PROIECT CÂȘTIGAT ERASMUS + ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI SSM

Suntem bucuroși să anunțăm că proiectul depus de un consorțiu din UE, consorțiu condus de către Inspecția Muncii din Portugalia și din care face parte și INCDPM a câștigat  concursul de propuneri, urmând ca spre sfârșitul anului 2015 și în cursul anului 2016 să se desfășoare o serie de evenimente despre care vom informa în timp util.
Proiectul se adresează în mod deosebit educației tinerilor în domeniul securității și sănătății în muncă și va dezvolta un capitol de hărți de cunoaștere specifice, după modelul celor prezentate pe această platformă.

CHESTIONAR ANALIZĂ DE PIAȚĂ-DECIZII RISC

La acest link Chestionar decizii risc găsiți un chestionar referitor la decizii manageriale în domeniul riscurilor ocupaționale. 
Vă rugăm să îl completați.


Mulțumim,

ANALIZA DE PIAȚĂ-CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA NEVOILOR ȘI ANALIZA CERERII ÎN DOMENIUL RISCURILOR OCUPAȚIONALE CARE SE POT TRANSFORMA ÎN DEZASTRE- 1

INCDPM ”Alexandru Darabont” pregătește o propunere de proiect cu titlul ””PARTENERIAT PENTRU TRANSFERUL DE CUNOȘTINȚE ȘI DEZVOLTAREA DE CERCETĂRI REFERITOARE LA EVALUAREA ȘI PREVENIREA RISCURILOR OCUPAȚIONALE CARE POT CONDUCE LA DEZASTRE (PROC)”, propunere  pentru care au fost solicitați parteneri (întreprinderi beneficiare)  aici. Pentru finalizarea acestei propuneri am pregătit un studiu de piață- prima parte din acest studiu fiind prezentată în continuare. Așteptăm răspunsurile dvs. pe adresele de e-mail safetyinknowledge@gmail.com sau stefan_agk@yahoo.com până la data de 31.07.2015

DATE DE IDENTIFICARE

NUME UNITATE
DOMENIU PRINCIPAL DE ACTIVITATE (dacă este posibil vă rugăm să treceți și codul CAEN)
TIP UNITATE (1-Întreprindere mică; 2-Întreprindere mijlocie; 3-Întreprindere mare)
Locația (adresa)
Persoană de contact (nume, funcție,  telefon, e-mail)

I. RISCUL OCUPAȚIONAL (NEVOI)

Riscul (riscurile) ocupaționale (profesionale) reprezintă o problemă pentru orice fel de unitate economică, fie ea din domeniul producției sau al serviciilor. Chiar dacă accidentele de muncă raportabile au loc într-una din 1000 de întreprinderi, manifestări ale riscului ocupațional  au loc peste tot, concretizându-se în disturbări ale procesului de producție(evenimente neprevăzute), pierderi economice , avarii, situații pre-accident, incidente periculoase și finalmente accidente de muncă. Această parte a chestionarului nu-și propune să analizeze cauzele apariției și dezvoltării riscurilor ocupaționale  și nici activitatea întreprinsă în scopul eliminării sau mitigării acestora ci pur și simplu să obțină o imagine globală la nivelul economiei asupra riscurilor ocupaționale și manifestărilor acestora.

Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări, în funcție de situația de fapt din unitatea dvs., alegând o opțiune pe scala de la 1 la 5- pentru fiecare întrebare (item) scala este explicitată în continuarea întrebării.

