EDUWORK- AN EFFICIENT WAY TO LEARN SAFETY AT WORK

EDUWORK is a cluster of methods and techniques that allow the employee to learn during the work hours. EDUWORK is based on the latest e-learning techniques and could easily contribute at having a better enterprise through a more educated workforce.
Work tasks could be specially designed so that they are including also a daily learning module- that could relieve the worker from the repetitive work stress and could improve his/hers skills and abilities.
To be truly effective, safety messages have to follow the principles of all good learning design. Specifically, safety messages have to be context-based. They have to refer to actual workplace situations, and get employees to visualize and anticipate safety-critical situations and the actions that are needed in those situations. Safety messages also have to prompt employees to retrieve these situation-action links and do that in a manner that is repeated in various ways over time.
The  approach works within existing business processes to embed learning and development inside the work of an organization.The approach includes:
1.Routines that improve learning capacity and  productivity by  transforming tasks into smart tasks with learning components
2.A Socratic approach to developing capability in the course of real work that can easily be learned by line managers.
3.An emphasis on preparation and accessing company knowledge management systems.
4.The opportunity to learn research, writing and presentation skills at work.
5.A focus on accountability for the work and ownership of the problem, project or client.
Some aspects of an EDUWORK prototype for  the improvement of safety and health at work are shown in the next figures.

Figure 1 Start-up page

Figure 2- Introduction into methodology

Figure 3- Definitions 1

Figure 4- Example

Al XX-lea Congres Internațional de Securitate și Sănătate în Muncă- Frankfurt, 24-27 August 2014

La această adresă Căutare , introducând numele colegilor care au avut postere, Doru Darabont, Maria Haiducu, Viorica Petreanu și subsemnatul- puteți vedea abstract-urile respective.

INIȚIERE ÎN HAZOP

Inițiere în HAZOP

METODA CELOR 10 ELEMENTE- PRE-AUDITUL

În unele cazuri nu este neapărat necesară  efectuarea unui audit complet- atunci când unitatea economică n-a avut niciodată vreun accident, condițiile de muncă sunt foarte bune spre ideale sau unitatea este înființată de curând.

Deși auditul propus de metoda celor 10 elemente nu implică costuri considerabile- este posibil ca la un moment dat acest audit  să nu fie necesar în momentul respectiv (deși un audit periodic de SSM este obligatoriu pentru orice fel de unitate ecoomică care urmărește performanța)

Următoarea structură  primară de pre-audit permite expertului SSM să realizeze dacă e nevoie de un audit complet- sau nu.

