CONCEPTE DE PROIECTARE A EDUCUNOSTINTELOR





Proiectarea cunostintelor(knowledge design) este un concept relativ nou, introdus odatã cu aparitia ingineriei cunoasterii (knowledge engineering).
La nivel general si exceptând categoriile de cunostinte imuabile (legi ale stiintelor naturii) se poate considera cã o cunostiintã (categorie de cunostinte)poate fi definitã de un ciclu de viatã, la fel ca orice fel de produs software.O cunostinta este conceputã,are un ciclu de existentã,dupã care devine perimatã. Un exemplu în acest sens poate fi considerat manualul de utilizare al MS DOS.Acest manual contine un set de cunostinte (categorie de cunostinte) despre sistemul de operare MS DOS. La ora conceperii  manualului (sã presupunem anii 80) cunostintele din acesta erau de avangardã.La momentul folosirii acestora(sã presupunem cã pânã prin anii 1996-1997) reprezentau cunostinte utile. Astãzi nu mai intereseazã decât o categorie foarte redusã de utilizatori.
Foarte sumar,educunostintele pot fi definite ca si cunostinte  a cãror obiectiv primar este cel educational. Educunostintele apartin în principal domeniului instruirii asistate,putând fi definite si ca intersectia între e-knowledge si e-learning.
Educunostintele sunt în esentã,structuri bipolare de mediere. La un pol, cel al domeniului cunoasterii,ele mediazã procesul de cunoastere,în principal prin asigurarea interactivitãtii acestuia. La celãlalt pol ele mediazã instruirea. În calitatea lor de structuri mediate ele pot fi portate cu usurintã.De asemenea costurile de implementare si maintenantã sunt neglijabile.Costurile semnificative sunt cele de conceptie,dezvoltare si actualizarr.
Deci,se poate considera cã educunostintele:
·         Au drept obiectiv principal, instruirea utilizatorului în a executa anumite activitãti sau în a performa anumite servicii;
·         Sunt orientate activitate-modelul educunostintelor îl reprezintã procedurile de bunã practicã,proceduri care descriu utilizatorului,pas cu pas, cum sã desfãsoare o anumitã activitate.
·         Sunt bogate în continut util (caracteristica RC -rich content sau rich in content a fost definitã de Astrovoglio drept "capabilitatea de a stoca si gestiona,într-un spatiu optim de manevrã, maximum de continut util)
·         Continutul util al educunostintelor poate fi obtinut prin procesul de "derocare al miezului de cunostinte"(knowledge nucleia derrocation).Acest proces presupune existenta unui nucleu dur,superbogat în cunoastere (knowledge overrich) mãrginit de zone de frontierã cu utilizatorul (user-knowledge boundaries).Aceste zone de frontierã faciliteazã accesul indirect al utilizatorului la cunostinte.Prin derocarea miezului dur,accesul la cunostinte se poate face în mod direct,eliminându-se timpii morti;
·         Din domeniul instruirii educunostintele mostenesc proprietatea de trasabilitate.O cunostinta nu are nevoie de aceastã proprietate-ea existã,pur si simplu,chiar dacã nimeni n-o acceseazã.Pot fi definite douã trasabilitãti distincte: trasabilitatea utilizator sau trasabilitatea canonicã- care urmãreste traseul acesteia la utilizator-când a fost accesatã prima datã, de câte ori a fost accesatã,alti parametrii de accesare si trasabilitatea orientatã obiectiv care urmãreste drumul de la accesarea educunostintei la îndeplinirea obiectivului pentru care aceasta a fost dezvoltatã.Pentru a exemplifica aceastã situatie presupunem o educunostinta gânditã pentru a familiariza utilizatorul cu manevrarea în securitate a unui recipient cu deseuri radioactive.Trasabilitatea canonicã va urmãri utilizatorii care au accesat educunostinta ,de cåte ori au accesat-o,momentul logãrii si delogãrii.Trasabilitatea orientatã obiectiv va urmãri calea între prima accesare a educunostintei si momentul în care utilizatorul manevreazã cu succes recipientul cu deseuri radioactive. Trasabilitatea orientatã obiectiv prezintã cea mai mare importantã pentru cã aceasta oferã indicii necesari optimizãrii educunostintei.Astfel dacã calea trasatã este mult prea lungã în raport cu expectanta este clar cã trebuie aduse corectii.
