METODA CELOR 10 ELEMENTE- KPI (INDICI DE PERFORMANȚĂ) UTILIZABILI

Pentru ca indicii de performanță KPI să constituie un instrument util procesului managerial este nevoie de un sistem pentru urmărirea, comunicarea și îmbunătățirea performanței. Dacă datele sunt colectate dar nu sunt communicate celor care au nevoie de ele- efortul depus nu va avea succes.
KPI se vor dezvolta odată cu dezvoltarea organizației. Specialiștii în SSM trebuie să fie pregătiți să revizuiască în mod continuu acest sistem de indici KPI- odată cu revizuirea performanțelor proprii – iar atunci când este necesar, KPI trebuie modificate pentru a reflecta noile circumstanțe sau a obține îmbunătățiri superioare.În acest sens, pe baza prognozelor de dezvoltare economică la nivelul UE [i]  se poate dezvolta următoarea diagramă .  

 Figura 1. Piramida aspirațională de dezvoltare  a organizației

Atunci când unitatea ia în considerare numai profitul – cum este cazul majorității unităților industriale din lumea civilizată- atunci este evident faptul că KPI vor fi orientați către profit- respectiv vor calcula costul activităților de instruire, costul echipamentelor individuale de protecție (ca și KPI de progres) precum și pierderile materiale din unitate în urma accidentelor, despăgubirile directe pentru un accidentat, etc. (ca și KPI de regres).
Pe o treaptă superioară KPI vor include și implicarea comunitară în evenimentele neprevăzute care se produc în unitatea aflată pe teritoriul comunității- de exemplu există un astfel de KPI care ia în considerare interesul celor din comunitate de a se angaja la firma X după producerea unui eveniment neprevăzut care a avut efecte și asupra comunității.
Pe ultima treaptă de dezvoltare sunt KPI care consideră un interes complex al performanței de SSM, care implică atât activitatea propriu-zisă de SSM cât și implicarea comunitară (față de siguranța comunității ) dar
Această structură de dezvoltare este sprijinită de o structură similară realizabilă la nivelul unității economice, așa cum se poate vedea și în figura .

Figura 2- Structura de sprijin SSM de la nivelul unității economice

Detalierea acestei structuri arată că:
a.MĂSURAREA PERFORMANȚEI – include exact KPI despre care  discutăm precum și indicatori de declanșare a îmbunătățirii continue. Dintre acești indicatori sistemul implementează în acest moment Nivelul Global de Securitate și SĂnătate în Muncă la unitatea auditată.
b. COMPETENȚĂ ȘI EXPERTIZĂ- presupune identificarea rolurilor și calificarea corespunzătoare a personalului.
c. CERINȚE INTERNE ȘI EXTERNE-  cea mai mare importanță o au cerințele formulate de către Autoritățile Competente (Inspecția Muncii, Garda de mediu, etc.) la care trebuie să achieseze și cerințele formulate pe plan intern.
d. INTEGRITATE ACTIVITĂȚI- urmărește componentele de instruire, disciplină personală, limite de operabilitate, etc.
e. INTEGRITATE FACILITĂȚI ȘI ECHIPAMENTE- urmărește aspecte de reliabilitate, mentenanță, siguranță a construcțiilor, etc.
f. INTEGRITATE PROIECTE- urmărește în principal securitatea inerentă adăugată în fază de proiect.

 Indicii de performanță în domeniul SSM care prezintă interes în acest moment de dezvoltare pentru metoda celor 10 elemente  pot fi grupați în 2 categorii distincte:
a. indici de progres[ii]- (leading) pentru  obiectivele urmărite de către această metodă de auditare se propun următorii indici esențiali de progres:

Tabel 1 Indici de progres  pentru auditul folosind metoda celor 10 elemente.
Nr. crt.
Denumire indice
Descriere
Valori înregistrate
1
Instruire de SSM realizată
Număr de topici de instruire/Număr de persoane instruite

2
Număr de audituri realizat
Numărul de evaluări de tip audit SSM realizat într-o perioadă specificată – de exemplu 2/an

3
Nivel de securitate în amonte
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de progres doar când valorile auditului de securitate sunt cuprinse între 4-5

4
Nivel de securitate în proces.
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de progres doar când valorile auditului de securitate sunt cuprinse între 4-5

5
Nivel de securitate în aval
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de progres doar când valorile auditului de securitate sunt cuprinse între 4-5

6.
Nivel de securitate global (NSG)
Reprezintă nivelul de securitate calculat prin metoda celor 10 elemente . Este considerat implicit ca și indicator de tip ”de progres” (leading).

7
Activități legate de protecția muncii
Număr de activități specifice desfășurate/Numărul de activități planificate

8
Numărul întâlnirilor între management și lucrători sau reprezentanții acestora –întâlniri pe probleme de securitate
Număr de întâlniri/interval de timp

9
Numărul activităților întreprinse pentru protecția mediului
Numărul de activități derivate din protecția muncii și întreprinse pentru protecția mediului (de exemplu construirea unui incinerator pentru deșeuri  - datorită unor incidente apărute la incinerarea manuală a acestora pe un teren viran)


Indicii 3, 4 ,5  și 6 rezultă  în mod direct din metoda celor 10 elemente.

NSamo =∑ NE amo/n amo  unde:
NSamo= Nivel securitate amonte
NE amo = valorile evaluate ale elementelor amplasate în amonte
n amo  =numărul de elemente amplasate în amonte
NSPr= ∑ NEPr/n Pr unde:
NSPr= Nivel de securitate proces[iii] 
NEPr= valorile evaluate pentru elementele care fac parte din proces
n Pr =numărul de elemente din proces
NSava==∑ NE ava/n ava  unde
NSava= nivel de securitate din aval
NE ava = valorile evaluate pentru elementele din aval
n ava  = număr de elemente din aval

Indicele 6 –NSG (Nivelul de Securitate Global)  calculat în cadrul metodei- reprezintă media evaluării făcute pentru fiecare din cele 10 elemente.