Nr. crt.	Întrebare	Răspuns Da          Nu		Observații
1	În ultimii 5 ani (în ultima perioadă) unitatea a înregistrat incidente raportabile ?			Dacă Da- este necesar un audit de SSM. Identificați cauzele raportate ale incidentelor și definiți cel puțin 1 element de audit provenit din aceste cauze
2	În ultimii 5 ani (în ultima perioadă) unitatea economică  a înregistrat accidente de muncă  ?			Dacă Da- este necesar un audit de SSM. Identificați cauzele raportate ale accidentelor (factorii de risc consemnați)  și definiți cel puțin 1 element de audit provenit din aceste cauze
3	În ultimii 5 ani (sau într-o perioadă semnificativă de timp- nu mai mică decât 6 luni) unitattea  economică  a înregistrat pierderi economice operaționale semnificative (mai mari de 1000 Euro/perioadă)  care pot fi legate- fie și indirect- de SSM ?			Dacă Da- este necesar un audit SSM definind cel puțin 1 element de analiză din zonele din unitatea economică  în care s-au înregistrat aceste pierderi.
4	În ultimii 5 ani (sau într-o perioadă semnificativă de timp- nu mai mică decât 6 luni) au fost înregistrate deteriorări  de scule într-o proporție mai mare decât cea obișnuită ?.			Dacă Da- este necesar un audit SSM. Orice fel de sculă  se uzează și se distruge în timp- interesează aici dacă există un număr semnificativ de scule distruse înainte de vreme. Dacă da, identificați și utilajele unde s-a întâmplat acest lucru și adăugați eventual aceste utilaje în elementele definite pentru analiză
5	În ultimii 5 ani (în ultima perioadă) au fost înregistrate  produse refuzate sau trimise înapoi pentru motive care pot fi legate de securitate ?			Dacă Da- este necesar un audit SSM cu accent pe  elementul ”securitatea produsului final”
6	În ultimii 5 ani (în ultima perioadă) au fost înregistrate  probleme semnificative între management și angajați referitoare la condițiile de muncă și eventual la riscurile la care sunt expuși angajații ?			Dacă Da este necesar un audit SSM cu accent pe elementele ”selecția și instruirea personalului” și ”conștientizarea managementului ”
7	În ultimii 5 ani (în ultima perioadă) au fost înregistrate probleme operaționale (tehnice) cu furnizorii de servicii (energie electrică, apă, gaze) datorită unor incidente produse la nivelul unității  economice sau în imediata ei proximitate ?			Dacă Da este necesar un audit SSM cu accent pe elementul ”alimentări cu apă, gaze și energie electrică”
8	În ultimii 5 ani (în ultima perioadă) au fost înregistrate  evenimente sau plângeri legate de afectarea mediului de muncă și mediului înconjurător prin activitățile desfășurate la nivelul unității economice ?			Dacă Da, identificați sursele acestor evenimente și adăugați-le ca elemente separate în auditul de securitate(dacă importanța lor este corespunzătoare) sau realizați auditul  cu accent pe elementul ”tratarea și eliminarea  deșeurilor ”
9	În ultimii 5 ani (în ultima perioadă) au fost înregistrate probleme semnificative  legate de comportament periculos la nivelul unității economice ? Chiar dacă astfel de probleme nu degenerează din primul moment în incidente sau accidente de muncă- ele sunt un indiciu că există niște cauze care trebuie eliminate sau mitigate.			Dacă Da, identificați cauzele acestui comportament periculos și adăugați-le unuia din elementele auditului – de obicei la  elementul ”Selecția și instruirea personalului”. Urmăriți și încercați să mitigați motivațiile acestui comportament încercând să insistați atât pe componenta educațională cât și pe un management mai performant.
10	În ultimii 5 ani (în ultima perioadă) au fost înregistrate probleme semnificative legate de SSM  în relațiile cu comunitatea din care face parte unitatea economică ?			Dacă Da este necesar un audit SSM în care trebuie adăugat ca element independent ”Raporturile cu comunitatea”

Pre-auditul trebuie parcurs- iar dacă la  cel puțin una din întrebări se răspunde cu DA- se recomandă realizarea unui audit corespunzător pe baza metodei celor 10 elemente.

A better safety training by implementing Return on Prevention (ROP)

Objectives

The main objective of the presented research was to improve safety training- as it is done using modern methods like e-learning, through the usage of the Return on Prevention (ROP) principle. ROP could guide towards the specific points where more training or specific training is needed.  

Methods

A method was developed in this respect. The method includes the following principle- Identify ROP key points (for example the need for PPE)- document ROP key points – present ROP key points to the workers- receive and process feedback- develop better training material- re-train and evaluate resulting ROP.

The method developed in order to estimate a global/specific ROP is sketched below.

The key performance indicator “Return on Prevention” (ROP) is an abstract representation of the potential economic success of occupational safety and health.^[i].

ROP could be considered as a Key Performance Indicator (KPI) - is an abstract representation of the potential economic success of occupational safety and health.

The original (ISSA) methodology was based on sampled populations and interviews. However, an enterprise is interested to have a ROP system that would give some indications about how money is spent- for the enterprise as a holistic unit. A draft methodology is proposed in the following steps.

1. Using the financial and operational data from the previous year, establish an approximate cumulative loss figure (C_l) for the last year. In establishing this figure you must consider:

1.1. The registered loss that could be attributed to operational risks (for example, not include some unpaid bills that have no connexion with your productive or services activity- you have delivered  the goods or services but are not paid yet).

             1.2. The reported incidents and accidents registered last year – including specific points that   would be taken into consideration in the training process;

1.3. Cost of the reported incidents and accidents – if such costs are not declared at 1.1 (for example the medical costs are generally not included there)

2. Define safety cost indicators that could be included into a financial balance and register them – or clone them separately in a ROP register. Examples of such indicators are given in the table below. Calculate a Cumulative Safety figure (C_s) - as a reference- for the last year- or for the reference year when you are starting ROP implementation

3. Define loss cost indicators that could be connected to occupational risk and implicit to safety.

4. Compute ROP reference= ∑Loss control indicators/∑Safety control indicators or ROP= C_l-C_s (going on the ISSA definition).