·         Feedback-ul este o consecintã directã a trasabilitãtii. Educunostintele oferrã dezvoltatorului feedback-ul necesar.Astfel,de exemplu,pentru o educunostinta legislativã în format exclusiv text,postatã pe un site al IAPA(INTERNATIONAL ACCIDENT PREVENTION ASSOCIATION) ,s-a urmãrit atât trasabilitatea canonicã(exprimatã în mod primar prin numãrul de accesãri) cât si cea orientatã obiectiv (exprimatã prin implementarea legislatiei la locurile de muncã la care aceasta fãcea referire).Pentru ambele situatii s-au constatat valori apropiate de zero. Cei care ar fi trebuit sã acceseze pagina si sã implementeze mãsurile legislative-respectiv managerii de obiectiv nu se regãseau în modul de prezentare.Dezvoltatorii acestei educunostinte au perceput la justa valoare semnificatia acestui feedback si formatul prezentãrii a fost deci schimbat.
·         Educunostintele sunt orientate bipolar:utilizator si  activitate.Ce înseamnã acest lucru ? Faptul cã ele trebuiesc exprimate într-un limbaj accesibil utilizatorului,limbaj legat de activitatea pe care acesta o presteazã.Un exemplu în acest sens îl reprezintã normele specifice de protectia muncii.Acestea au un caracter pronuntat descriptiv,fiind exprimate într-un limbaj elevat,în multe cazuri peste nivelul de comprehensibilitate al utilizatorului tipic; consecinta imediatã este faptul cã utilizatorul nu va folosi niciodatã în mod concret norma la locul de muncã pentru a afla în mod succint si în câti mai putini pasi redundanti cum trebuie el sã se fereascã de accidente-aceste norme sunt folosite la instructajele de protectia muncii-aceste instructaje oferã din pãcate date si nu cunostinte .La polul opus se aflã procedurile de bunã practicã.Acestea dirijeazã utilizatorul,pas cu pas. Adeseori,aceste proceduri sunt exprimate într-o formã preponderent graficã,pentru a fi cât mai usor de urmãrit în mod direct,la locul de muncã.
·         Educunostintele sunt caracterizate de un ciclu de viatã corespunzãtor ciclului conceptie-- proiectare-- utilizare-- eliminare.Acest ciclu de viatã este important deoarece pe parcursul acestui ciclu de viatã intervine echipa de dezvoltare si mentenantã a educunostintelor.La nivel minimal aceastã echipã trebuie compusã din :inginerul de cunoastere (are rolul de a gãsi sursele de cunostinte, de a prelua aceste cunostinte si a le structura într-un format corespunzãtor care sã permitã prelucrarea internã a acestora precum si diseminarea lor eficace precum si de a dezvolta metode de actualizare),specialistul în instruire(care prelucreazã cunostintele spre educunostinte), dezvoltatorul de suport (care dezvolta pagina Web sau sistemul standalone) precum si inginerul de implementare si mentenantã. În cazuri extreme echipa de dezvoltare se poate reduce la douã persoane-inginerulde cunoastere si specialistul în stiintele educatiei.
·         Educunostintele sunt caracterizate  de un nivel de uzurã-Nu ,un nivel de actualitate Na si un nivel de reînoire-Nr. Urmãtorul set de inegalitãti este definitoriu:
            -Dacã Na>Nu atunci cunostinta
            este actualã.
            -Dacã Na+Nr>Nu cunostinta
            poate fi actualizatã
            -Dacã Na+Nr<Nu cunostinta       
            este perimatã

Proiectarea educunostintelor presupune urmãtoarele activitãti principale:
-definirea obiectivului educunostintelor care vor fi dezvoltate;
-definirea unui cadru optimal de scopuri principale pe care educunostinta trebuie sa le asigure,tinând cont de principiul CE(ce trebuie sã îndeplineascã educunostinta), CUI(cui i se adreseazã,care va fi nivelul la care ea "ruleazã", CUM(cum îsi îndeplineste scopurile)
-gãsirea unor surse de date utile si de cel mai bun randament,tinând cont de obiectivele propuse;
-stabilirea unui mecanism de actualizare optimalã a acestor date;
-conceptia si proiectarea unui mecanism de transformare a datelor în cunostinte;  acest mecanism,îsi poate propune,tinând cont de specificitatea domeniului,obtinerea unor structuri de genul "bune practici";aceste structuri de cunoastere se pot dezvolta plecând de la un cadru conceptual pe care sã se "aseze" datele pentru a forma cunostinte;
-separarea componentelor educationale din cunostintele obtinute;
-sublinierea elementelor educationale majore din componentele educationale identificate astfel încât sã poatã fi realizat un imprint cât mai eficient pentru publicul tintã;
-dezvoltarea componentei meta;
-dezvoltarea componentelor topic map;
-asamblarea educunostintelor asigurând transparenta componentelor meta si topic map si în acelasi timp culoare eficiente de acces între componenta educationalã si celelalte componente.


