Treceți la conținutul principal

ANALIZA CELOR 5 CAUZE ȘI 5 EFECTE-PAȘI DE ANALIZĂ ȘI EXEMPLU

Așa după cum s-a arătat  într-o postare anterioară Analiza celor 5 cauze o analiză cauză-efect- mai ales atunci când sunt urmărite cauzele primare sau cauzele rădăcină este extrem de utilă atât pentru specialistul în SSM cât și pentru managementul unității. 
Cauzele rădăcină sunt cele care provoacă în mod concret situația pre-accident, avaria, incidentul sau accidentul de muncă. Din punct de vedere real ele pot fi :
-identificate;
-analizate;
-evaluate;
-mitigate sau dacă este posibil eliminate. 
Mitigarea cauzelor rădăcină presupune aducerea acestora la un nivel ALARP (As low as Reasonably Possible)- noțiune care în timp va deveni normativă și în România. 
Din punct de vedere pragmatic trebuie schimbată percepția managementului și unor specialiști din SSM- care consideră factorii de risc ca un datum- ca o fatalitate imuabilă- și revenit la realitatea acestor cauze identificabile- și care pot fi prevenite. 
Noțiunea de ”0 accidente” considerată acum 10 ani ca nerealistă- reprezintă un cadru de activitate pentru majoritatea unităților economice care se doresc a fi performante pe o piață competitivă. 

PAȘII DE URMAT  ÎN ANALIZA CELOR 5 CAUZE ȘI 5 EFECTE


Analiza celor 5 cauze și 5 efecte poate fi aplicată în cadrul ”Metodei de analiză folosind cele 10 elemente” sau independent- ca și metodă de analiză pre-accident. Ce oferă această analiză a celor 5 cauze și 5 efecte?
1. Identificarea cauzelor primare (root causes) care pot provoca evenimente neprevăzute- mergând de la situații pre-eveniment și până la accidente de muncă.
2. Identificarea posibilelor efecte- în funcție de contextul în care se desfășoară activitatea.
3. Construirea de scenarii accidentogene.

Pașii de urmat în analiza celor 5 cauze și 5 efecte sunt dați în figura următoare.
Vom detalia în continuare cele mai importante aspecte.


Figura 1 Pașii de aplicare ai analizei



a) Identificarea cauzelor primare care pot sta la baza producerii evenimentului neprevăzut. Î
n acest sens – cele 5 cauze generice prezentate anterior stau ca și indicii de ghidare ale procesului de identificare. Este evident că nu trebuie neapărat să avem 5 cauze- este normal să avem  minim 1 cauză. Dacă putem identifica cu o aproximație mai mare sau mai mică aceste cauze primare- înseamnă că putem preveni avariile, incidentele sau accidentele- de fapt putem răspunde obiectivelor esențiale ale activității de SSM.


b) Analiza sumară a cauzelor identificate și stabilirea caracterului real al acestor cauze. Din experiența internațională  în  audit și mai ales în evaluări de nivel de risc și de securitate s-a constatat că marea majoritate a evaluatorilor au tendința de a identifica cât mai mulți factori de risc și de a exagera importanța acestora. Acest lucru nu este benefic pentru procesul de asigurare al SSM datorită faptului că implică costuri sporite- pentru a fi mitigați toți factorii identificați, o alocare precară a resurselor și activități de prevenire neorientate în mod eficient. De aceea s-a considerat util să se apeleze aici la noțiunea de cauză primară sau cauză rădăcină- așa cum este ea cunoscută în literatura de specialitate. Identificarea cauzei rădăcină trebuie să meargă cât mai jos posibil- respectiv până la rădăcina problemei în care această cauză este implicată.
Formularul ICP-M10E permite colectarea acestor cauze primare precum și a nivelelor de cauzalitate specifice.
Este recomandat  ca odată identificat un set de cauze primare, respectiva analiză să se aprofundeze- până la momentul în care rămâne doar câte 1 cauză de fiecare tip. Dacă acest lucru nu este posibil- și auditorul decide că la acest nivel pot fi identificate mai multe cauze de același tip- el trebuie să se oprească asupra unei cauze pe care o consideră cu cel mai mare potențial de a determina un eveniment neprevăzut și să menționeze celelalte cauze de același tip la ”Alte observații” pentru o viitoare aprofundare a analizei.
Un exemplu de completare al acestui formular este dat în continuare. Nivelele specifice de cauzalitate sunt considerate reprezentările intervenției cauzei respective în producerea evenimentului neprevăzut specific- de exemplu un nivel 5 înseamnă că respectiva cauză ”participă” 100% la producerea evenimentului neprevăzut.