5. Analyse how loss control indicators are reduced in a year time by the investment in safety

6. Calculate 

ROP ₁= ∑Loss control indicators ₁/∑Safety control indicators

ROP_i <=ROP reference 

ROP reference= ∑Loss control indicators/∑Safety control indicators

7. Analyze ROP _i= ROP 1...ROP n on shorter periods (half a year, quarter of a year). ROP _i should grow towards ROP reference when all the loss control is eliminated by the safety costs.

8. Calculate ROP _PPE, ROP _Training, ROP _management in order to see which safety costs could more efficiently reduce losses.

In doing the ROP methodology the term ∑Safety control indicators should be considerated constant- the one evaluated for the first year of analysis- so that we could have a ROP as a reference like loss costs covered by safety.

 Using Generalized Extreme Value Distribution and also the Hazard Function there could be analysed comparatively the data resulted from ROP.

Results

Implementation and testing of this method was made in two enterprises inside Bucharest in a larger, Six Sigma implementation context. The result was satisfactory, showing that:

1. ROP could improve training and also could improve workers commitment. Explained properly to the workers, ROP would be pursued by them and also they would accept more easily the training programme.

2. At this moment, the implementation was done just for large enterprises. However, it should be used mainly in SME- taking into consideration that activities inside SME could change very quickly in order to be competitive on the market.

3. The developed method could be integrated well with the Six Sigma context, serving as a Six Sigma booster.

Conclusion

Commitment of the worker towards a better safety is a very important step in achieving a better safety. In this respect, the solution assures:

-an integration of the quantitative aspects into the training process that could be a game changer in the safety training- taking into account that the worker is understanding why the efforts for safety improvement;

-a better safety training;

-the improvement of safety culture.

---

[i] ISSA (2011), Research report-The return on prevention:Calculating the costs and benefits of investments in occupational safety and health in companies

ANALIZA CELOR 5 CAUZE ȘI 5 EFECTE-PAȘI DE ANALIZĂ ȘI EXEMPLU

Așa după cum s-a arătat  într-o postare anterioară Analiza celor 5 cauze o analiză cauză-efect- mai ales atunci când sunt urmărite cauzele primare sau cauzele rădăcină este extrem de utilă atât pentru specialistul în SSM cât și pentru managementul unității. 

Cauzele rădăcină sunt cele care provoacă în mod concret situația pre-accident, avaria, incidentul sau accidentul de muncă. Din punct de vedere real ele pot fi :

-identificate;

-analizate;

-evaluate;

-mitigate sau dacă este posibil eliminate. 

Mitigarea cauzelor rădăcină presupune aducerea acestora la un nivel ALARP (As low as Reasonably Possible)- noțiune care în timp va deveni normativă și în România. 

Din punct de vedere pragmatic trebuie schimbată percepția managementului și unor specialiști din SSM- care consideră factorii de risc ca un datum- ca o fatalitate imuabilă- și revenit la realitatea acestor cauze identificabile- și care pot fi prevenite. 

Noțiunea de ”0 accidente” considerată acum 10 ani ca nerealistă- reprezintă un cadru de activitate pentru majoritatea unităților economice care se doresc a fi performante pe o piață competitivă. 

PAȘII DE URMAT  ÎN ANALIZA CELOR 5 CAUZE ȘI 5 EFECTE

Analiza celor 5 cauze și 5 efecte poate fi aplicată în cadrul ”Metodei de analiză folosind cele 10 elemente” sau independent- ca și metodă de analiză pre-accident. Ce oferă această analiză a celor 5 cauze și 5 efecte?

1. Identificarea cauzelor primare (root causes) care pot provoca evenimente neprevăzute- mergând de la situații pre-eveniment și până la accidente de muncă.

2. Identificarea posibilelor efecte- în funcție de contextul în care se desfășoară activitatea.

3. Construirea de scenarii accidentogene.

Pașii de urmat în analiza celor 5 cauze și 5 efecte sunt dați în figura următoare.

Vom detalia în continuare cele mai importante aspecte.

Figura 1 Pașii de aplicare ai analizei

a) Identificarea cauzelor primare care pot sta la baza producerii evenimentului neprevăzut. Î

n acest sens – cele 5 cauze generice prezentate anterior stau ca și indicii de ghidare ale procesului de identificare. Este evident că nu trebuie neapărat să avem 5 cauze- este normal să avem  minim 1 cauză. Dacă putem identifica cu o aproximație mai mare sau mai mică aceste cauze primare- înseamnă că putem preveni avariile, incidentele sau accidentele- de fapt putem răspunde obiectivelor esențiale ale activității de SSM.

