BILANȚ 2016

În acest an am început derularea proiectului ”Mind your safety ! Safety matters ”, proiect realizat în cadrul unui consorțiu condus de către Inspecția Muncii din Portugalia. După ședința de deschidere care a avut loc la Aveiro la sfârșitul lunii ianuarie , proiectul a avut ca obiectiv principal pe 2016 realizarea unui ghid pentru personalul didactic care va preda (și) securitatea și sănătatea în muncă. În cadrul acestei activități INCDPM ”Alexandru Darabont ” a realizat:
- o analiză a surselor deschise (gratuite) de cunoaștere pentru eventualele lecții de SSM;
- o analiză/prezentare a sistemului educațional tehnic pentru gimnaziu și liceu din România;
-un model sochastic al proceselor didactice specifice- toate aceste livrabile au fost predate în timp și se găsesc pe pagina proiectului.

Imagine din Aveiro

Sala de clasă din Universitatea din Aveiro unde s-au ținut ședințele

Tot în cadrul acestui proiect, în perioada 23-28 Octombrie 2016 s-au ținut la București lucrările simpozionului ”Modern trends in the  technical education of youngsters- the safety case”, simpozion cu participare internațională (Portugalia, Spania, Olanda, Cehia, România) și care a beneficiat de aportul extraordinarului profesor Varujan Pambuccian .Simpozionul s-a desfășurat în amfiteatrul ”Nicolae Cajal” pus la dispoziție de către conducerea Institutului Național  de Virusologie ”Ștefan S. Nicolau”. 

Imagini de la simpozion

Simpozionul a constituit prilejul unei mai mari armonizări între opiniile participanților la proiect și începutul unei frumoase colaborări între INCDPM ”Alexandru Darabont” și restul entităților.

2016 a fost și anul participării la simpozionul Hazards 26- manifestare esențială în domeniul securității și sănătății în muncă în industriile de proces organizat la Edinburgh în luna Mai. Participarea s-a făcut cu  o lucrare originală intitulată ”JOHN THE EMPLOYEE- RESEARCH AND DEVELOPMENT REGARDING A SAFETY AND OCCUPATIONAL HEALTH AVATAR AS AN IT COMPANION FOR EMPLOYEES IN AN OPTIMAL SAFETY CULTURE” lucrare realizată împreună cu dl. prof. dr.ing. Eugenie Posdărăscu de la Universitatea Hyperion.

Imagini de la simpozionul Hazards 26

Sperăm ca 2017 să fie un an al concretizării eforturilor depuse în programe de cercetare mari, cu bătaie lungă, cu aportul finanțării europene. 

CRITICAL SAFETY LEARNING BASED ON KNOWLEDGE-HOW TO DO IT

Do you need a quick, efficient and low cost safety learning that could be personalized and individualized in order to have a maximal imprint for the subject? Do you need critical safety learning which will cut the bullshit and would communicate just the essential?

The paper presents the way to develop a Critical Safety Learning Package (CSLP). All the important issues are processed as knowledge and transferred into a dedicated network of ontologies- with capabilities for further search.

Critical?

-        for the worker- because it is exactly the safety knowledge needed to keep him/her alive and healthy;

-        for the task being done because it assures the knowledge on how to do it safely- the only correct way to do it so.

-        for the manager- because at the end of the day he could compute the costs and the benefits and make his decisions- if needed- to allocate more resources.

Given a targeted system educational model, critical safety learning for this system is extracted using techniques that are presented in the paper- in order to from the Internal Safety Learning Issues (ISLI). Continuous educational interactions with the workers (through safety knowledge seeds) are telling us if the content is: 1. critical; 2. needed; 3. understandable; 4. learnable taking into account the resources; 5. of a certain success that could be expressed in costs

Defining ISLI is conducting to the build-up of the Safety Learning Impact Knowledge Model (SLIKM) that is putting together specific risks that are identified for a certain activity with the given (and further) safety educational content to see if they match or if there is an imbalance somewhere.

