ACCIDENTE MAJORE-5 CLUBUL COLECTIV

Foarte recenta tragedie a demonstrat încă o dată că acolo unde oameni nechibzuiți au înlocuit obligatoriul cu optativul și normele cu instrucțiunile- se moare.
Și da, este un accident de muncă major. Pentru că personalul clubului- și trupele care au prestat- se aflau la locul de muncă. Și pentru că au fost implicați și terți- adică spectatorii. Pentru că personalul nu era instruit, nu existau dotările adecvate și nici pregătirea pentru lucrul în echipă în caz de evenimente deosebite.
Din ceea ce se știe până acum- merită făcută o listă cu ce NU S-A FĂCUT și ceea ce trebuia să se facă.

a. Legat de incendiul care s-a produs
---------------------------------------------
1. Ar fi trebuit să existe un plan scris pentru manifestarea pirotehnică- cu pașii respectivi- precum și cu măsurile de intervenție de urgență în cazul în care s-ar fi întâmplat ceva pentru fiecare din pași. Un astfel de plan ar fi trebuit analizat cu toți angajații care se presupunea că participă la eveniment și trimis și la ISU.
2. Ar fi trebuit ca la manifestare- și cât mai aproape de locul cu efectele pirotehnice- să se afle un pompier specializat în astfel de intervenții. Cu tot respectul, nici solistul și nici alți membrii ai trupei nu țin loc de astfel de om..
3.Scena respectivă- și de ce nu și sala- ar fi trebuit prevăzută cu un sistem de sprinklere. În cazul unui astfel de eveniment ele s-ar fi activat automat.
4. Dacă nu s-au folosit materiale ignifuge pentru izolații, măcar o vopsea ignifugă putea să se găsească.
5. Din ce s-a văzut pe imagini se pare că exista un tavan fals care favoriza accesul incendiului spre acest tavan și răspândirea sa apoi în sală. Un sistem de ventilație forțată ar fi putut opri probabil tragedia. Un astfel de sistem ar fi putut oferi aer curat oamenilor afectați de fum și de eventualii vapori degajați.
6. Punctele 1 și 2 ar fi trebuit controlate de către personalul specializat aflat în instituțiile statului. A fost totuși o manifestare cu aproape 500 de oameni.

b.Legat de măsurile de siguranță
----------------------------------------
1. Clubul se pare că n-avea decât o singură ușă de acces- caz în care n-ar fi primit autorizație de funcționare nici măcar în Burundi- în mod normal. Accidente grave petrecute atât în perioada modernă cât și în cea contemporană (și amintim doar 2 astfel de evenimente similare- unul petrecut în anii 20 la o petrecere a minierilor și altul în 1973- tot la un club- în SUA- soldate cu sute de morți) au impus în lumea civilizată necesitatea construirii unor ieșiri de urgență- care să fie ușor de utilizat.
2. Personalul clubului n-avea nici cea mai mică instruire și nici exercițiu pentru evacuarea de urgență a oamenilor.
3. Personalul clubului n-avea nici cea mai mică instruire pentru prevenirea incendiilor. În mod normal ar fi trebuit să aibă extinctoare, acestea trebuiau să fie funcționale iar angajații să știe să le folosească. Focul s-ar fi putut stinge în primele clipe cu 1-2 extinctoare DACĂ substanța folosită pentru izolare nu era cumva extrem de inflamabilă și acționa ca agent de propagare.
4.Publicul participant ar fi trebuit informat asupra existenței unor riscuri și necesității de a fi  vigilent în situații de urgență. O astfel de informare- de 5-10 minute trebuia făcută înaintea începerii concertului. În informare trebuiau prezentate ieșirile de urgență (dacă acestea existau) precum și eventualele locuri sigure de retragere (măcar astfel de locuri ar fi trebuit să existe).
5. Pentru o astfel de sală ar fi trebuit să existe cel puțin 4-5 extinctoare funcționale- ca să nu mai vorbim de hidrant. Repetăm faptul că dacă acestea ar fi existat și s-ar fi făcut instruire și exerciții pentru folosirea lor- focul ar fi putut fi oprit la sursă , fără victime.