b) Analiza sumară a cauzelor identificate și stabilirea caracterului real al acestor cauze. Din experiența internațională  în  audit și mai ales în evaluări de nivel de risc și de securitate s-a constatat că marea majoritate a evaluatorilor au tendința de a identifica cât mai mulți factori de risc și de a exagera importanța acestora. Acest lucru nu este benefic pentru procesul de asigurare al SSM datorită faptului că implică costuri sporite- pentru a fi mitigați toți factorii identificați, o alocare precară a resurselor și activități de prevenire neorientate în mod eficient. De aceea s-a considerat util să se apeleze aici la noțiunea de cauză primară sau cauză rădăcină- așa cum este ea cunoscută în literatura de specialitate. Identificarea cauzei rădăcină trebuie să meargă cât mai jos posibil- respectiv până la rădăcina problemei în care această cauză este implicată.

Formularul ICP-M10E permite colectarea acestor cauze primare precum și a nivelelor de cauzalitate specifice.

Este recomandat  ca odată identificat un set de cauze primare, respectiva analiză să se aprofundeze- până la momentul în care rămâne doar câte 1 cauză de fiecare tip. Dacă acest lucru nu este posibil- și auditorul decide că la acest nivel pot fi identificate mai multe cauze de același tip- el trebuie să se oprească asupra unei cauze pe care o consideră cu cel mai mare potențial de a determina un eveniment neprevăzut și să menționeze celelalte cauze de același tip la ”Alte observații” pentru o viitoare aprofundare a analizei.

Un exemplu de completare al acestui formular este dat în continuare. Nivelele specifice de cauzalitate sunt considerate reprezentările intervenției cauzei respective în producerea evenimentului neprevăzut specific- de exemplu un nivel 5 înseamnă că respectiva cauză ”participă” 100% la producerea evenimentului neprevăzut.

ICP-M10E	FORMULAR DE IDENTIFICARE A CAUZELOR PRIMARE Unitatea economică:S.C.Rabzoderma S.A. Cauzele primare au fost identificate pentru: Loc de muncă:Presă ștanțare                                                                       Secție:Prelucrări mecanice                                                                       Unitate:.....................
Nr.crt.	Tip cauză	Descriere cauză	Nivel specific de cauzalitate	Observații
	C1-cauză directă provocată de acțiunile lucrătorului;	Lucrătorul care deservește presa de ștanțat profile de tablă are un comportament periculos- manifestat prin părăsirea locului de muncă pe parcursul activității și tragerea resturilor de tablă înainte ca presa să-și facă cursa completă	5
	C2-cauză indirectă- legată de factorul uman-	Nu este cazul
	C3-cauză legată de proces și de tehnologiile utilizate în acest proces	Lipsește o procedură de bună practică scrisă care să detalieze exact tehnologia de ștanțare , pașii acesteia și măsurile de securitate necesare pentru fiecare pas.	4
	C4-cauză legată de mașinile unelte care     au contribuit la producerea evenimentului.	Presa nu dispune de un sistem de întrerupere imediată dacă din greșeală mâna executantului ajunge în zone periculoase în timpul acțiunii de ștanțare	5
	C5-1 cauză legată de organizarea activității.	Supervizorul activităților din atelier nu atrage atenția lucrătorului deși acesta a fost observat în mod repetat părăsindu-și locul de muncă cât și executând operații de extragere a resturilor de sub presă neconforme cu tehnologia	5
Alte observații
Cine a realizat identificarea (funcție și nume)	Specialist SSM: Turcilă Ioan
Data	29.07.2014

c)Identificarea efectelor posibile

Efectele posibile sunt legate în mod strict de activitatea prestată, de istoricul referitor la respectiva activitate precum și de experiența și expertiza accesibilă referitor la activitatea sau procesul unde se face evaluarea.

Din exemplul anterior se poate prezuma că vom avea direct un E5- accident de muncă. Situații de genul E1 nu se pot întâlni- datorită caracterului activității (se poate considera că însăși comportamentul identificat al lucrătorului constituie o situație gen ”near-miss”). Efecte de tip E2 nu sunt posibile pentru că procesul- cât și acțiunile lucrătorului- nu dau loc la avarii. Berbecul presei este prea greu pentru a fi avariat dacă intră eventual în contact cu mâinile lucrătorului, presa ștanțează un profil- chiar dacă bucata de tablă din care ștanțează n-ar fi introdusă în ghidajul corespunzător- iar adăugarea unui eventual sistem de protecție prin oprire la contact sau la intrarea în zona de pericol n-ar conduce la avarii la declanșarea sa. Putem exclude de asemenea incidentele- de tip E3 și E4  datorită specificității activității- dacă lucrătorul își prinde extremitățile în mașină se produce un accident de muncă. Dacă mașina ar fi avut instalat un dispozitiv de oprire la contact sau la intrarea în zona de pericol  și berbecul presei s-ar fi oprit înainte de a intra în contact cu lucrătorul  sau provocându-i doar o leziune minoră atunci ar fi putut fi considerat un incident.

d)Dezvoltarea scenariilor

Pornind de la exemplul prezentat, figura următoare ilustrează scenariul posibil.

