DEZVOLTAREA UNEI METODE DE EVALUARE A SECURITĂȚII PENTRU UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT-1

ASPECTE GENERALE

Evaluarea securității și sănătății în muncă este un proces normal pentru orice fel de unitate economico- socială în care există posibilitatea să se producă evenimente neprevăzute, care să pună la un moment dat în pericol securitatea fizică a celor aflați în zonă .Pentru unitățile de învățământ, de orice nivel, acest lucru este extrem de important, ținând cont de următoarele aspecte:
• dotarea unităților de învățământ cu mijloace de ultimă tehnologie pentru asigurarea securității și sănătății în muncă  este destul de greu de obținut, din motive obiective. Chiar dacă în unitatea respectivă acționează  riscuri ocupaționale similare cu cele din unități economice, în general resursele existente pentru asigurarea securității și sănătății în muncă nu sunt corespunzătoare.
• elevii sau studenții nu au o pregătire de securitate similară lucrătorilor din unitățile economice. Chiar dacă se realizează un instructaj, acesta nu este la nivelul unei instruiri de întreprindere, considerându-se că expunerea elevilor sau studenților la riscuri este limitată.
• elevii sau studenții nu au o experiență similară lucrătorilor din unitățile economice. În urma apariției unui eveniment neprevăzut aceștia pot intra în panică, provocând consecințe extrem de grave.
• lucrările de întreținere și reparații sunt tratate cu mai puțină atenție. Accidente cum ar fi  alunecările sau căderile datorită diverselor denivelări   sunt frecvente la nivelul Uniunii Europene. Căderile de la înălțime datorate unor scări defecte   ca și accidente provocate de ferestre prost fixate sunt înregistrate trimestrial.ca și incidente și accidente  .
• supravegherea elevilor în afara orelor de clasă este destul de dificilă. În general există 1-2 cadre didactice care au această misiune în condițiile în care este vorba despre câteva sute de elevi- în medie- care pot genera fără intenție- accidente. Exemplul porților de pe terenul de footbal al școlilor care cad peste copii este suficient de cunoscut pentru diseminare.
• interacțiunea între copii poate conduce în mod  nedorit la accidente ” in data de 11-februarie-2011, copilul meu a fost impins de un coleg de clasa si , urmare cazaturii pe asfalt , a suferit plagi multiple la cap,nas,genunchi si - cel mai rau - a ramas fara un dinte incisiv superior ”
• învățătorilor și profesorilor supraveghetori le sunt impuse- prin Regulamentele de Ordine Interioară (ROI) sarcini cărora nu le pot face față  singuri                            ” Art.27 Invăţătorii si profesorii de serviciu au urmatoarele obligaţii:-.vor inspecta spaţiile de şcolarizare şi grupul sanitar şi vor lua toate măsurile de indreptare acolo unde vor constata nereguli;-vor supraveghea cu simţ de răspundere elevii pe timpul pauzelor şi vor interveni pentru rezolvarea incidentelor...;-vor raporta în scris directorului şcolii evenimente deosebite şi măsurile luate vor controla activitatea personalului de serviciu;-vor interveni pentru a îndepărta din şcoală persoanele străine, le vor identifica şi raporta;-...vor pleca din şcoală ultimii după ce s-au asigurat că toţi elevii au părăsit curtea şcolii şi că nimic deosebit nu se petrece în incinta şcoli. Personalul de serviciu va executa necondiţionat ordinele cadrelor didactice de serviciu pe şcoală. Nu va părasi şcoala decat în interes de serviciu din dispoziţia directorului sau a cadrelor de serviciu. ”. Practic, într-un astfel de regulament profesorul preia activități de inspector sanitar, evaluator de riscuri, supervizor. Cu toată bunăvoința cadrelor didactice  există limite umane care nu pot fi depășite.
• imaginea societății despre școală nu include și accidentele de muncă. Școala este văzută ca un spațiu exclusiv dedicat activităților educaționale, chiar dacă aceste activități generează în multe cazuri riscuri ocupaționale. În cele mai multe cazuri nici cadrele didactice nu au imaginea concretă a ce poate conduce la un accident și ce consecințe pot fi înregistrate datorită unei pregătiri necorespunzătoare.

CUM SE PRODUCE UN INCIDENT ÎNTR-O UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT  ? 

Modelul producerii unui eveniment neprevăzut- care se poate transforma într-un accident cu consecințe serioase- este prezentat în figura următoare.