c. Legat de responsabilități
--------------------------------
1. Organizatorii au prima răspundere. Dacă ești în stare să anunți- și să susții- efecte pirotehnice în interiorul unei incinte- și n-ai alături de tine un pompier- ești inconștient.
2. Așa cum a spus și șeful statului- acest accident major- pentru că este un accident major- a fost provocat de politica lui ”merge și așa”. Proprietarii ar fi trebuit să aibă un delegat cu protecția muncii și cu PSI- extrem de bine calificat (vorbim totuși de surse majore de risc- substanțe pirotehnice, riscuri electrice, etc.) și care să formeze corespunzător pe toți lucrătorii și să știe să-i conducă- astfel încât aceștia să lucreze ca o echipă.Indiferent de manifestare atunci când este vorba de mulțimi de oameni se pot produce incidente, nu neapărat cu sfârșitul într-un incendiu sau explozie- dar trebuie să existe cineva care să poată asigura evacuarea de urgență.
2. Dacă unitatea în care s-a produs accidentul lucra cu o terță firmă pentru problemele de SSM- răspunderea revine și acestei firme, în aceeași măsură. Nu faci efecte pirotehnice în interior fără personal de specialitate care să supravegheze.
3.Cei care au dat avizul de înființare a clubului ar fi trebuit să facă o verificare extrem de serioasă a construcției din punct de vedere al rezistenței acesteia. Imaginile din exterior arată o fabrică dărăpănată, construită  în perioada antebelică și neîntreținută. Prăbușirea tavanului este o consecință a acestei neverificări ținând cont și de starea în care a fost preluat și de vibrațiile la care a fost supus în mod continuu.
4. Cei care au dat avizul de funcționare ar fi trebuit să verifice dacă interiorul este ignifug și dacă nu există riscuri speciale de propagare a unui incendiu. Sunt curios dacă pereții respectivei  incinte au fost spălați corespunzător- înainte ca sala să fi fost transformată în club. Dacă respectiva sală a fost o oznă de lucru cu substanțe și produși chimici- e foarte posibil ca o parte din ei să fi rămas încă în pereți. Spațiul mare cu plafonul înalt și absența unei ventilații forțate făceau probabile un tiraj supradimensionat în cazul producerii unui astfel de eveniment.
5. Lipsa unei a doua ieșiri (faptul că prima ieșire pare mare e de natură să păcălească un privitor dar n-ar trebui să treacă de ochiul unui specialist), lipsa instrumentelor de stingere, a unor instalații de tip sprinkler, lipsa pregătirii personalului pentru astfel de evenimente sunt aspecte cu caracter penal care ar trebui soluționate cu măsuri punitive serioase.
6. Finalmente, faptul că nu s-au luat măsurile necesare- solicitare de autorizare, plan de acțiune, personal special instruit pentru evenimentul special produs ieri- este o altă respnsabilitate majoră.

Ce se poate face ?
---------------------
---------------------
Un astfel de eveniment ar trebui să influențeze renunțarea la abordarea reactivă din prezent și trecerea la o abordare pro-activă. Revenirea la Normele de Protecția Muncii- care să fie obligatorie- se impune. De asemenea acțiuni pro-active de evaluare a riscurilor, analiză de risc, etc. care ar trebui efectuate de personal cu experiență și calificare- de preferabil din aparatul de stat- și nu de firme avizate prin dosar și nu prin experiență. O procedură minimală de evaluare și analiză a riscurilor pentru astfel de manifestări- relativ frecvente- poate fi elaborată de INCDPM ”Alexandru Darabont” și implementată cu ajutorul Inspecției de Muncă și a Ministerului Muncii- ca prim pas.