Figura 2 Scenariul posibil

EXEMPLU DE SCENARIU

Exprimat textual scenariul poate fi interpretat la modul următor

”Datorită comportamentului periculos al lucrătorului care deservea presa de ștanțat profile din tablă aflată în locația X- comportament manifestat prin introducerea mâinilor sub presă în afara situațiilor când acest lucru era necesar  precum și datorită supervizării ineficiente prestată de maistrul de tură una (amândouă) din mâinile lucrătorului au fost prinse sub berbecul presei de ștanțare în timpul coborârii acesteia sau

Datorită comportamentului periculos al lucrătorului care deservea presa de ștanțat profile din tablă aflată în locația X- comportament manifestat prin părăsirea frecventă a locului de muncă, colegul său a profitat de lipsa acestuia apăsând butonul de pornire al presei ”ca să facă o glumă” precum și datorită supervizării ineficiente prestată de maistrul de tură una (amândouă) berbecul presei a prins la coborâre una din mâinile lucrătorului, accidentându-l grav.

Accidentul de muncă ar fi putut evitat dacă:

a)Activitățile legate de procesul tehnologic (tehnologia) de ștanțare la rece erau consemnate în scris- împreună cu măsurile de securitate necesare la fiecare pas- iar respectiva procedură servea ca material de instruire pentru lucrători- aceștia fiind verificați și supravegheați în mod corespunzător de maistrul de tură.

b)Presa era prevăzută cu un dispozitiv de oprire imediată la contact cu berbecul sau la sesizarea prezenței în zona de pericol.

Realizarea și implementarea ambelor puncte a și b este necesară. Dacă din motive legate de resurse nu se poate implementa imediat punctul b- atunci trebuie acordată o atenție deosebită punctului a astfel ca:

1. lucrătorii să fie informați și conștientizați de pericolele la care sunt expuși în timpul activității;

2. lucrătorii să fie instruiți asupra pașilor de desfășurare a activității împreună cu acțiunile specifice pentru asigurarea securității personale și colective;

3. instruirea să fie verificată în practică de către maistrul de tură. Orice lucrător care nu se conformează procedurii de bună practică trebuie oprit de la lucru și chestionat referitor la motivele comportamentului său. Dacă nu se reușește un acord cu respectivul lucrător în sensul respectării procedurii- acesta trebuie oprit de la lucru

3.maistrul de tură trebuie să urmărească și să consemneze în scris orice fel de comportament necorespunzător semnificativ. Atunci când acest comportament se repetă lucrătorul trebuie oprit din activitate până la rezolvarea cauzelor comportamentului său. ”

Nivelul de cauzalitate se calculează ca medie aritmetică a nivelelor de cauzalitate specifice . Pentru exemplul anterior

NivC=(5+4+5+5)/5 = 19/5= 3,8

Orice fel de scenariu considerat cu cauzele rădăcină bine stabilite, cu efecte situate în zona E3 ...E5  și cu  un nivel de cauzalitate mai mare decât 3 trebuie luat în considerare în mod serios. 

Figura 3 prezintă o captură de ecran din software-ul dezvoltat în mod corespunzător pentru metodă.

Figura 3. Software- culegerea datelor despre cauzele specifice elementului 1

CONCLUZII

Trebuie remarcat faptul că metodologia COMAH va fi generalizată în cel mai scurt timp la nivelul Uniunii Europene. metodologia solicită unităților economice care intră sub incidența acesteia (și din 2015 vor intra toate unitățile economice cu excepția târgurilor și diverselor alte manifestări ambulante) să-și dezvolte propriile scenarii de securitate- așa cum sunt și cele dezvoltate cu această analiză și să le prezinte Autorităților Competente. Analiza prezentată în aceste materiale este 100% compatibilă COMAH. Lăsând aspectul formal deoparte- responsabilul sau expertul SSM se face mai ușor înțeles de către managementul unității economice de care aparține sau unde își desfășoară expertiza prin intermediul unor scenarii. 