ESLI and ISLI and the knowledge based study of the educational resulting feedback- till now (loss, incidents, accidents vs. number of workers that were formally trained, costs, etc.) are giving the structure of the further Critical Learning Package.

CSLP is built on the following steps:

-assessment of what was done before, what is in place as learning;

-establishment of ESLI and ISLI as lists of requirements for the project;

-analysis of former results of the safety learning together with the analysis on how was this learning received in order to improve it;

-development of ontology based knowledge structures;

-development and implementation of CSLP;

-feedback analysis and improvements;

A human factors approach to safety is implemented inside. It differs from traditional safety training in that the focus is balanced with the technical knowledge and skills required to perform specific tasks, and with the cognitive and interpersonal skills needed to effectively manage a team-based, high-risk activity.

A system of critical learning KPI allows to optimize the learning and to balance continuously investment and results. 

MANAGEMENTUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII PRODUSELOR- Curs 2016

Prezentăm pe această pagină modulele cursului dezvoltat sub titlul de ”Managementul securității și sănătății produselor”. Cursul este dezvoltat pentru masteranzii de an II de la disciplinele inginerie și managementul proiectelor. Odată cu dezvoltarea de noi module ele vor fi adăugate aici.

MODULI

MODUL II

MODUL III

MODUL IV 

METODA ATHEANA

TEHNICA PENTRU ANALIZA EVENIMENTELOR UMANE (ATHEANA)
Referințe	1. A Technique for Human Event Analysis (ATHEANA) - Technical Basis and Methodological Description. NUREG/CR-6350. U.S. Nuclear Regulatory Commission, Brookhaven National Laboratory, Upton, NY, April. 1996. Prepared by Cooper, S.E., Ramey-Smith, A.M., Wreathall, J., Parry, G.W., Bley, D.C. Luckas, W.J., Taylor, J.H., Barriere, M.T. 2. Technical Basis and Implementation Guidelines for A Technique for Human Event Analysis (ATHEANA). NUREG-1624, May  2000. Division of Risk Analysis and Applications. Office of Nuclear Regulatory Research, US NRC, Washington DC.
Detalii	Premisa acestei metode este că erori semnificative umane apar ca rezultatul unor ”contexte forțate de eroare (EFC) definite ca și combinații de condiții din cadrul întreprinderii și alte influențe care determină ca erorile operatorului să fie mai probabile.
Pași:	1. Integrarea problemelor de interes în perspectiva ATHEANA HRA/PRA 2. Identificarea evenimentelor de eroare umană și a acțiunilor nesigure care sunt relevante. 3. Pentru fiecare eveniment de eroare umană sau acțiune nesigură identificarea (pe baza unei abordări structurate și controlate) a motivelor pentru care astfel de evenimente apar; 4. Cuantificarea EFC și a probabilității fiecărei acțiuni nesigure, fiind dat un anumit context; 5.Evaluarea rezultatelor analizei în termenii problemei pentru care a fost realizată analiza. . EFC sunt identificate folosind 4 scheme de căutare: -primele 3 căutări identifică condițiile din întrperindere și regulile care implică devieri, respectiv:    - o căutare pentru devieri fizice din răspunsul așteptat de la proces (întreprindere);     -o căutare a procedurilor formale care se aplică în mod normal sau se pot aplica în scenariul de deviere găsit la prima căutare;      -o căutare pentru dependințele de sistemele suport și efectele dependente de pre-inițierea acțiunilor umane;      - o căutare ”inversă” pentru tipurile de eroare și tendințele operatorului. În această căutare se realizează un catalog al tipurilor de eroare – pentru a identifica pe cele care au putut determina evenimente cu erori umane precum și acțiuni nesigure semnificative. Apoi sunt identificate condițiile de întreprindere și regulile asociate cu un răspuns necorespunzător. Modelul de cuantificare pentru probabilitatea evenimentelor umane de eroare (HFEs) ia în considerare 3 elemente de bază:   1.Probabilitatea EFC- o combinație între condițiile din întreprindere și factorii de formare ai performanței considerați probabili să dea naștere unei acțiuni umane nesigure (UA-unsafe action). Informații specifice din întreprindere sunt disponibile din următoarele surse: -analiza statistică a experienței de operare; -calcul ingineresc; -opinii calitative de la experți;  2. Probabilitatea UA- situația preferată e cea în care formatorii operatorilor oferă raționament de tip expert ca un input pentru cuantificarea acțiunilor nesigure- dacă acest input nu este disponibil- metodele de modelare sunt a 2-a opțiune. 3. Probabilitatea de ne-recuperare din UA inițial. Al treilea stadiu focalizează pe câteva chestiuni legate de recuperare care previn UA să continue până la punctul unor avarii structurale, incidente sau accidente. Acestea sunt: -existența alarmelor și a altor indicatori pentru acțiunile nesigure care pot ridica întrebări relative la corectitudinea acțiunilor întreprinse sau neîntreprinse; -oportunități pentru alți operatori (cei neîmplicați în UA) de a chestiona răspunsul oferit ; -potențialul modificărilor consecutive în starea întreprinderii – care să conducă la noi alarme sau indicatori;

