SISTEMUL INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL BOLILOR PROFESIONALE LA NIVELUL UNITĂȚII ECONOMICE-2 GRAFUL DE RISC

Graful de risc este în principiu o metodă calitativă, publicată inițial în DIN V 19250 [Ref. 6]. și apoi inclusă în  IEC 60508 Part 5 Annex E [1] și ISA 84.00.01 (IEC 61511) Partea 3 Anexele D și  E

Metoda se bazează pe cunoașterea factorilor de risc aferenți procesului lu sistemului de control. Se realizează un graf  de tip arborescent în care fiecare stadiu reprezintă un factor de risc iar ramurile diferitele valori pe care le poate lua factorul respectiv de risc.

Factorii folosiți în graf sunt prezentați în tabelul din continuare:

Tabelul 1- Factori folosiți în graf

Parametru	Descirere
I (Inițiatori)	Inițiază cauzele care determină frecvenețele de producere a evenimentelor neprevăzute
E (Activatori)	Activează producerea respectivelor evenimente
S(Protecții)	Probabilitatea de eșuare a protecțiilor
C(Consecințe)	Consecințele evenimentului neprevăzut sau ale scenariului discutat.

Pașii de executat pentru a realiza acest scenariu sunt :

a. Asignarea parametrilor pentru cauza de inițiere I- I funcționează pe 6 nivele, de la I1 la I6

Tabelul următor dă nivelul I pentru diverse evenimente.

Tabelul 2- Nivelul I

Tipul de echipament	Nivel
Căderea ventilației generale pentru activități uzuale care implică pulberi în aer	I2
Spargerea unei conducte de transport	I2
Scăpări dintr-o conductă de transport	I3
Eșecul protecțiilor sub presiune- de tip sas presurizat, semi-presurizat	I1
Defecțiune scaun pompă	I5
Defecțiune regulator	I6
Defecțiune valvă de siguranță	I4

Tabelul următor dă nivelul I specific pentru cauzele de natură umană.

Tabelul 3- nivelul I pentru cauze de natură umană

Eșec uman	Nivel I
Eșec de a realiza o procedură de rutină executată[1]:
Odată pe an	I4
Odată sau de mai multe ori pe lună	I5
Odată sau de mai multe ori pe săptămână	I6
Eșecul în execuția unei proceduri de securitate[2] realizată :
Anual	I3
O dată sau de mai multe ori pe lună	I4
O dată sau de mai multe ori pe săptămână	I5

Tabelul următor dă valorile I pentru evenimente externe

Tabelul 4- Nivel I pentru elemente externe

Eveniment extern	Nivel I
Eșecul funcționării răcitoarelor cu apă	I6
Incendiu (mic)	I5
Incendiu (mare)	I4
Trăznet	I3
Accident auto	I4

Metodologia de realizare a unui astfel de graf este descompusă în pașii săi primari astfel:

Pasul 1: Asignarea unui parametru pentru cauza de inițiere

Așa cum s-a mai arătat sunt folosite 6 nivele pentru frecvența de inițiere a cauzei I1 și până la I6- bazate pe tabelele anterioare dar și pe experiența evaluatorului. I6 fiind cauza care apare cel mai frecvent și I1 –cauza care apare cel mai rar. I6 ar putea fi defecțiunile relativ dese ale unui sistem de exhaustiune pentru pulberi de lemn la locul de lucru iar I1 o otrăvire în masă, intenționată sau nu sau refuzul categoric al managementului de asigurare a sistemelor de exhaustiune pentru pulberi- atunci când locul de muncă produce astfel de pulberi.

Pasul 2- Urmărirea oricăror activatori sau modificatori de condiție (parametrul E).

Activatorii nu provoacă ei direct scenariul de evenimente care conduce inclusiv la boala profesională dar trebuie să fie prezenți pentru ca scenariul să se desfășoare. Câteva exemple sunt: dezactivarea alarmelor (tot sună inutil), trecerea peste procedurile de securitate (se poate lucra și fără echipament respirator), mentenanța preventivă neexcutată, etc.

Modificatorii condiționali sunt posibilitatea ca scăpările accidentale să ia foc, probabilitatea ca o persoană să fie prezentă astfel încât să fie expusă la un pericol, etc.

Există 2 valori luate în considerare pentru E.

E1-unul sau mai mulți activatori prezenți.