ICP-M10E
FORMULAR DE IDENTIFICARE A CAUZELOR PRIMARE

Unitatea economică:S.C.Rabzoderma S.A.
Cauzele primare au fost identificate pentru: Loc de muncă:Presă ștanțare
                                                                      Secție:Prelucrări mecanice
                                                                      Unitate:.....................
Nr.crt.
Tip cauză
Descriere cauză
Nivel specific de cauzalitate
Observații

C1-cauză directă provocată de acțiunile lucrătorului;
Lucrătorul care deservește presa de ștanțat profile de tablă are un comportament periculos- manifestat prin părăsirea locului de muncă pe parcursul activității și tragerea resturilor de tablă înainte ca presa să-și facă cursa completă
5


C2-cauză indirectă- legată de factorul uman-
Nu este cazul



C3-cauză legată de proces și de tehnologiile utilizate în acest proces
Lipsește o procedură de bună practică scrisă care să detalieze exact tehnologia de ștanțare , pașii acesteia și măsurile de securitate necesare pentru fiecare pas.
4


C4-cauză legată de mașinile unelte care     au contribuit la producerea evenimentului.
Presa nu dispune de un sistem de întrerupere imediată dacă din greșeală mâna executantului ajunge în zone periculoase în timpul acțiunii de ștanțare
5


C5-1 cauză legată de organizarea activității.
Supervizorul activităților din atelier nu atrage atenția lucrătorului deși acesta a fost observat în mod repetat părăsindu-și locul de muncă cât și executând operații de extragere a resturilor de sub presă neconforme cu tehnologia
5

Alte observații

Cine a realizat identificarea (funcție și nume)
Specialist SSM: Turcilă Ioan
Data
29.07.2014


c)Identificarea efectelor posibile
Efectele posibile sunt legate în mod strict de activitatea prestată, de istoricul referitor la respectiva activitate precum și de experiența și expertiza accesibilă referitor la activitatea sau procesul unde se face evaluarea.
Din exemplul anterior se poate prezuma că vom avea direct un E5- accident de muncă. Situații de genul E1 nu se pot întâlni- datorită caracterului activității (se poate considera că însăși comportamentul identificat al lucrătorului constituie o situație gen ”near-miss”). Efecte de tip E2 nu sunt posibile pentru că procesul- cât și acțiunile lucrătorului- nu dau loc la avarii. Berbecul presei este prea greu pentru a fi avariat dacă intră eventual în contact cu mâinile lucrătorului, presa ștanțează un profil- chiar dacă bucata de tablă din care ștanțează n-ar fi introdusă în ghidajul corespunzător- iar adăugarea unui eventual sistem de protecție prin oprire la contact sau la intrarea în zona de pericol n-ar conduce la avarii la declanșarea sa. Putem exclude de asemenea incidentele- de tip E3 și E4  datorită specificității activității- dacă lucrătorul își prinde extremitățile în mașină se produce un accident de muncă. Dacă mașina ar fi avut instalat un dispozitiv de oprire la contact sau la intrarea în zona de pericol  și berbecul presei s-ar fi oprit înainte de a intra în contact cu lucrătorul  sau provocându-i doar o leziune minoră atunci ar fi putut fi considerat un incident.


d)Dezvoltarea scenariilor
Pornind de la exemplul prezentat, figura următoare ilustrează scenariul posibil.