ACTUALIZAREA METODEI DE EVALUARE A CELOR 10 ELEMENTE- EVALUAREA DETALIATĂ A ELEMENTULUI 1

SCHEMA DESCRIPTIVĂ DE EVALUARE

LEGI APLICABILE

-Legea nr. 123 din 10 iulie 2012 energiei electrice si a gazelor naturale

-Ordinul nr. 38 din 20. 03. 2008 al preşedintelui ANRE

-Ordin 64/2014 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clientii finali

-Ordin 80/2013 pentru aprobarea Conditiilor generale asociate autorizatiei de infiintare si a Conditiilor generale asociate licentei pentru exploatarea comerciala a capacitatilor de producere a energiei electrice si, dupa caz, a energiei termice produse in cogenerare

-Ordin   Nr. 4 din 9 martie 2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice - revizia I

-Ordin nr. 58/2004 al Ministerului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu   gaze naturale;

-Ordin nr. 196/2006 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

-Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

-Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

-

STANDARDE RELEVANTE

-V.D.E. 0.103/1.61. Leitsätze de Bemessung von Starkstromanlagen auf mechanische und

termische Kurzschlussfestigkeit.

-C.E.I. Calcul du courant admissible dans Ies cables en regime permanent (facteur de charge

100%). Recomandation de la Commision Electrotechnique Internationale (C.E.I.), Publication

287, 1969, Bureau de la C.E.I., Geneve.

-Comission Electrotechnque International. Calcul de courent admissible dans la cablu en regim

permanent (facteur de charge 100%). Suisse, Geneve 1969 avec modification No. 1 avril 1971,

modification No. 2 avril 1972.

-NORMATIV PENTRU PROIECTAREA Şl EXECUTAREA REŢELELOR DE CABLURI ELECTRICE NTE 007/08/00

Documente ieșite din uz

-Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului

-Norme de securitate a muncii privind montarea, exploatarea si intretinerea transportoarelor cu banda

-Norme de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si pentru nevoi tehnologice (captare, transport si distributie)

-Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat

-NSPM 65 pentru transportul si distributia energiei electrice

-Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice in medii normale

GHIDURI ȘI LUCRĂRI CONEXE

-Siemens Memoratorul inginerului electrician. Traducere din limba germană cu adaptări la

condiţiile din România. Editura Tehnică, Bucureşti, 1975.

-Bercovici, M., Arie, A. A., Poeată, Al. Reţele Electrice. Calculul electric. Bucureşti, Editura

Tehnică. 1974.

-Iacobescu, Gh. ş.a. Reţele electrice. Probleme. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

-Sufrim, M., Iszák, E., Dabija, D. – Protecţia împotriva incendiilor în gospodăriile de cabluri din

întreprinderile industriale. Editura tehnică, Bucureşti, 1984;

-Pietrăreanu, E. Agenda electricianului. Bucureşti, Editura Tehnica, 1986.

  

DETALIEREA COMPONENTELOR

Componentele elementului 1 precum și metodologia de evaluare sunt detaliate în următorul tabel.

