EVALUAREA VULNERABILITĂȚII INSTALAȚIILOR INDUSTRIALE-PRODUSUL PROGRAM VULNERINST

ASPECTE GENERALE

Evaluarea generală a vulnerabilității unei întreprinderi constituie un lucru necesar atunci când dorim să realizăm o evaluare de risc sau un audit de securitate- constituind o etapă pre-operațională pentru un astfel de audit sau evaluare. Pe de altă parte, există de foarte multe ori necesitatea unei evaluări punctuale referitoare la o anumită instalație , grup de instalații sau lanț tehnologic. Până la defalcarea atenției asupra unor riscuri specifice este bine să știm dacă instalația în cauză este cu adevărat vulnerabilă și unde am putea elimina la sursă sau mitiga cauzele vulnerabilității sale. Eliminând sau mitigând aceste vulnerabilități este clar că în momentul evaluării riscurilor vor exista riscuri reziduale- de care nu avem cum să scăpăm- dar un nivel de riscuri categoric peste nivelul ALARP- cu alte cuvinte- dacă dorim să mitigăm în mod eficient riscurile trebuie să ne ocupăm de vulnerabilități.
În acest sens, pe baza unor standarde operaționale provenind din domeniul militar s-a pus la punct o metodă de evaluare a vulnerabilității instalațiilor industriale- metodă care  este gândită pentru a fi cuplată cu RBI (Risk Based Inspection). Pe baza acestei metode s-a realizat un prototip pentru un produs-program, câteva din cele mai semnificative aspecte fiind prezentate în imaginile din continuare.

CONCEPTE CARE AU STAT LA BAZA DEZVOLTĂRII PROTOTIPULUI

Metoda și programul sunt gândite pentru cei care au în responsabilitate securitatea instalațiilor- așa numiții ”safety asset accountable”. Metoda realizează o multi-evaluare pe 3 axe principale:

a. vulnerabilitatea instalației față de atacurile malevvolente din exterior și interior;

b.vulnerabilitatea instalației față de contactul cu mediul și datorită procesului specific de producție în timp

c. vulnerabilitatea față de performanțele inițiale pentru care a fost proiectată instalația. 

Față de alte metode- aceasta este gândită pentru a fi folosită de către tehnicienii și inginerii din interiorul unității economice unde se face această evaluare punctuală. Programul este astfel conceput încât să poată fi rulat de pe un dispozitiv mobil

ASPECTE SPECIFICE

Figurile următoare prezintă câteva aspecte specifice.

Figura 1- Pagina de start

Figura 2-Componentă de instruire asupra metodei și programului- 1

Figura 3-Componentă de instruire asupra metodei și programului- 2

Figura 4-Componentă a chestionarului aferent

Figura 5-Identificarea punctelor de vulnerabilitate

Figura 6-Procesarea rezultatelor

CONCLUZII

Metoda prezintă o eficiență deosebită în simplificarea procesului de evaluare și în eficientizarea acestuia. În cadrul acțiunilor malevolente sunt incluse inclusiv acțiunile fără intenție- dar determinate de către operatorii umani din nepricepere, eroare sau insuficientă instruire. 

SĂ NE JUCĂM CU SCENARII !

Un bun practician în domeniul Securității și Sănătății în Muncă (SSM) trebuie să depășească stadiul de reactivitate la problemele care apar. Ideea de bază e că trebuie să fii pro-activ și prin pro-activitate să încerci să elimini sau să mitighezi cât de multe riscuri poți. Altfel, la un moment dat ești depășit de situație iar consecințele pot fi destul de dure.
În spiritul acestei idei- să încercăm să dezvoltăm un scenariu pentru un caz real- un lucrător își realizează norma zilnică de lucru la o mașină unealtă. La un moment dat, respectiva mașină dă semne clare de apariție a unui eveniment în afara rutinei zilnice. Care sunt variantele de acțiune ale lucrătorului ?