E2- nici un activator nu este considerat.

Pentru a fi ”credibili” respectivii activatori trebuie să determine o reducere de 10 la 1 a unui anumit tip de risc.

Pasul 3- Selecția matricii de risc ca să poată fi folosită în funcție de protecțiile S existente

S1- o protecție din Categoria 1 și două sau mai multe protecții permise din Categoria 2

S2- o protecție permisă din categoria 2

S3- nu sunt protecții permise

Protecțiile din categoria 1 se defectează mai rar decât cele din categoria 2- deci sunt mai fiable.

Pasul 4- Asignarea consecințelor(parametrul C)

Se folosesc scheme separate pentru fiecare tip de consecință , respectiv:

               -siguranța angajaților;

               -impact asupra mediului;

               -impact asupra afacerii;

Un tabel exemplificativ este dat în continuare

.

Tabelul 5- Tipuri de consecință

Categorie	Definiție
	Securitatea personalului	Impact asupra mediului	Impact asupra afacerii
C1	Nu există impact negativ	Nu există impact negativ	Nu există impact negativ
C2	Timp pierdut	Impact temporar care se auto-reglează	1-2 săptămâni de închidere
C3	Leziuni severe	Necesită remedieri care pot fi asigurate rapid și la un cost adecvat	1 săptămână...1 lună închidere
C4	Victimă unică	Necesită remedieri care implică timp îndelungat și costuri semnificative	1 lună...6 luni închidere
C5	Victime multiple	Rezultă impact semnificativ în timp care nu poate fi remediat	Mai mult de 6 luni închidere

Pasul 5- se determină reducerea necesară a riscului

Pasul 6- Se documentează analiza

Tabelul următor este un tabel ”de calibrare”

Tabelul 6- Indicatori de calibrare

Parametru de risc	Clasificare	Note
C- consecința- legată de numărul de victime C=numărul de persoane expuse x Vulnerabilitatea	Ca-leziune minoră	Vulnerabilitatrea este definită de natura pericolului față de care se face protecția. Următorii parametrii de vulnerabilitate pot fi interesanți: V=0.01- scăpare mică pentru material toxic sau inflamabil V=0.1-scăpare mare pentru material toxic sau inflamabil V=0.5- probabilitate mare de incendiu sau de afectare toxică V=1- rupere sau explozie
	Cb-0.01...0.1
	Cc->-.1...1
	Cd>1
F=ocuparea zonelor de lucru	Fa= expunere rară către frecventă Fb=expunere frecventă către permanentă
P- probabilitate de evitare a elementelor periculoase	Pa- adoptată dacă toate condițiile de siguranță sunt satisfăcute Pb- adoptată dacă nu sunt satisfăcute toate condițiile de siguranță

---

[1] Cum ar fi, de exemplu, verificarea acumulării unor reziduuri chimice rezultate dintr-un proces de producție

[2] Cum ar fi, de exemplu, curățarea filtrelor de la măștile de protecție 

SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL BOLILOR PROFESIONALE LA NIVELUL UNITĂȚII ECONOMICE-1 ASPECTE GENERALE

Bolile profesionale sunt, din păcate, o realitate crudă în România post-decembristă. Un studiu efectuat de către Institutul de Sănătate Publică arată faptul că s-au înregistrat 20 de mii de noi cazuri de boli profesionale în 10 ani (1991-2001) în condițiile în care- din păcate- majoritatea acestor cazuri noi nu sunt decelate decât prea târziu și sunt raportate doar uneori.
România de după 1990 a plecat cu o serie de categorii de boli profesionale inerente unei faze de dezvoltare industrială extensivă- și în acest sens merită doar pomenite bolile de plămâni specifice activităților din minierit precum și bolile profesionale datorate unor fenimene de  afect masiv al mediului înconjurător- cum au fost cele de la Copșa Mică sau din zona întreprinderii Acumulatorul din București. Totuși, e ciudat că după 1990 cele mai poluante industrii au dispărut aproape în totalitate- dar numărul cazurilor de boală profesională a crescut destul de alarmant. Fără a putea fundamenta în mod concludent cauzele acestui fenomen putem aminti doar:
-reducerea catastrofală a componentei de medician muncii de după 1990;
-transferul unor tehnologii riscante din Vestul Uniunii Europene- fără ca respectivul transfer să fie însoțit de o cunoaștere aprofundată a substanțelor, produșilor și tehnologiilor folosite;
-legislația mult prea permisivă care a cedat asigurarea sănătății și securității în muncă în  favoarea creării locurilor de muncă cu orice preț;
-absența conștientizării periculozității din partea personalului managerial- în condițiile în care multe din tehnologiile exportate n-au fost documentate sau suficient documentate din punct de vedere al afecțiunilor profesionale.
În acest condiții am considerat utilă dezvoltarea unui produs informatic complex care să asigure un management imediat al fenomenelor regate de apariția și prevenirea bolilor profesionale la nivelul unității economice.
Produsul informatic a fost dezvoltat începând din octombrie 2016 și are structura prezentată în figura 1.