Nr. crt.	Componentă	Explicații-Metodologie de evaluare
1.	Nivelul de securitate asigurat surselor de alimentare	Se referă la sursele de alimentare externă care asigură alimentările unității economice evaluate, fie că acestea sunt conducte sau rețele de transport sau generatoare aflate în exteriorul/interiorul unității. Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.
2	Starea securității alimentărilor- cabluri electrice, țevi,transformatoare de intrare,  etc.	Componenta urmărește starea reală a alimentărilor unității economice- considerate din punct de vedere al asigurării securității și sănătății în muncă. Evaluatorii trebuie să urmărească cabluri, conducte, racorduri, unități de transformare- în măsura în care acest lucru este posibil într-un astfel de audit. Trebuie verificate înregistrările (istoricul) pentru ultimii 2-5 ani. Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.Referitor la factorul uman se punctează aici cunoașterea zonelor de alimentare de către personalul cu atribuții în acest sens, verificarea și controlul periodic și eficient precum și comunicarea rapidă a eventualelor probleme. În ceea ce privește utilajele- se presupune existența unor utilaje specializate și care să asigure securitatea deplină pentru operații de reparare/înlocuire în cazul în care această acțiune nu este efectuată de terți (se va corela și cu componenta mentenanță). În ceea ce privește criteriul referitor la organizare- acesta va fi punctat luându-se în considerare existența și actualizarea unor documente și  înregistrări scrise referitoare la procedurile de evidență și control a respectivelor stări coroborate cu implementarea acestor proceduri. Pentru acest caz- dacă costurile de înlocuire a diverselor componente de alimentare sunt mari comparativ cu alte alimentări similare – evaluarea acestui criteriu coboară înspre valoarea 1.
3	Calitatea curentă asigurată alimentării pentru funcțiile principale	Această componentă urmărește calitatea asigurată alimentărilor- începând de la alimentarea cu energie electrică și până la ultima alimentare specifică proceselor tehnologice din unitate. Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.
4	Proceduri de alimentare	Pentru notarea acestei componente se presupune că există proceduri specifice de securitate scrise pentru alimentare- sau componente de securitate în cadrul unor proceduri de bună practică specifice alimentării- scrise. Dacă astfel de proceduri  există dar nu sunt documentate introduceți valoarea 2 pentru toate criteriile- dacă procedurile nu există- valoarea 1. Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.
5	Mentenanța și controlul alimentărilor	Componenta de mentenanță se ocupă de aspectele specifice mentenanței alimentărilor unității economice. Dacă o astfel de mentenanță nu există sau nu este documentată separat- introduceți valoarea 2 la toate criteriile- în afară de cazul în care este asigurată de un serviciu extern. La criteriul referitor la costuri introduceți valoarea 4-5 dacă costurile acestui tip de mentenanță se încadrează în costurile uzuale de mentenanță ale unității economice. Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.
6	Prevenirea riscurilor de electrocutare	Componenta ia în considerare riscurile de electrocutare care pot apărea și pentru alte alimentări decât cele electrice directe. În plus, existența unor circuite electrice deschise care pot da naștere unor scântei pot crește riscurile de incendiu/explozii. Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.
7	Prevenirea riscurilor de incendiu și explozie	Componenta se referă la prevenirea riscurilor de incendiu/explozie în ceea ce privește etapa de alimentare. Astfel de incidente au loc destul de frecvent acolo unde capacitatea de alimentare nu este coordonată cu cea de preluare a alimentării, unde piesele de legătură sunt din materiale necorespunzătoare sau nu sunt bine fixate și unde există posibilitatea combinării unor alimentări plus a diverse declanșatoare din mediul înconjurător (de exemplu un foc deschis în apropierea unei zone de alimentare cu combustibil). Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.
8	Asigurarea alimentărilor de urgență	Componenta consideră alimentările de urgență necesare pentru a asigura funcțiile principale ale întreprinderii. Atunci când aceste alimentări susțin componente de mare risc – cum ar fi diverse reactoare sau instalații din industriile de proces- sau instalații din cele cunoscute sub denumirea de ”la foc continuu”- alimentările de urgență reprezintă o problemă extrem de importantă în cazul căderii uneia sau mai multor alimentări principale. Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.
9	Asigurarea dezvoltărilor viitoare /alimentării adiționale	Componenta ia în considerare atât posibilitatea necesității unor alimentări adiționale (prin adăugarea de noi utilaje la lanțul de producție existent) cât și posibilitatea unor dezvoltări ulterioare prin modificarea radicală sau adăugarea unor lanțuri de producție. Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.
10	Protecția mediului	Această componentă se referă în mod strict la protecția mediului, incluzând aici atât mediul de muncă specific unității evaluate cât și mediul înconjurător unității și care depinde de unitate. Pentru criteriul istoric- 5 se dă în condițiile în care nu există un istoric al evenimentelor neprevăzute legate de această componentă (perturbări ale procesului de producție, timpi morți, pierderi, avarii, incidente, accidente) iar 1 pentru existența unui număr semnificativ de astfel de evenimente legate de această componentă.

