Treceți la conținutul principal

Analiza vulnerabilității- 2


ANALIZA VULNERABILITĂŢII CA METODĂ PRE-ACCIDENT


Analiza vulnerabilităţii a fost considerată pe prima „treaptă” a oricărui sistem care-și propune evaluări în domeniul SSM la nivelul întreprinderii ţinând seama de faptul că poate oferi indicaţii extrem de preţioase, la nivel global, asupra zonelor expuse riscurilor operaţionale din unităţile economice de tip IMM. Pot fi identificate astfel zonele critice din infrastructura de protecţie a unei unităţi economice. Acestea se pot datora, diverselor cauze cum ar fi:
            -lipsa de coordonare;
            -acţiuni potenţiale cu efect negativ asupra securităţii şi sănătăţii;
            -absenţa supravegherii şi reăntăririi aspectelor  legate de SSM, etc.
Analiza vulnerabilităţii oferă de asemenea explorarea căilor prin care se poate întări sau îmbunătăţi infrastructura de protecţie contra riscurilor operaţionale.
Natura vulnerabilităţii este dinamică şi complexă- de aceea nu poate fi analizată în mod direct. Orice fel de analiză a vulnerabilităţii este o analiză predictivă- prezicând ce se poate întâmpla şi de ce. Analiza merge până la nivelul la care pot fi înţelese şi abordate chestiunile de principiu.
Analiza vulnerabilităţii arată ce se poate întâmpla dacă...Spre deosebire de metodele de gen what-if, metode orientate în mod specific pe anumite instalaţii industriale, analiza vulnerabilităţii se referă totuşi la locul de muncă din punct de vedere global, văzut în interacţiune cu mediul înconjurător.
Analiza vulnerabilităţii în acest sens este un mod calitativ de analiză- cu implicarea persoanelor care sunt subiecţi ai analizei.
Rezultatele acestei analize reprezintă planuri de acţiune pentru reducerea vulnerabilităţii, în general.
În cazul acestui sistem, rezultatele analizei vulnerabilităţii vor fi concretizate în:
-          Identificarea zonelor din IMM vulnerabile la riscurile operaţionale;
-          Identificarea categoriilor de personal din IMM vulnerabile la riscurile operaţionale;
-          Identificarea calitativă a interacţiunilor posibile  zone-personal care pot conduce la efecte nedorite din punct de vedere al riscurilor operaţionale;

PRINCIPII ALE ANALIZEI VULNERABILITĂŢII


Principalele principii ale analizei vulnerabilităţii sunt:
-          este o metodă activă; personalul care este afectat de riscurile operaţionale trebuie să fie implicat în găsirea unor soluţii la problemele pe care le întâmpină;
-          nu este un scop în sine; analiza vulnerabilităţii se continuă totdeauna cu analize mai precise;
-          sursele de vulnerabilitate precum şi şi soluţiile de micşorare a vulnerabilităţii sunt localizate în interiorul şi uneori în exteriorul loculu ide muncă; acest lucru implică o abordare multi-nivel;

Analiza vulnerabilităţii foloseşte o abordare pas cu pas pentru a analiza sistematic cauzele vulnerabilităţii prin:
-identificarea pericolelor ;
-examinarea condiţiilor nesigure (factori care fac personalul susceptibil la risc la un anumit moment dat;
-urmărirea sistemelor care determină vulnerabilitatea şi cauzele principale ale acesteia;
-analiza capacităţilor şi impactului acestora în reducerea vulnerabilităţilor;

Abordarea multi-nivel ţine seama  de următoarele niveluri esenţiale:
-          nivelul comunităţii sau locului de muncă; această comunitate acţionează:
o   ca şi informator- pentru cei care fac analiza;
o   ca şi analist- printr-o reducere succesivă a analizei până la nivelul la care comunitatea poate întreprinde singură acţiuni pentru a-şi reduce vulnerabilitatea;
-          la nivelul unităţii sau districtului- analize de vulnerabilitate care descoperă faptul că cauzele vulnerabilităţii nu sunt în interiorul comunităţii trebuie să meargă mai departe; în acest gen de analiză este implicat managementul de top level precum şi diferiţi alţi manageri care analizează modele de vulnerabilitate , urmărind acţiunile care trebuiesc întreprinse pentru eliminarea acesteia; informaţiile vehiculate la acest nivel nu trebuie însă să afecteze nivelul anterior;
-          nivelul înconjurător – o analiză holistică a vulnerabilităţii implică şi apariţia unor actori „externi” unităţii economice de tip IMM


„Maparea” acestor nivele de analiză pe structura conexiunilor unităţii economice conduce la schema prezentată în figura următoare.

Figura 1- Schema generală a nivelelor de analiză a vulnerabilității


La:
  • nivelul locului de muncă, analiza vulnerabilităţii se bazează în general pe colectarea datelor de la participanţii la procesul de muncă şi pe analiza acestor date; la acest nivel abordările sunt participative ;
  • nivelul unităţii economice, analiza vulnerabilităţii se bazează în general pe documentaţia existentă precum şi pe legătura cu managerii direct implicaţi în procesul de prevenire a riscurilor operaţionale precum şi cu managementul de top;
  • la nivel regional/naţional analiza se bazează pe studii statistice, vizite de studio în facilităţi special selectate precum şi pe monitorizare; se recomandă realizarea unor workshop-uri la nivel regional şi naţional;
  • la nivel internaţional, analiza vulnerabilităţii urmăreşte oferirea de sprijin ţărilor care au nevoie de astfel de sprijin; de asemenea se urmăreşte coordonarea acţiunilor în anumite probleme extreme de sensibile- cum ar fi, de exemplu, poluarea transfrontalieră.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…