fizic al locului de muncă sau atunci când cumpără echipamente noi, este important să se asigure că aceste modificări sau achiziţii sunt adaptate diversităţii forţei de muncă.
-În cazul în care compania sau organizaţia nu poate face faţă riscurilor cu care se confruntă un anumit grup de lucrători, este important să se solicite consiliere. Aceasta poate fi oferită de serviciile și autorităţile din domeniul securităţii și sănătăţii în muncă, cadrele medicale și specialiștii în ergonomie, organizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi sau migranţi etc.
-Exemplele de bune practici de evaluare cuprinzătoare a riscurilor arată că, pentru ca o măsură de prevenire să fie eficace, este esenţial să fie implicaţi toţi actorii vizaţi direct: lucrătorii și reprezentanţii lucrătorilor, consiliile de întreprindere,conducerea, experţii din domeniul securităţii și sănătăţii în muncă, contractanţii și subcontractanţii etc.




[i] P.Schenider (2004), The forgotten workers, Willey and Sons, pg. 26

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…