HAZARDS XXVI

 Între  24-26 Mai s-a desfășurat la Edinburgh  simpozionul  Hazards XXVI organizat de către IChemE.
INCDPM a prezentat comunicarea ”JOHN THE EMPLOYEE- RESEARCH AND DEVELOPMENT REGARDING A SAFETY AND OCCUPATIONAL HEALTH AVATAR AS AN I.T. COMPANION FOR EMPLOYEES IN AN OPTIMAL SAFETY CULTURE”  - selectată ca și prezentare orală și care a fost susținută în ziua de 25 Mai 2016 în cadrul sesiunii ”Knowledge & comptence Education, training and communication”.Un link către prezentarea  făcută poate fi găsit aici. John the employee
În cadrul conferinței s-a desfășurat și o expoziție cu materiale de securitate la care au participat firme din Marea Britanie.
Câteva imagini de la conferință sunt date în continuare.

ACTUALIZAREA METODEI DE EVALUARE A CELOR 10 ELEMENTE-APLICAREA EVALUĂRII DE TIP MARGARETĂ

Evaluarea de tip margaretă este o evaluare multi-criterială pe elementul de analiză. Folosind structurile de check-list-uri dezvoltate:

-se identifică riscurile;

-se prioritiezează riscurile;

-se clasifică riscurile;

Față de modalitatea de evaluare propusă de metoda celor 10 elemente evaluarea de tip margaretă permite:

-o evaluare mai exhaustivă la nivel de element;

-prioritizarea mai bună a riscurilor;

-stabilirea unor criterii personalizate de clasificare și clasificarea folosind acele criterii.

-legătura cu partea financiară- foarte importantă pentru alocarea de resurse de către management;

În momentul în care putem lega componenta financiară de riscurile ocupaționale- se produce o schimbare de paradigmă. Din punct de vedere al managerului de SSM dar și al managementului unității unde se face evaluarea- structura acestei activități va avea următoarea formă.

Figura 1. Noua paradigmă de evaluare

Se poate vedea că analiza riscului aici constituie doar o părticică din total. Pentru management- care uneori (în cazul întreprinderilor mari) poate fi izolat de zonele de lucru- ceea ce contează e să aibă o evaluare a ”costului” unui anumit risc. Atunci când respectivul cost este acceptabil- managerul va investi în mitigarea/prevenirea riscului. Când costurile depășesc un anumit prag ”psihologic” și când riscul nu este nici major și nici iminent (de exemplu înlocuirea mobilierului metalic din scție cu un mobilier cu muchii rotunjite. În mod frecvent lucrătorii se lovesc de respectivul mobilier- dar sunt incidente și nu accidente- iar costurile înlocuirii mobilierului sunt suficient de mari ca să nu fie luate în considerare) atunci managementul va temporiza sau va evita decizia alocării de resurse.

Tot managementul preferă un ”portofoliu” de soluții – unei soluții individuale și aplicabile doar o singură dată. În acest mod el poate generaliza aceste soluții din portofoliu prin proceduri de bune practici.

Finalmente- investiția făcută trebuie optimizată- deci din portofoliul de soluții aleasă cea mai bună soluție care să rămână acolo.