RISCUL-1

Începem cu acest material prezentarea capitolului despre risc care va constitui o parte esențială din Manualul aflat în pregătire. 
Problema esențială legată de risc este că nu putem evalua- și nici manageria- ceva care nu este definit în mod corespunzător și care poate fi  identificat, evaluat și analizat. 

1. Pericol și Risc

În literatura de specialitate există o confuzie destul de mare între pericol și risc. Noțiunea de pericol (noțiune care trebuie folosită absolut în toate împrejurările- nu vom vorbi niciodată despre „hazarduri” ci despre pericole- cel puțin în domeniul tehnic).

Pericolul este o situație existentă la locul de muncă care poate provoca daune. Pericolele fizice sunt relativ cunoscute- de exemplu electricitatea, substanțele chimice, gazele toxice , etc. Pericolul poate fi considerat și ca o situație sau un obiect care poate afecta în mod advers mediul de lucru.  

Dicționarul Centrului Canadian pentru Sănătate și Securitate Ocupațională[1] definește pericolul ca fiind ” Orice fel de sursă de lezare potențială , pagube sau efecte adverse asupra sănătății asupra unor instalații sau persoane aflate în anumite condiții la lucru. În general un pericol poate cauza lezări sau efecte adverse (pentru indivizi ca efecte de sănătate iar pentru organizații ca pierderi de proprietate sau echipamente) .

Exemple de pericole sunt date în următorul tabel.

Tabel 1. Exemple de pericole

Pericol la locul de muncă	Exemplu	Exemplu de efecte
Lucru	Cuțit	Taie
Substanță	Benzen	Leucemie
Material	Azbest	Mezoteliomă
Surse de energie	Energie	Șoc, electrocutare
Condiție	Podea umedă	Alunecări, căderi
Proces	Sudură	Intoxicare cu fumul rezultat
Practică	Minieritul substanțelor dure	Silicoză

CE ESTE RISCUL ?

Riscul este șansa sau probabilitatea ca o persoană să fie lezată sau să experimenteze un efect advers asupra sănătății dacă este expusă la un pericol. Același lucru se poate întâmpla cu pierderi de proprietate sau echipamente. Riscul este în general exprimat ca probabilitate sau posibilitate de lezare în timp ce pericolele se referă mai degrabă la consecințele posibile.

De exemplu ”există riscul de 1/10.000 să te electrocutezi atunci când schimbi un bec”. Pericolul fumatului într-o încăpere cu mulți nefumători poate duce la apariția cancerului pasiv, etc.

Factorii care influențează nivelul de risc sunt:

• durata expunerii unei persoane;
• modul de expunere al persoanei (prin contact cu pielea, respirație, etc.)
• gravitatea efectelor în condiții de expunere;

Prima imagine prezintă legătura între pericol, expunere și vulnerabilitate.

Figura 1. Legătura între pericol, expunere și vulnerabilitate.

Este evident faptul că o expunere mai mică la pericole crește șansele respectivului grup de persoane și le scade acestora vulnerabilitatea. Există tot felul de metode pentru scăderea expunerii- cum ar fi de exemplu expunerea parțială- pentru o durată stabilită de timp.

Figura următoare ne arată legătura între  pericol și risc

Figura 2. Legătura dintre pericol și risc

Atunci când vorbim despre managementul riscurilor –facem o serie de decizii conștiente asupra a 3 aspecte;

1. Care este probabilitatea de lezare sau avarii datorită acțiunilor viitoare;

2. Care este impactul probabil al acestora ?

3. Ce se va întreprinde în legătură cu aceste aspecte ?

În unele părți se consideră că riscul poate fi calculat ca și pericolul (intensitatea sa) înmulțit cu valoarea expunerii.

Figura 3.  Evaluarea riscului ca și pericol x expunere (sursa [2])

RISCUL ÎN DOCUMENTELE NAȚIONALE DE REFERINȚĂ

Legea 319/2006 este legea de bază în acest domeniu.