Figura 1. Modelul producerii unui accident într-o unitate de învățământ

Ținând cont de statisticile specifice referitoare la accidente- colectate în spațiul Uniunii Europene în perioada 2007-2011- pot fi considerate 3 categorii de riscuri definitorii:
a. riscuri datorate facilităților. Această categorie include:
a.1. riscurile legate de spațiul de învățământ propriu-zis și de amplasarea acestuia-transport de /de la unitatea de învățământ, acces în unitate, căi de circulație, săli de clasă, săli de laborator, spații auxiliare, accesul la înălțime (scări, balustrade,parapeți), elemente care se pot prăbuși sau care pot fi prinse accidental (tocuri de fereastră/ușă fixate necorespunzător, ferestre cu balamale defecte, etc.), spații sanitare (WC-uri, dușuri, etc.);
a.2. riscuri legate de dotările propriu zise. În această categorie intră dotările din diversele laboratoarele, aparatura didactică alimentată cu curent electric (incluzând și calculatoare și terminale), materiale didactice care pot leza elevul și profesorul dacă sunt manipulate neglijent (cu colțuri și muchii tăioase, de dimensiuni agabaritice, etc.);
a.3. alte riscuri datorate facilităților cum ar fi decăderea facilităților în timp, etc.
b. riscuri datorate interacțiunii umane. Exemplul unui accident dintr-un astfel de risc a fost dat  anterior. Considerând inacceptabilă violența fizică – chiar și nepremeditată- din partea profesorilor, experiența arată că în fiecare unitate de învățământ există elevi mai temperamentali- cunoscuți uneori sub denumirea de ”bully” -, care simt  nevoia unui contact fizic- chiar și fără nici un fel de intenție malevolentă- cu colegii lor – conducând la apariția unor astfel de evenimente nedorite.

Figura 2 Manifestare de tip bullying

Nu este neapărat necesar ca  un eveniment neprevăzut să fie provocat de un astfel de comportament. Un elev neatent care se împiedică în spatele unei coloane de elevi poate determina consecințe similare.
c. riscuri datorate unui comportament intenționat (malevolent). O serie de astfel de riscuri sunt generate de curiozitatea inerentă unor persoane aflate ca subiecți ai unui proces educațional. Încercarea de a amesteca două substanțe chimice incompatibile sau de a prelungi un experiment fizic peste limitele indicate în manual pot conduce la accidente. O categorie aparte în acest sens, care depășește cadrul propriu- zis al Securității și Sănătății în Muncă- îl reprezintă comportamentul direct malevolent îndreptat către furt/distrugere sau către provocarea de rău copiilor sau cadrelor didactice.
Toate aceste riscuri pot rămâne ”în stare latentă” o perioadă de timp, manifestându-se în prezența unui declanșator (trigger), într-un context specific. Contextul respectiv poate fi influențat în mod pozitiv de o cultură organizațională- incluzând cultura de securitate- corespunzătoare, și în mod negativ de acțiuni care pot extinde evenimentul, conducând la incidente și accidente.  Cultura organizațională corespunzătoare poate conduce la neapariția- sau minimizarea evenimentului neprevăzut. De exemplu, la un laborator de chimie, un elev vrea să aprindă  un bec Bunsen cu bricheta proprie, fără să țină seama de faptul că în zonă existau vapori potențial inflamabili de la un experiment anterior. Profesorul format într-o cultură  corespunzătoare sesizează prezența vaporilor și blochează mâna care încerca să  activeze bricheta. Considerând acțiunile care pot extinde evenimentul, în cazul acestui exemplu, alt elev care nu înțelege ce face profesorul- aprinde bricheta proprie- conducând la aprinderea unei foi de hârtie care se afla pe masa de laborator.
Odată produs evenimentul neprevăzut toți actorii ( cadre didactice și elevi) ar trebui să acționeze în vederea minimizării acestuia sau reducerii considerabile a consecințelor. Această acțiune trebuie să fie imediată și ea se bazează pe cultura de securitate și în mod explicit pe planurile de acțiune în caz de urgență și pe repetițiile efectuate pe baza acestor planuri. În acest caz se presupune că profesorul activează extinctorul din laborator- pentru stingerea foii de hârtie, unul din elevi solicită ajutor de specialitate, alt elev deschide căile de evacuare și are grijă ca evacuarea colegilor să se producă în ordine  iar tehnicianul asistent- instruit în acordarea primului ajutor- curăță leziunile superficiale suferite de un elev aflat în apropierea hârtiei care a luat foc și pansează în mod corespunzător respectivele leziuni.În absența unui răspuns rapid consecințele unui astfel de eveniment neprevăzut pot deveni grave.