Cele 5 ”petale” ale margaretei în cazul metodei celor 5 elemente pot fi considerate:

1. Istoricul elementului evaluat- de exemplu intrările de alimentare pentru combinatul chimic X. Dacă nu s-au înregistrat niciodată evenimente- valoarea este 5. Dacă s-au înregistrat evenimente nesemnificative (de exemplu îndoirea unei apărători la intrarea în canalul de alimentare)- 4. Dacă s-au înregistrat evenimente soldate cu pierderi materiale- 3. Evenimente care s-au transformat în incidente- 2. Evenimente soldate cu accidente de muncă-1.

2.Factorul uman. Ne referim aici doar la lucrătorii care au legături directe cu elementul evaluat. În cazul acestui exemplu- considerăm personalul care deservește respectivele intrări.Dacă personalul este perfect instruit, nu manifestă comportamente periculoase și nu s-au înregistrat incidente- 5. Dacă personalul este corespunzător instruit, nu manifestă comportamente periculoase și nu s-au înregistrat incidente -4. Dacă personalul are o instruire acceptabilă (minimală ca să-l mențină în securitate), nu manifestă comportamente periculoase și nu s-au înregistrat incidente- 3. Dacă personalul manifestă comportament periculos și nu s-au înregistrat incidente- 2.Dacă s-au înregistrat incidente sau accidente de muncă-1.

3.Utilaje specifice care permit operarea elementului evaluat-ne referim aici atât la utilajele și instrumentarul cu care se lucrează direct cât și la cele folosite pentru întreținere.Se notează cu 5 utilaje în perfectă stare de funcționare- și se merge descrescător până la 1- utilaje funcționale dar fără securitate.

4. Organizare- la notare se pleacă de la o organizare ideală- notată cu 5 și se merge până la o organizare formală sau chiar inexistentă- notată cu 1..

5. Costuri- dacă costurile permit ca investiția (în mitigarea/eliminarea riscului) să fie făcute acum- valoarea e 5. Dacă sunt exagerat de mari- valoarea e 1.

Margareta de evaluare este prezentată în figura următoare.

Figura 2.Margareta generică de evaluare

Un exemplu este dat în continuare.

Figura 3.Exemplu de evaluare folosind margareta.

Folosirea sistemului de evaluare prezentat mai sus permite și studiul anumitor evoluții- așa cum se poate vedea și din figura următoare- unde alimentările de la o firmă sunt analizate comparativ cu asigurarea securității produsului/serviciului finit.

Figura 4.Analiza comparativă

Pentru fiecare petală a margaretei poate fi luat în considerare un coeficient de incertitudine- coeficient care permite evaluatorului să fie cât mai obiectiv. Acest coeficient este prezentat în tabelul următor.

Tabel 1.Coeficienți de incertitudine

Criteriu	Valori coeficient incertitudine	Observații
1. Istoric	0.5...1	0.5- istoricul nu există (firmă înființată de mai puțin de 6 luni) sau există un istoric neconcludent
2.Factor uman	0.5...1	0.5 atunci când evaluatorul nu a avut posibilitatea să urmărească documentele referitoare la pregătirea și capabilitățile factorului uman sau când n-a avut posibilitatea să urmărească și să intervieveze lucrătorii.
3. Utilaje specifice	0.5...1	0.5 atunci când nu există date despre utilajele respective, când au fost instalate, mentenanțele făcute- sau când evaluatorul nu este specialist în zona pentru care au fost construite utilajele (de exemplu un inginer de proces evaluează utilaje agricole)
4.Organizare	0.5...1	0.5 atunci când evaluatorul nu are suficiente date despre funcționarea sistemului de management (în special cel de management al SSM) la nivelul instituției
5. Costuri	0.5...1	0.5 când nu se dispune de date exacte despre costul unei anumite intervenții sau a unui anumit dispozitiv necesar pentru mitigarea/eliminarea riscurilor.

Pentru această metodă s-a dezvoltat un software- o parte din elementele cele mai interesante sunt prezentate în continuare.