Nr. Crt.	Întrebare	1		2	3	4	5	Observații
1	În funcție de specificul activităților principale pe care le desfășurați în unitatea dvs. apreciați apariția riscurilor ocupaționale la locurile dvs. de muncă (1- practic nu am riscuri; 5- există o multitudine de riscuri ocupaționale în activitate)							V-ați făcut în ultima vreme o evaluare de risc ?
2	Riscurile ocupaționale existente afectează (1- neperiodic, maxim 1 persoană; 5- în mod continuu, pe toată lumea)							Evaluările de risc- în marea majoritate a metodelor- țin cont și de populația expusă la risc).
3.	Evaluați pierderile provocate de riscurile ocupaționale la locurile de muncă, considerând atât pierderile de producție datorate unor evenimente neprevăzute (produse de aceste riscuri) cât și pierderile datorate distrugerii sau uzurii avansate a unor dispozitive de muncă (scule, instrumente de măsură, verificatoare) (1- inexistente sau foarte reduse; 5- deranjante deja)
4.	Evaluați avariile provocate de riscurile ocupaționale în unitatea dvs. (1- nu am avut avarii în toată existența unității; 5- se produce o astfel de avarie cel puțin o dată pe an)							Prin avarii înțelegem atât avarierea mijloacelor de producție (de exemplu, pentru o unitate care prestează servicii- rețeaua de calculatoare) cât și a facilităților în sine- dacă este cazul.
5.	Evaluați situațiile de pre-accident produse în unitatea dvs. (de exemplu, spargerea unei pietre de polizor care nu produce rănirea niciunei persoane datorită întâmplării) (1- nu au existat situații pre-accident în istoria unității; 5- există astfel de situații săptămânal)
6	Evaluați incidentele periculoase (incluzând și accidentele de muncă cu incapacitate temporară mai mică de 3 zile) din unitatea dvs. (1- nu au existat astfel de incidente în istoria cunoscută a unității; 5- există astfel de situații cel puțin trimestrial)
7	Evaluați volumul accidentelor de muncă produse în unitatea dvs. în ultimii 10 ani.(1- n-au existat astfel de accidente; 5- se produce cel puțin un accident semestrial sau anual).
8	Evaluați modul de percepere de către lucrătorii din unitatea dvs. a stării de securitate și sănătate în muncă (SSM) din unitate (1- locurile de muncă au probleme serioase din punct de vedere al SSM; 5- locurile de muncă sunt sigure și chiar confortabile)
9	Estimați următoarea afirmație ”Netratate la timp, riscurile ocupaționale pot conduce la accidente majore, și chiar catastrofe cum au fost cele de la Bouncefield, Piper Alpha sau Bhopal” [1] (1- nu sunt de acord; 5- absolut adevărat)

---

[1] Prof.univ. Trevor Kletz, Cuvântare în deschiderea Simpozionului Hazards, Manchester 2008. 

CĂUTĂM PARTENERI PENTRU PROGRAMUL STRUCTURAL POC, acțiunea 1-2-3

Căutăm întreprinderi de tip IMM , care să aibă cercetarea în obiectul de activitate și să nu aibă datorii pentru a ne deveni parteneri în cadrul viitorului proiect ””PARTENERIAT PENTRU TRANSFERUL DE CUNOȘTINȚE ȘI DEZVOLTAREA DE CERCETĂRI REFERITOARE LA EVALUAREA ȘI PREVENIREA RISCURILOR OCUPAȚIONALE CARE POT CONDUCE LA DEZASTRE (PROC)”

Parteneriatul va fi realizat sub egida  Programului Structural Program Operațional Competivitate Axa 1,program cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională "Investiţii pentru viitorul dumneavoastră"

Mai jos este atașată scrisoarea de intenție a INCDPM ”Alexandru Darabont” pentru managerii interesați.

Documentul îl puteți găsi și pe site-ul institutului, la următorul link. Scrisoare de intenție

Cei interesați sunt rugați ca după convorbirea cu una din cele 2 persoane de contact să copieze și să 

completeze, semneze și ștampileze   cu datele personale  și ale  unității  următorul formular (2 exemplare original)

Anexa 2.13.2

Expresie de Interes privind pentru realizarea unui parteneriat de transfer de cunoștințe

Subsemnatul ...................., în calitate de  director al ........................, organizată ca .....................,

declar interesul .............pentru realizarea unui parteneriat de transfer de cunoștințe cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii (INCDPM ”Alexandru Darabont”) în cadrul proiectului PARTENERIAT PENTRU TRANSFERUL DE CUNOȘTINȚE ȘI DEZVOLTAREA DE CERCETĂRI REFERITOARE LA EVALUAREA ȘI PREVENIREA RISCURILOR OCUPAȚIONALE CARE POT CONDUCE LA DEZASTRE (PROC)” pentru următoarele activități:

Nr. crt.	Scopul parteneriatului	Cod CAEN*	Forma parteneriatului**	Data estimativă a începerii activităților	Domeniul/ sub-domeniul contractului***	Valoarea eligibilă estimativă a contractului (lei)
1	DEZVOLTAREA DE CERCETĂRI REFERITOARE LA EVALUAREA ȘI PREVENIREA RISCURILOR OCUPAȚIONALE CARE POT CONDUCE LA DEZASTRE		Contract de colaborare pentru activități de tip D	01.01.2016	2.3.Securitate/2.3.2. Evaluarea şi reducerea riscului la dezastre	1.800.000

*) codul CAEN al întreprinderii relevant pentru domeniul/sub-domeniul contractului.

**) contract direct pentru activități tip B și/sau C, respectiv contract de colaborare pentru activități tip D.

***) conform domeniului/domeniilor propunerii de proiect așa cum este specificat în cererea de finanțare.

Data                                                                                        Director

                                                                                               

zi...../lună......./an................                                                                                                                                         

ANALIZA DE CONTEXT-1

a.CONTEXTUL DE MUNCĂ

Contextul în care se realizează o activitate productivă are adesea o importanță determinantă în asigurarea securității și sănătății în muncă.

În cele mai multe cazuri- noul angajat vine într-un context de muncă deja existent.

Putem denumi contextul de muncă ca fiind totalitatea facilităților, dotărilor, cunoștințelor existente într-un loc de muncă în scopul realizării unor obiective specifice din domeniul producției sau serviciilor.

Conceptul de context este asociat frecvent cu cel de reprezentare socială. Contextul este cel care oferă semnificaţii subiectului cu privire la situaţiile cu care acesta se confruntă şi la comportamentele pe care trebuie să le elaboreze. Contextul are rolul unui „filtru care delimitează marja sa de reflecţie” şi „joacă rol determinant în elaborarea judecăţilor sociale” [1]

Modificările condiţiilor contextuale, interne și externe conduc de asemenea spre modificări ale practicilor sociale. Acestea antrenează, la rândul lor, modificări la nivelul periferic  al reprezentărilor sociale. Uneori, procesul de transformare se poate opri la un nivel primar, caz în care se poate vorbi de o adaptare a reprezentării sociale la context, la noile condiţii în care se află indivizii. Alteori, însă, presiunea crescută a practicilor sociale atrage modificări ireversibile ale reprezentării, cu efecte profunde la nivelul nucleului central [2]

Astfel contextul, şi în special cel organizaţional îşi pune amprenta asupra dezvoltării indivizilor într-un cadru pe care aceştia îl percep situaţional, îl reprezintă diferit, alegând în termeni de adaptare, costuri şi beneficii, ritualuri sociale şi credinţe, set de valori, norme şi statut, varianta optimă de raportare la ceilalţi, la lideri, la preferinţa pentru un stil de conducere sau altul asociate permanent cu personalitatea celui în cauză.

Figura următoare definește elementele principale ale contextului de muncă.

Figura 1. Componentele principale ale contextului de muncă

Contextul de muncă poate fi considerat ca un dat- care există într-o anumită formă. Respectiva formă se poate dovedi, din punct de vedere al securității și sănătății în muncă (SSM):

1. critică- atunci când contextul este scăpat de sub control și poate conduce într-o perioadă scurtă sau medie la producerea unor avarii, incidente sau accidente de muncă serioase;

2. de proces- atunci când contextul permite operarea între limitele unui regim normal de muncă, fără evenimente neprevăzute- dar acest context trebuie controlat și completat de câte ori este nevoie;

3. ideal- un context ideal poate exista în cazul unor facilități noi, cu dotări de ultimă oră și echipe formate din profesioniști.

Pentru a înțelege atât conceptul de context de muncă cât și componentele sale trebuie să ne punem în postura unui nou angajat, care se află în prima sa zi la noul loc de muncă sau în postura unor angajați cu experiență care-și schimbă locul de muncă.