Ea definește la articolul 5, paragraful h ” pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;”- adică oarecum ceea ce am prezentat anterior;

Problema esențială este că nu sunt definite riscurile –problema rezultă din pasajele ulterioare:

” Art. 7. (1)in cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:

....

b) prevenirea riscurilor profesionale;

......

(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursa;

.....

(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:

a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;”

E destul de curios cum poți să evaluezi sau să combați la sursă niște lucruri nedefinite sau vag definite. Sunt folosite mai multe tipuri de noțiuni ”riscuri ocupaționale”, riscuri profesionale”, ”riscuri pentru sănătate și securitate în muncă” care pot conduce la confuzii.

În lucrarea [3]se atrage atenția că ” Înţelegerea riscului necesită cunoaşterea structurii acestuia şi a modului său de manifestare. În consecinţă, trebuie pătruns în complexitatea lui şi în toate domeniile cunoaşterii. Aceasta reclamă un demers amplu şi, uneori, complex dar, paradoxal, viaţa este un risc continuu şi nu există progres care să mărească confortul nostru fără nici un risc”

O altă lucrare [4]menționează că ” Riscurile fizice, chimice biologice, o serie de caracteristici nocive ale muncii, ale managementului şi organizării activităţii, denumite riscuri psihosociale, cât şi stresul ocupaţional trebuie gestionate în mod unitar pentru a preveni efectele lor adverse asupra siguranţei, sănătăţii fizice şi psihologice a angajaţilor.”- cu părere de rău trebuie menționat faptul că riscul nu poate fi definit ca o caracteristică nocivă.

Avem noroc cu un document elaborat de ITM Teleorman[5] în care întâlnim următoarele definiții ” Pericol: orice poate cauza o vătămare Risc: combinaţia între gravitatea vătămării şi probabilitatea unui pericol de a cauza vătămarea Evaluare a riscului: procesul de estimare a pericolelor la postul de lucru”.Cu noțiunea de pericol putem fi parțial de acord (din motive necunoscute legislația românească nu ia în considerare și avariile). Definiția riscului exclude expunerea- ceea ce s-ar putea să fie o problemă în multe circumstanțe. Cât despre evaluarea riscului se confundă cu identificarea (estimarea) pericolelor- ceea ce nu este extrem de corect.

Concluzii:

Putem defini :

1. Pericolul ca fiind  o situație existentă (sau un grup de situații connexe) la locul de muncă care poate provoca daune materiale sau lezări ale sănătății și securității în muncă a persoanelor. Trebuie relevat și subliniat faptul că pericolul este o situație sau un grup de situații existente.

2. Riscul este șansa sau probabilitatea ca un utilaj să fie avariat sau o persoană să fie lezată sau să experimenteze un efect advers asupra sănătății Dcă utilajul sau persoana sunt expuse pentru o durată semnificativă la pericol. Putem considera deci că :

RISC=PROBABILITATE x EXPUNERE X GRAVITATE

Putem considera aceste definiții ca fiind funcționale cât și operaționale pentru ceea ce urmărim în această lucrare.

---

[1] http://www.ccohs.ca/oshanswers/hsprograms/hazard_risk.html

[2] http://www.plasticisers.org/en_GB/health/risk-vs-hazard

[3] http://www.apssmt.ro/download/analiza-critica-a-metodelor-de-evaluare-a-riscurilor-ocupationale-aplicate-la-unitatile-miniere-din-valea-jiului.pdf

[4] http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Ianuarie/Balan%20Zoia%20-%20Analiza%20relatiilor%20dintre%20riscurile%20fizice,%20psihosociale%20si%20stres/REZUMAT_LUCRARE_DOCT_VOCHITA_BALAN_ZOIA.pdf

[5] http://www.itmteleorman.ro/Munca%20la%20negru/GhidDe%20EvaluareARiscului.pdf