Figura 5.Ecranul principal de introducere a datelor

Figura 6.Evaluarea globală pe cele 10 elemente – în mod grafic

Figura 7.Evaluarea după criteriul ”Istoric”- în mod grafic

Tuition system for the management of biological hazards

Dr.C.N.Zaharia—The Romanian National Research Virusology Institute

Ph.D.Stefan Kovacs-The Romanian National Research Institute for Occupational Safety

Risk prevention is one of the main objectives connected with the assurance of proper work conditions at the workplace and also with the health and safety preservation.

Risk action determines occupational accidents and professional diseases- with thousands of causalities across Europe, each year.

In this respect, risk prevention is one of the main duties of every manager, regardless of the type of enterprise or personnel number.

Biological hazards, due to their specific action, are one of the main problems in safety assurance. Action of biological hazards, if not contained properly, could cause major damage to human life and safety and also to the environment.

Their specificity implies special prevention activities-allocation of big amounts of money and other resources in order to prevent the spreading of biological agents into environment.

„To prevent means to know” says an old proverb. In order to prevent such risks, especially biological ones, all the involved specialists must have the necessary knowledge. At this moment, the main form of transmitting this knowledge is due „classic” teaching process. The randament of this process is relatively low. It implies also the physical presence of the students in class and is presuming serious costs. In the case of already trained specialists, the problem of presence could be cumbersome, implying the necessity to be replaced during the classes with all the negative traits implied.

A more efficient and optimal approach would be the usage of an expert based tuition system. Developed around the most modern IT and AI techniques, such a system will eficientize the tutorial process through the usage of multi-media techniques, simulation and scenarios, eliminating the necessity of physical presence and being cost efficient.

Such a system is under development, inside a research program financed by the INFOSOC first competition. The system was built as an expert based tutorial system for risk management, having in mind specific risks that could act at work place.

A distinctive component of this system will be a peculiar module, developed especially for biological risks.

The presented system assures in a modern and innovative way, the minimal necessary knowledge for biological hazards management.

The final system would include multi-media facilities, scenario simulation, tests and questions for knowledge enhancement .It could be used also as a decision assistant expert system.

The paper will show aspects from the conception, design and development of the prototype of the tuition system, emphasizing the new revolutionary aspects of the developed prototype and also the desired effects of the system-considering the importance of the studied problem.

The economic aspects of IT tutoring will be especially emphasized-cost reduction could reach 45% of the classic training costs using this system.

Also, the expert features will be underlined. The expert approach is of primary importance, considering the assistant feature of the final system. Experts will be able to submit their knowledge to the system-so that this knowledge will be available to the users.

A special importance will be shown to the future development possibilities of these systems. The continuous improvement of the PDA devices, together with their improvement of software for these devices will transform, in a few years, these PDA devices in real computers. In this respect, the system will have a PDA version, so that specialists will be able to use it at their workplace, without the existence of a computer.

The next figure is a general schema of the system

Fig.1.General schema of the system

Applications of finite element methods into risk assessment

The paper presents a new approach in risk analysis, using the finite element concepts in order to improve and optimise this analysis.

The focus of risk analysis on a finite element of the work place( where all the risk elements could be found) will allow a quantitative representation of risk action, taking into account all the four elements of the man-machine system (human operator, task, machine and work environment) and will contribute to a better understanding of specific risk actions.It will also lead towards a global risk image  at the enterprise level, in order to have the optimum data to develop efficient prevention plans.Formalisation equations are shown in the paper.

An orientative Finite Risk Element schema is shown in the figure 1.

Figure 1-Finite Risk Element

The risk interactions between the elements of man machine system could be expressed considering an observer in a specific observation point (human operator, task, machine, work environment) and following the other elements interactions with this point .For example, Ri_task=(Ri_task-human operator,Ri_task-machine,Ri_task-work environment) = (4,2,3.5) .

The paper presents also some aspects regarding the practical possibilities offered by this approach. The development of this method would be extremely usefull in order to be able to quantify specific risks action, especially in the process industry where the risks implying human operator and task are not well formalised.