 

CONCEPTE DE PROIECTARE A EDUCUNOSTINTELOR

Proiectarea cunostintelor(knowledge design) este un concept relativ nou, introdus odatã cu aparitia ingineriei cunoasterii (knowledge engineering).

La nivel general si exceptând categoriile de cunostinte imuabile (legi ale stiintelor naturii) se poate considera cã o cunostiintã (categorie de cunostinte)poate fi definitã de un ciclu de viatã, la fel ca orice fel de produs software.O cunostinta este conceputã,are un ciclu de existentã,dupã care devine perimatã. Un exemplu în acest sens poate fi considerat manualul de utilizare al MS DOS.Acest manual contine un set de cunostinte (categorie de cunostinte) despre sistemul de operare MS DOS. La ora conceperii  manualului (sã presupunem anii 80) cunostintele din acesta erau de avangardã.La momentul folosirii acestora(sã presupunem cã pânã prin anii 1996-1997) reprezentau cunostinte utile. Astãzi nu mai intereseazã decât o categorie foarte redusã de utilizatori.

Foarte sumar,educunostintele pot fi definite ca si cunostinte  a cãror obiectiv primar este cel educational. Educunostintele apartin în principal domeniului instruirii asistate,putând fi definite si ca intersectia între e-knowledge si e-learning.

Educunostintele sunt în esentã,structuri bipolare de mediere. La un pol, cel al domeniului cunoasterii,ele mediazã procesul de cunoastere,în principal prin asigurarea interactivitãtii acestuia. La celãlalt pol ele mediazã instruirea. În calitatea lor de structuri mediate ele pot fi portate cu usurintã.De asemenea costurile de implementare si maintenantã sunt neglijabile.Costurile semnificative sunt cele de conceptie,dezvoltare si actualizarr.

Deci,se poate considera cã educunostintele:

·         Au drept obiectiv principal, instruirea utilizatorului în a executa anumite activitãti sau în a performa anumite servicii;

·         Sunt orientate activitate-modelul educunostintelor îl reprezintã procedurile de bunã practicã,proceduri care descriu utilizatorului,pas cu pas, cum sã desfãsoare o anumitã activitate.

·         Sunt bogate în continut util (caracteristica RC -rich content sau rich in content a fost definitã de Astrovoglio drept "capabilitatea de a stoca si gestiona,într-un spatiu optim de manevrã, maximum de continut util)

·         Continutul util al educunostintelor poate fi obtinut prin procesul de "derocare al miezului de cunostinte"(knowledge nucleia derrocation).Acest proces presupune existenta unui nucleu dur,superbogat în cunoastere (knowledge overrich) mãrginit de zone de frontierã cu utilizatorul (user-knowledge boundaries).Aceste zone de frontierã faciliteazã accesul indirect al utilizatorului la cunostinte.Prin derocarea miezului dur,accesul la cunostinte se poate face în mod direct,eliminându-se timpii morti;

·         Din domeniul instruirii educunostintele mostenesc proprietatea de trasabilitate.O cunostinta nu are nevoie de aceastã proprietate-ea existã,pur si simplu,chiar dacã nimeni n-o acceseazã.Pot fi definite douã trasabilitãti distincte: trasabilitatea utilizator sau trasabilitatea canonicã- care urmãreste traseul acesteia la utilizator-când a fost accesatã prima datã, de câte ori a fost accesatã,alti parametrii de accesare si trasabilitatea orientatã obiectiv care urmãreste drumul de la accesarea educunostintei la îndeplinirea obiectivului pentru care aceasta a fost dezvoltatã.Pentru a exemplifica aceastã situatie presupunem o educunostinta gânditã pentru a familiariza utilizatorul cu manevrarea în securitate a unui recipient cu deseuri radioactive.Trasabilitatea canonicã va urmãri utilizatorii care au accesat educunostinta ,de cåte ori au accesat-o,momentul logãrii si delogãrii.Trasabilitatea orientatã obiectiv va urmãri calea între prima accesare a educunostintei si momentul în care utilizatorul manevreazã cu succes recipientul cu deseuri radioactive. Trasabilitatea orientatã obiectiv prezintã cea mai mare importantã pentru cã aceasta oferã indicii necesari optimizãrii educunostintei.Astfel dacã calea trasatã este mult prea lungã în raport cu expectanta este clar cã trebuie aduse corectii.