Pentru exemplificarea acestor concepte se presupune urmãtorul obiectiv:definirea unei educunostinte care sã ofere utilizatorului securitatea în lucrul cu o masinã de tãiat cu disc abraziv,asa numitul flex. În dezvoltarea acestei educunostinte existã douã posibilitãti de abordare:
·         Principiul SIB(Small is beautifull) sau principiul minimalist-conform acestui principiu educunostinta se va centra doar asupra aspectelor de securitate;
·         Principiul OL(Optimal Loading) sau principiul optimal-care presupune cã dezvoltarea unei educunostinte este optimalã doar dacã aceasta se referã la o plajã cåt mai largã din cunoasterea domeniului-în acest caz acest principiu va fi adoptat,realizându-se o educunostintã care sã permitã utilizatorului folosirea optimalã si în conditii de sigurantã a flexului.Pasii de dezvoltare a educunostintei sunt detaliati în continuare:
.-a)definirea obiectivului educunostintelor care vor fi dezvoltate= lucrul în conditii optimale si de deplinã sigurantã cu masina de debitat cu disc abraziv;
-b)definirea unui cadru optimal de scopuri principale pe care educunostinta trebuie sa le asigure,tinând cont de principiul CE(ce trebuie sã îndeplineascã educunostinta), CUI(cui i se adreseazã,care va fi nivelul la care ea "ruleazã", CUM(cum îsi îndeplineste scopurile)= cadrul optimal va fi structurat astfel:
Succesiune optimalã de operatii-->Succesiune optimalã de faze-->Succesiune optimalã de actiuni primare-->Stare utilaj-->Stare componente(pânzã,alimentare,etc)-->Stare piesã-->Asigurarea securitãtii pe operatie/fazã/actiune primarã-->Riscuri posibile pe operatie/fazã/activitate-->Mãsuri de contracarare a riscurilor
CE trebuie îndeplinit=>asigurarea unei folosiri eficiente si în conditii de maximã securitate a masinii;
CUI i se adreseazã=>muncitorilor cu studii elementare;
CUM va fi realizat=>folosind un avatar (muncitorul Gigel) si în proportie de 75 % componente grafice;
-gãsirea unor surse de date utile si de cel mai bun randament,tinând cont de obiectivele propuse-în acest caz au fost considerate trei surse de date/cunostinte,respectiv:
·         Manualul de utilizare a masinii;
·         Normele specifice de securitate referitoare la prelucrarea metalelor prin aschiere;
·         Un set de cunostinte euristice referitoare la operatii/activitãti/faze la lucrul cu masina si moduri de optimizare a acestora- acest set a provenit de la un expert uman-muncitor de înaltã calificare
-stabilirea unui mecanism de actualizare optimalã a acestor date-mecanismul de actualizare optimalã a fost complet dezvoltat pe primele douã componente asigurând si un mecanism de elicitare bazat pe studii de caz pentru descrierea euristicã a unor viitoare operatii neluate în prezent în calcul (de exemplu folosirea flexului în spatii închise);
-conceptia si proiectarea unui mecanism de transformare a datelor în cunostinte; Mecanismul va folosi structura Operatie-->Operatie optimizatã din punct de vedere al randamentului-->Operatie desfasuratã în sigurantã.Pentru fiecare operatie vor fi ilustrate pozitiile principalilor actori- muncitorul, masina, piesa, tertele persoane
-separarea componentelor educationale din cunostintele obtinute-componentele educationale se centreazã pe activitãtile concrete desfãsurabile cu masina si nu pe datele sale constructive sau eventuale performante;
-sublinierea elementelor educationale majore din componentele educationale identificate astfel încât sã poatã fi realizat un imprint cât mai eficient pentru publicul tintã- avatarul folosit va avea rolul de a exprima aceastã subliniere;
-dezvoltarea componentei meta;
-dezvoltarea componentelor topic map;
-asamblarea educunostintelor asigurând transparenta componentelor meta si topic map si în acelasi timp culoare eficiente de acces între componenta educationalã si celelalte componente.


Comentarii