Să luăm două exemple pentru a vedea cum poate afecta contextul de muncă securitatea și sănătatea în muncă.

a. Secția de reparații a firmei S.C. Dulgherul S.A. se mută într-un sediu câștigat de societate, pe strada Echerului nr. 34. Sediul este o hală dezafectată a unui fost atelier mecanic care n-a mai fost utilizat de circa 4 ani de zile- iar facilitatea respectiv clădirea este veche de 150 de ani. Deși la prima vedere există dotările corespunzătoare, chiar dacă trebuie făcută puțină curățenie- la momentul în care sunt aduse mașinile de lucru pentru că se dorește reluarea imediată a activității- nu se observă că facilitățile logistice au fost distruse atât la plecarea foștilor proprietari cât și în timp. La punerea în funcțiune a unor mașini de găurit, echipa de întreținere care trebuia să le facă  instalarea și probele se accidentează grav (două persoane cu incapacitate pe 6 zile iar celelalte 2 cu incapacitate 60 de zile) datorită faptului că podeaua nu era consolidată- și a cedat la instalarea utilajelor iar legăturile electrice erau într-o stare foarte proastă, provocând un scurt-circuit general.Au fost pierdute patru zile pentru consolidări și reparații și circa 10.000 de lei (incluzând și despăgubirile pentru personalul rănit). Se poate vedea din acest exemplu că nu s-a acordat atenție facilităților de producție, facilităților auxiliare și de întreținere.

b. O echipă de săpători este transportată din punctul A în punctul B într-un camion cu remorcă deschisă. Echipa este întărită cu tânărul A.B. , nou angajat. Fără să cunoască  cultura informală din cadrul echipei, unde se făceau diverse glume, acesta nu se asigură în remorcă și la o busculadă cade și se rănește mortal. Nu s-a putut stabili o vinovăție individuală în cadrul echipei- care s-a destrămat în scurt timp datorită problemelor sociale legate de decesul tragic al tânărului angajat. În acest caz, o analiză de context orientată către relațiile din cadrul echipei și către cultura de securitate ar fi putut preveni un accident fatal.

Legătura dintre context și celelalte componente ale procesului de muncă este prezentată în figura următoare.

Figura 2. Legătura între  analiza de context și celelalte componente ale locului de muncă.

b.DE CE ANALIZA DE CONTEXT ?

Analiza de context este o metodă pre-accident care poate fi folosită:

-pentru un context deja existent;

-pentru un nou context- la contactul cu echipe de lucrători cu experiență sau fără;

-pentru un nou context și un nou lucrător;

Pentru un nou lucrător- analiza de context va ajuta la familiarizarea acestuia cu locul de muncă și la evidențierea anumitor ”sensibilități” reciproce (de exemplu noul lucrător are anumite probleme care presupun accesul frecvent la facilitățile sanitare- care sunt însă la un etaj distanță- în momentul în care acesta trebuie să treacă printr-o facilitate plină de utilaje și instalații- în acest caz locul de muncă a fost regândit cu acces mai apropiat la facilități sanitare).

În cazul unui context deja existent- interacțiunea dintre acesta și echipa (echipele) de lucrători care-l populează dă imaginea activității productive în respectivul context- începând de la performanță și terminând cu problemele de SSM. Tendința normală se îndreaptă către îmbunătățirea continuă a contextului de muncă prin efortul conjugat al lucrătorilor și managementului. De asemenea, o astfel de analiză este utilă și pentru managementul schimbării. Dacă rezultatul analizei culturii la locul de muncă (parte a analizei de context) relevă că lucrătorii sunt dezinteresați și că își fac activitatea fără să se implice- este evident faptul că este nevoie de o schimbare.

Pentru un nou context- analiza este extrem de utilă pentru că de obicei, fie că este vorba de facilități noi sau de facilități mai vechi- managementul vrea să dea drumul la activitate cât mai repede- în condițiile în care el presupune că designerii noului loc de muncă sau foștii proprietari au făcut tot ce era necesar pentru a asigura securitatea și sănătatea în muncă. Fără a verifica acest lucru- există riscul producerii unor accidente serioase.

---

[1] Fabre, J.M. (1998). Approche contextuelle dans la psychologie cognitive des jugements. Connexions, 72(2), pg. 30-44

[2] Flament, C. (2001). Pratiques sociales et dynamique des représentations. În P.Moliner (coord.). Dynamique des représentations sociales, pg. 43-58. Grenoble: Presses universitaires de Grenoble.