·         Feedback-ul este o consecintã directã a trasabilitãtii. Educunostintele oferrã dezvoltatorului feedback-ul necesar.Astfel,de exemplu,pentru o educunostinta legislativã în format exclusiv text,postatã pe un site al IAPA(INTERNATIONAL ACCIDENT PREVENTION ASSOCIATION) ,s-a urmãrit atât trasabilitatea canonicã(exprimatã în mod primar prin numãrul de accesãri) cât si cea orientatã obiectiv (exprimatã prin implementarea legislatiei la locurile de muncã la care aceasta fãcea referire).Pentru ambele situatii s-au constatat valori apropiate de zero. Cei care ar fi trebuit sã acceseze pagina si sã implementeze mãsurile legislative-respectiv managerii de obiectiv nu se regãseau în modul de prezentare.Dezvoltatorii acestei educunostinte au perceput la justa valoare semnificatia acestui feedback si formatul prezentãrii a fost deci schimbat.

·         Educunostintele sunt orientate bipolar:utilizator si  activitate.Ce înseamnã acest lucru ? Faptul cã ele trebuiesc exprimate într-un limbaj accesibil utilizatorului,limbaj legat de activitatea pe care acesta o presteazã.Un exemplu în acest sens îl reprezintã normele specifice de protectia muncii.Acestea au un caracter pronuntat descriptiv,fiind exprimate într-un limbaj elevat,în multe cazuri peste nivelul de comprehensibilitate al utilizatorului tipic; consecinta imediatã este faptul cã utilizatorul nu va folosi niciodatã în mod concret norma la locul de muncã pentru a afla în mod succint si în câti mai putini pasi redundanti cum trebuie el sã se fereascã de accidente-aceste norme sunt folosite la instructajele de protectia muncii-aceste instructaje oferã din pãcate date si nu cunostinte .La polul opus se aflã procedurile de bunã practicã.Acestea dirijeazã utilizatorul,pas cu pas. Adeseori,aceste proceduri sunt exprimate într-o formã preponderent graficã,pentru a fi cât mai usor de urmãrit în mod direct,la locul de muncã.

·         Educunostintele sunt caracterizate de un ciclu de viatã corespunzãtor ciclului conceptie-- proiectare-- utilizare-- eliminare.Acest ciclu de viatã este important deoarece pe parcursul acestui ciclu de viatã intervine echipa de dezvoltare si mentenantã a educunostintelor.La nivel minimal aceastã echipã trebuie compusã din :inginerul de cunoastere (are rolul de a gãsi sursele de cunostinte, de a prelua aceste cunostinte si a le structura într-un format corespunzãtor care sã permitã prelucrarea internã a acestora precum si diseminarea lor eficace precum si de a dezvolta metode de actualizare),specialistul în instruire(care prelucreazã cunostintele spre educunostinte), dezvoltatorul de suport (care dezvolta pagina Web sau sistemul standalone) precum si inginerul de implementare si mentenantã. În cazuri extreme echipa de dezvoltare se poate reduce la douã persoane-inginerulde cunoastere si specialistul în stiintele educatiei.

·         Educunostintele sunt caracterizate  de un nivel de uzurã-Nu ,un nivel de actualitate Na si un nivel de reînoire-Nr. Urmãtorul set de inegalitãti este definitoriu:

            -Dacã Na>Nu atunci cunostinta

            este actualã.

            -Dacã Na+Nr>Nu cunostinta

            poate fi actualizatã

            -Dacã Na+Nr<Nu cunostinta       

            este perimatã

Proiectarea educunostintelor presupune urmãtoarele activitãti principale:

-definirea obiectivului educunostintelor care vor fi dezvoltate;

-definirea unui cadru optimal de scopuri principale pe care educunostinta trebuie sa le asigure,tinând cont de principiul CE(ce trebuie sã îndeplineascã educunostinta), CUI(cui i se adreseazã,care va fi nivelul la care ea "ruleazã", CUM(cum îsi îndeplineste scopurile)

-gãsirea unor surse de date utile si de cel mai bun randament,tinând cont de obiectivele propuse;

-stabilirea unui mecanism de actualizare optimalã a acestor date;

-conceptia si proiectarea unui mecanism de transformare a datelor în cunostinte;  acest mecanism,îsi poate propune,tinând cont de specificitatea domeniului,obtinerea unor structuri de genul "bune practici";aceste structuri de cunoastere se pot dezvolta plecând de la un cadru conceptual pe care sã se "aseze" datele pentru a forma cunostinte;

-separarea componentelor educationale din cunostintele obtinute;

-sublinierea elementelor educationale majore din componentele educationale identificate astfel încât sã poatã fi realizat un imprint cât mai eficient pentru publicul tintã;

-dezvoltarea componentei meta;

-dezvoltarea componentelor topic map;

-asamblarea educunostintelor asigurând transparenta componentelor meta si topic map si în acelasi timp culoare eficiente de acces între componenta educationalã si celelalte componente.