Imaginea 1 ne prezintă un arbore de eveniment al respectivei situații:

Figura 1. Arbore general de eveniment pentru scenariul prezentat

1. În momentul A- lucrătorul e deja anunțat de eveniment- să zicem că prin zgomote neobișnuite, vibrații, etc. Acestea nu-l deranjează pe moment- dar constituie niște indicii că s-a întâmplat ceva. Lucrătorul poate alege varianta de acțiune A1- care înseamnă oprirea lucrului- și totul se termină aici.

2. În momentul B- evenimentul neobișnuit se manifestă în toată forța sa.Activitatea este perturbată. Lucrătorul poate alege soluția B1- în care închide activitatea și cheamă echipa de întreținere. Față de varianta A1- această variantă presupune o comunicare bazată pe o anumită experiență- echipa de întreținere va refuza să vină pentru o simplă bănuială. 

3.În momentul C- pentru lucrătorul care nu vrea să apeleze la întreținere există 2 variante- fie că încearcă să lucreze în continuare- ceea ce conduce mai devreme sau mai târziu la apariția unei avarii continuată eventual într-un accident de muncă- fie că încearcă să repare el singur mașina (ne gândim de exemplu la o mașină de găurit căreia i-a sărit cureaua de transmisie). În acest caz el are 2 alternative- succes în activitatea sa sau eșec. 

În acest moment introducem în cadrul scenariului un coeficient de performanță de securitate (KPIs). Acest coeficient ne arată nivelul de securitate în care se află lucrătorul în diversele ipostaze. Figura 2 prezintă distribuția acestui coeficient în scenariu. Precizăm că nu este vorba despre un coeficient calculat- ci rezultat din experiență. 

Figura 2. Scenariul cu KPIs

Atunci când KPIs scade sub 50 (%) suntem într-o situație sub nivelul ALARP  iar activitatea trebuie imediat oprită și luate măsuri- și pentru că discutăm despre prevenire nu ar trebui să se ajungă în situația respectivă. De-aici se desprind următoarele concluzii:

a. Lucrătorul nu trebuie să continue lucrul cu mașina care prezintă dereglări semnificative !

b. Lucrătorul nu trebuie să se lanseze în activități de întreținere decât dacă este calificat pentru astfel de activități sau aceste activități sunt minimale, nepunând în pericol sănătatea și viața lucrătorului. 

Punctele a și b pot constitui o poarte din conținutul unei proceduri de bună practică.
În continuare vom introduce încă un coeficient de tipul KPI, respectiv KPIv- care ne arată valoarea considerată pentru acțiunea care străbate o anumită variantă din scenariu. Vom observa că pentru anumite variante- cum ar fi A1- valoarea este 0 din punct de vedere al rezultatului acțiunii. Chiar dacă lucrătorul își asigură securitatea renunțând la acțiune și închizând mașina- din punct de vedere al procesului de producție este o acțiune cu valoare 0.

Figura 3. Scenariul cu KPIs și KPIv

Pentru B1  poate fi acceptat un KPIv=0- pentru că valoarea este momentană- până la reparația mașinii. Considerând binomul KPIs-KPIv- vedem că variantele câștigătoare sunt:

1. B1- 100% securitate- dezavantaj eventual: un timp mai mare de așteptare dacă echipa de întreținere e ocupată.

2. D- cu o securitate de la 65% în sus. Un avantaj eventual la D este că lucrătorul își face singur reparația- timpul de întrerupere e mai mic și eventual și costurile mai mici. 

Un astfel de scenariu poate conduce la un modul de instruire pentru lucrul la mașina respectivă- atunci când activitatea este repetitivă și de rutină. Se poate vedea că scenariul de tip win-win este B1-->D deci B1 și  cu obiectiv final D (cu alte cuvinte instruirea lucrătorului la mașină ca să poată face și eventualele reparații). O astfel de acțiune este posibilă într-un număr limitat de cazuri.