Figura 1. Schema generală a produsului informatic

Așa cum se poate observa fin figură- există 3 componente principale ale sistemului:

a. o componentă de informare/formare- care poate fi considerată și ca principală. Parcurgerea acestei componente permite eliberarea unui certificat. Totodată la sfârșitul componentei există un test care permite validarea achiesării de cunoștințe.

b. o componentă de asistență a deciziilor manageriale- care permite managementului de specialitate identificarea și gestionarea efectivă a riscurilor specifice;

c. o componentă de calcul a costurilor directe și indirecte.

Produsul a fost lucrat în mediul de dezvoltare Lectora și este gândit pentru a fi implementat la nivelul unităților economice de toate dimensiunile. 

Produsul este finalizat ca o aplicație direct executabilă și poate fi customizat în funcție de riscurile specifice de boală profesională. Cunoștințele incluse sunt procesate astfel încât să fie la nivelul de înțelegere a celor pentru care sunt destinate- fiind în același timp de cel mai înalt nivel calitativ. 

BILANȚ 2016

În acest an am început derularea proiectului ”Mind your safety ! Safety matters ”, proiect realizat în cadrul unui consorțiu condus de către Inspecția Muncii din Portugalia. După ședința de deschidere care a avut loc la Aveiro la sfârșitul lunii ianuarie , proiectul a avut ca obiectiv principal pe 2016 realizarea unui ghid pentru personalul didactic care va preda (și) securitatea și sănătatea în muncă. În cadrul acestei activități INCDPM ”Alexandru Darabont ” a realizat:
- o analiză a surselor deschise (gratuite) de cunoaștere pentru eventualele lecții de SSM;
- o analiză/prezentare a sistemului educațional tehnic pentru gimnaziu și liceu din România;
-un model sochastic al proceselor didactice specifice- toate aceste livrabile au fost predate în timp și se găsesc pe pagina proiectului.

Imagine din Aveiro

Sala de clasă din Universitatea din Aveiro unde s-au ținut ședințele

Tot în cadrul acestui proiect, în perioada 23-28 Octombrie 2016 s-au ținut la București lucrările simpozionului ”Modern trends in the  technical education of youngsters- the safety case”, simpozion cu participare internațională (Portugalia, Spania, Olanda, Cehia, România) și care a beneficiat de aportul extraordinarului profesor Varujan Pambuccian .Simpozionul s-a desfășurat în amfiteatrul ”Nicolae Cajal” pus la dispoziție de către conducerea Institutului Național  de Virusologie ”Ștefan S. Nicolau”. 

Imagini de la simpozion

Simpozionul a constituit prilejul unei mai mari armonizări între opiniile participanților la proiect și începutul unei frumoase colaborări între INCDPM ”Alexandru Darabont” și restul entităților.

2016 a fost și anul participării la simpozionul Hazards 26- manifestare esențială în domeniul securității și sănătății în muncă în industriile de proces organizat la Edinburgh în luna Mai. Participarea s-a făcut cu  o lucrare originală intitulată ”JOHN THE EMPLOYEE- RESEARCH AND DEVELOPMENT REGARDING A SAFETY AND OCCUPATIONAL HEALTH AVATAR AS AN IT COMPANION FOR EMPLOYEES IN AN OPTIMAL SAFETY CULTURE” lucrare realizată împreună cu dl. prof. dr.ing. Eugenie Posdărăscu de la Universitatea Hyperion.

Imagini de la simpozionul Hazards 26

Sperăm ca 2017 să fie un an al concretizării eforturilor depuse în programe de cercetare mari, cu bătaie lungă, cu aportul finanțării europene.