Pentru exemplificarea acestor concepte se presupune urmãtorul obiectiv:definirea unei educunostinte care sã ofere utilizatorului securitatea în lucrul cu o masinã de tãiat cu disc abraziv,asa numitul flex. În dezvoltarea acestei educunostinte existã douã posibilitãti de abordare:

·         Principiul SIB(Small is beautifull) sau principiul minimalist-conform acestui principiu educunostinta se va centra doar asupra aspectelor de securitate;

·         Principiul OL(Optimal Loading) sau principiul optimal-care presupune cã dezvoltarea unei educunostinte este optimalã doar dacã aceasta se referã la o plajã cåt mai largã din cunoasterea domeniului-în acest caz acest principiu va fi adoptat,realizându-se o educunostintã care sã permitã utilizatorului folosirea optimalã si în conditii de sigurantã a flexului.Pasii de dezvoltare a educunostintei sunt detaliati în continuare:

.-a)definirea obiectivului educunostintelor care vor fi dezvoltate= lucrul în conditii optimale si de deplinã sigurantã cu masina de debitat cu disc abraziv;

-b)definirea unui cadru optimal de scopuri principale pe care educunostinta trebuie sa le asigure,tinând cont de principiul CE(ce trebuie sã îndeplineascã educunostinta), CUI(cui i se adreseazã,care va fi nivelul la care ea "ruleazã", CUM(cum îsi îndeplineste scopurile)= cadrul optimal va fi structurat astfel:

Succesiune optimalã de operatii-->Succesiune optimalã de faze-->Succesiune optimalã de actiuni primare-->Stare utilaj-->Stare componente(pânzã,alimentare,etc)-->Stare piesã-->Asigurarea securitãtii pe operatie/fazã/actiune primarã-->Riscuri posibile pe operatie/fazã/activitate-->Mãsuri de contracarare a riscurilor

CE trebuie îndeplinit=>asigurarea unei folosiri eficiente si în conditii de maximã securitate a masinii;

CUI i se adreseazã=>muncitorilor cu studii elementare;

CUM va fi realizat=>folosind un avatar (muncitorul Gigel) si în proportie de 75 % componente grafice;

-gãsirea unor surse de date utile si de cel mai bun randament,tinând cont de obiectivele propuse-în acest caz au fost considerate trei surse de date/cunostinte,respectiv:

·         Manualul de utilizare a masinii;

·         Normele specifice de securitate referitoare la prelucrarea metalelor prin aschiere;

·         Un set de cunostinte euristice referitoare la operatii/activitãti/faze la lucrul cu masina si moduri de optimizare a acestora- acest set a provenit de la un expert uman-muncitor de înaltã calificare

-stabilirea unui mecanism de actualizare optimalã a acestor date-mecanismul de actualizare optimalã a fost complet dezvoltat pe primele douã componente asigurând si un mecanism de elicitare bazat pe studii de caz pentru descrierea euristicã a unor viitoare operatii neluate în prezent în calcul (de exemplu folosirea flexului în spatii închise);

-conceptia si proiectarea unui mecanism de transformare a datelor în cunostinte; Mecanismul va folosi structura Operatie-->Operatie optimizatã din punct de vedere al randamentului-->Operatie desfasuratã în sigurantã.Pentru fiecare operatie vor fi ilustrate pozitiile principalilor actori- muncitorul, masina, piesa, tertele persoane

-separarea componentelor educationale din cunostintele obtinute-componentele educationale se centreazã pe activitãtile concrete desfãsurabile cu masina si nu pe datele sale constructive sau eventuale performante;

-sublinierea elementelor educationale majore din componentele educationale identificate astfel încât sã poatã fi realizat un imprint cât mai eficient pentru publicul tintã- avatarul folosit va avea rolul de a exprima aceastã subliniere;

-dezvoltarea componentei meta;

-dezvoltarea componentelor topic map;

-asamblarea educunostintelor asigurând transparenta componentelor meta si topic map si în acelasi timp culoare eficiente de acces între componenta educationalã si celelalte componente.