Utilitatea NSG este analizată în continuare:

a)Ca și parametru de referință raportabil către Autoritatea Competentă (Inspecția de Muncă)- marea majoritate a unităților economice nu înregistrează pe parcursul funcționării incidente sau accidente raportabile. Acest lucru nu înseamnă însă că respectivele unități sunt ideale din punct de vedere al SSM. Raportarea NSG către IM ar putea permite obținerea unei imagini obiective asupra situației concrete referitoare la SSM în România- pentru toată economia românească- și în condițiile în care se folosește un reper de evaluare foarte clar. Mai mult decât atât- fonduri alocate la nivelul național sau la nivelul UE- cum ar fi cel de minimis- ar putea fi orientate prioritar către cei care au nevoie de astfel de fonduri- de exemplu unitățile economice cu NSG <2.
b)Ca și parametru de referință pentru progresul SSM la nivelul unității. În cazul unui audit obiectiv, ne-biasat, managementul SSM poate folosi NSG ca să urmărească progresele înregistrate de către compartimentul de SSM pe termen de 6 luni sau 1 an precum și rezultatul alocării de resurse de către management. Așa cum s-a mai arătat metoda celor 10 elemente poate fi focalizată pe o problemă specifică unității economice- de exemplu auditul SSM într-un loc de muncă ”fierbinte”  pentru care managementul investește un volum mare de resurse pentru a-l aduce la nivelul de securitate necesar. Auditul făcut pentru acel loc de muncă va arăta dacă resursele sunt alocate în mod judicios sau nu.
c)Ca și parametru de benchmarking. Nu intră în obiectivele acestui material prezentarea tehnicilor de benchmarking dar unitatea economică auditată poate folosi NSG ca indicator de performanță într-un benchmarking făcut pe unități similare sau pe unități din ramuri economice diferite- cu atribute interesante- de exemplu pentru unitățile de 10-20 de angajați, indiferent de domeniul de activitate- ar fi interesant un astfel de benchmarking pentru a identifica cele mai bune soluții de SSM care pot fi apoi răspândite și la alte unități.
d)Ca și feedback și ca și justificare a managementului unității economice față de acționarii proprii.
e)Ca și parametru de evaluare pentru stabilirea cotei de impozitare la risc profesional. Orice casă de asigurări la risc profesional va aprecia faptul că o unitate economică a trecut de la un NSG de 1.5 la 2.7 pe parcursul unui an- recompensând respectiva unitate cu un bonus. Figura următoare sumarizează aceste utilizări ale NSG.
În susținerea acestor posibile utilizări trebuie amintit faptul că metodologiile prezente măsoară un aspect indirect legat de SSM- respectiv riscul. Riscul reprezintă o probabilitate combinată cu gravitatea evenimentului – există definiții care introduc și expunerea și măsurile de securitate existente dar acele definiții nu sunt utilizate în România.
Pe de altă parte NSG caracterizează ceea ce există pe teren din punct de vedere al Securității și SĂnătății în Muncă la momentul auditului.- neputând fi o dovadă mai clară a realizărilor unității auditate din punct de vedere al SSM.
În afară de NSG pot exista doar intenții nefinalizate. NSG poate servi și ca document de raportare a activității (iarăși concrete) a personalului de SSM pe o anumită perioadă de timp- chiar în condițiile în care alocările de resurse nu sunt extrem de generoase, activități cum ar fi instruirile tematice sau repetițiile pentru acțiunile care trebuiesc întreprinse în situații de urgență contează destul de mult în evaluarea acestor activități.
NSG poate reprezenta un indicator de onestitate pentru auditor- este evident că pe o perioadă mai îndelungată NSG-ul va varia- ca parametru identificat și identificabil într-un sistem entropic. În condițiile în care elementele de evaluat rămân constante și auditul se face de către același auditor- este normal ca NSG-ul să aibă o tendință scăzătoare dacă nu se alocă resurse din exterior.
În sfârșit, NSG-ul poate constitui un indicator de stabilire a contribuțiilor la asigurările de risc  profesional.



Figura 3 Utilizări ale NSG

b. indici de regres (Lagging) – indicii de regres sunt dați în următorul tabel.

Tabel  2 Indici de regres pentru auditul folosind metoda celor 10 elemente
Nr. crt.
Denumire indice
Descriere
Valori înregistrate
1
Număr de evenimente pre-accident (near miss)
Evenimentele neprevăzute față de activitatea normală într-un anumit interval de timp (trimestrial/semestrial/annual)

2
Număr de incidente înregistrate
Numărul de incidente raportabile conform Legii 319/2006

3
Nivel de securitate în amonte
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de regres  doar când valorile auditului de securitate sunt mai mici de 4

4
Nivel de securitate în proces.
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de regres doar când valorile auditului de securitate sunt mai mici decât 4

5
Nivel de securitate în aval
Derivat direct din metoda celor 10 elemente. Este luat în considerare ca indice de regres doar când valorile auditului de securitate sunt mai mici decât 4

6
Numărul de evenimente neprevăzute soldate cu incidente semnificative de mediu





[i] http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2014/pdf/ee2_en.pdf
[ii] http://ehsjournal.org/http:/ehsjournal.org/jan-baldauf/measuring-safety-performance-kpis/2010/
[iii] http://www.epsc.org/data/files/pspi_presentations/DSM%20CEFIC%20EPSC%20conference%20PSN-KPI%20Implementation.pdf

Comentarii