Figura 2 Scenariul posibil

EXEMPLU DE SCENARIU


Exprimat textual scenariul poate fi interpretat la modul următor
”Datorită comportamentului periculos al lucrătorului care deservea presa de ștanțat profile din tablă aflată în locația X- comportament manifestat prin introducerea mâinilor sub presă în afara situațiilor când acest lucru era necesar  precum și datorită supervizării ineficiente prestată de maistrul de tură una (amândouă) din mâinile lucrătorului au fost prinse sub berbecul presei de ștanțare în timpul coborârii acesteia sau
Datorită comportamentului periculos al lucrătorului care deservea presa de ștanțat profile din tablă aflată în locația X- comportament manifestat prin părăsirea frecventă a locului de muncă, colegul său a profitat de lipsa acestuia apăsând butonul de pornire al presei ”ca să facă o glumă” precum și datorită supervizării ineficiente prestată de maistrul de tură una (amândouă) berbecul presei a prins la coborâre una din mâinile lucrătorului, accidentându-l grav.
Accidentul de muncă ar fi putut evitat dacă:
a)Activitățile legate de procesul tehnologic (tehnologia) de ștanțare la rece erau consemnate în scris- împreună cu măsurile de securitate necesare la fiecare pas- iar respectiva procedură servea ca material de instruire pentru lucrători- aceștia fiind verificați și supravegheați în mod corespunzător de maistrul de tură.
b)Presa era prevăzută cu un dispozitiv de oprire imediată la contact cu berbecul sau la sesizarea prezenței în zona de pericol.
Realizarea și implementarea ambelor puncte a și b este necesară. Dacă din motive legate de resurse nu se poate implementa imediat punctul b- atunci trebuie acordată o atenție deosebită punctului a astfel ca:
1. lucrătorii să fie informați și conștientizați de pericolele la care sunt expuși în timpul activității;
2. lucrătorii să fie instruiți asupra pașilor de desfășurare a activității împreună cu acțiunile specifice pentru asigurarea securității personale și colective;
3. instruirea să fie verificată în practică de către maistrul de tură. Orice lucrător care nu se conformează procedurii de bună practică trebuie oprit de la lucru și chestionat referitor la motivele comportamentului său. Dacă nu se reușește un acord cu respectivul lucrător în sensul respectării procedurii- acesta trebuie oprit de la lucru
3.maistrul de tură trebuie să urmărească și să consemneze în scris orice fel de comportament necorespunzător semnificativ. Atunci când acest comportament se repetă lucrătorul trebuie oprit din activitate până la rezolvarea cauzelor comportamentului său. ”
Nivelul de cauzalitate se calculează ca medie aritmetică a nivelelor de cauzalitate specifice . Pentru exemplul anterior
NivC=(5+4+5+5)/5 = 19/5= 3,8

Orice fel de scenariu considerat cu cauzele rădăcină bine stabilite, cu efecte situate în zona E3 ...E5  și cu  un nivel de cauzalitate mai mare decât 3 trebuie luat în considerare în mod serios. 


Figura 3 prezintă o captură de ecran din software-ul dezvoltat în mod corespunzător pentru metodă.

Figura 3. Software- culegerea datelor despre cauzele specifice elementului 1

CONCLUZII

Trebuie remarcat faptul că metodologia COMAH va fi generalizată în cel mai scurt timp la nivelul Uniunii Europene. metodologia solicită unităților economice care intră sub incidența acesteia (și din 2015 vor intra toate unitățile economice cu excepția târgurilor și diverselor alte manifestări ambulante) să-și dezvolte propriile scenarii de securitate- așa cum sunt și cele dezvoltate cu această analiză și să le prezinte Autorităților Competente. Analiza prezentată în aceste materiale este 100% compatibilă COMAH. Lăsând aspectul formal deoparte- responsabilul sau expertul SSM se face mai ușor înțeles de către managementul unității economice de care aparține sau unde își desfășoară expertiza prin intermediul unor scenarii. 
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…