miercuri, 31 decembrie 2014
sâmbătă, 20 decembrie 2014
NEW METHOD FOR LOSS CONTROL ASSESSMENT -1
GENERAL ASPECTS
Loss control is one of the most neglected
aspects of occupational safety management. Generally:
a) There are few referential by which to
evaluate loss in a specific workplace;
b) Few top managers are willing to declare
that there is a loss problem inside their enterprise; more line managers are
not interested in losing their time in order to quantify loss.
A new method concerning the evidence of
occupational loss and the estimation of enterprise loss control capabilities
was developed under my supervision.
The method is oriented towards the
following goals:
-a.) realize the evidence of significant
occupational safety related loss at workplaces; we are understanding as safety
related loss the one that if not checked and controlled in due time could turn
into incidents and occupational accidents;
-b) assess the existing loss control
capabilities of the enterprise;
-c) propose improvements for these
capabilities in order to make loss control operational and efficient;
Some relevant aspects of the method are
presented in this paper.
DESCRIPTION OF THE METHOD
The generic diagram could be seen in Figure
1.
Figure 1-Structure of the new method
In order to talk about loss there should be
specific evidence- concerning loss that is:
a) out of the usual activity;
b) targeted by improvement plans;
Once identified and declared relevant- the
enterprise should assess its loss control capabilities. The assessment is using analytic hierarchy
process A-HP and done on the basis of an expert team, as presented in the
paragraph below.
ASSESSMENT OF LOSS CONTROL CAPABILITIES
The method uses analytic hierarchy process (AHP) in order to assess loss control
capabilities- given the complexity of the problem.
The analytic
hierarchy process (AHP) is a structured technique for organizing and analysing
complex decisions, like those needed in Safety Management based on mathematics
and psychology.
Generally, most of the safety constructs
(technical, human or organisational) could be considered as analytic
hierarchies.
The method could be applied in group
decision making- considering the expertise held by safety specialists.
Assessors first decompose their situation
regarding loss control into a hierarchy of more easily comprehended
sub-problems, each of which can be analysed independently. The elements of the
hierarchy can relate to significant aspects of the decision problem—tangible or
intangible, carefully measured or roughly estimated, well or poorly
understood—anything at all that applies to the decision at hand.
The AHP converts these evaluations to
numerical values that can be processed and compared over the entire range of
the problem. A numerical weight or priority is derived for each element of the
hierarchy, allowing diverse and often incommensurable elements to be compared
to one another in a rational and consistent way. This capability distinguishes
the AHP from other decision making techniques.
The procedure for using the AHP in this method
of loss control can be summarized as:
-Model the problem (loss control inside an
operational facility) as a hierarchy containing the decision goal, the
alternatives for reaching it, and the criteria for evaluating the alternatives.
-Establish priorities among the elements of
the hierarchy by making a series of judgments based on pairwise comparisons of
the elements. For example, comparing the human based and the organisational
based approaches regarding a better loss control;
-Synthesize these judgments to yield a set
of overall priorities for the hierarchy. This would combine the expert’s
judgments about location, price and timing for properties A, B, C, and D into
overall priorities for each property.
-Check the consistency of the judgments on
the basis of actual results in loss control for similar units.
-Come to a final decision based on the
results of this process.
Specific software Expert Choice 200- was
used for the implementation of the assessment structure. Behind each item (main
influencers) is a checklist with more than 50 items- that the assessment panel
should use.
Figure 2 shows the main reporting print.
Figure 2- Main reporting print
Some aspects of this assessment are
presented in figures 3, 4 and 5.
Figure 3-Constructed hierarchy for assessment
Figure 3 shows the constructed hierarchy
draft.This hierarchy is based on the OTO paradigm Operator-Technique-Organization.
Figure 4-Analysis of the cooperation attribute
Figure 5- Dynamic sensitivity
joi, 18 decembrie 2014
CONTROLUL PIERDERILOR- Software
În cadrul dezvoltării metodei de evaluare a capabilităților legate de Controlul Pierderilor am realizat și testat- în fază alfa- un software destinat asistenței în controlul pierderilor operaționale. Software-ul realizează în acest moment 3 funcții :
-a.) un audit al capabilității de control a pierderilor, audit bazat pe paradigma OTO;
-b.) o informare (care se va transforma în formare) pentru metoda dezvoltată.
-c.) prezentarea unor studii de caz.
Produsul program (software) a fost dezvoltat pe un sistem de operare Windows 7.0 folosind un authorware specific. El poate fi furnizat atât în varianta HTML cât și folosind viewer-ul - pentru utilizarea off-line.
Produsul a fost testat sub browser-ul Google Chrome.
Imaginile următoare prezintă câteva aspecte din procesul de dezvoltare și testare alfa.
-a.) un audit al capabilității de control a pierderilor, audit bazat pe paradigma OTO;
-b.) o informare (care se va transforma în formare) pentru metoda dezvoltată.
-c.) prezentarea unor studii de caz.
Produsul program (software) a fost dezvoltat pe un sistem de operare Windows 7.0 folosind un authorware specific. El poate fi furnizat atât în varianta HTML cât și folosind viewer-ul - pentru utilizarea off-line.
Produsul a fost testat sub browser-ul Google Chrome.
Imaginile următoare prezintă câteva aspecte din procesul de dezvoltare și testare alfa.
Figura 1. Pagina de pornire a produsului program
Figura 2- Structura ierarhică a produsului program
Figura 3-Modulul de instruire
Figura 4- Modulul de studii de caz
Figura 5. Ecran din modulul de auditare
Figura 6. Ecranul de prezentare al rezultatelor auditării
Figura 7. Ecran de asistență
Figura 8. Ecran de instruire
CONTROLUL PIERDERILOR- Introducere
Controlul pierderilor este de obicei unul din cele mai ocolite sau ignorate aspecte din domeniul Securității și Sănătății în Muncă (SSM).
La această stare contribuie doi factori distincți:
a. ) În foarte multe zone (inclusiv în România) filozofia care stă la baza SSM este concentrată în mod strict pe accidentele de muncă raportate. Realitatea arată că există la nivel European între 60...80% unități economice care nu au accidente de muncă raportate, fără ca acest lucru să presupună că SSM în respectivele unități economice este ideală.
b. ) Există foarte puține referențiale care să poată fi folosite și la care cei care apreciază pierderile să se poată raporta. Acest lucru se datorează atât unor factori obiectivi cât și multor factori subiectivi. În general unitățile economice ezită să-și declare pierderile (în afara unor cazuri care au un impact asupra comunității- cum ar fi avarii semnificative- cazurile cele mai relevante fiind cele din industria de proces- Piper Alpha, BP Texas, BP Louisiana, etc.).
Din păcate, pierderile există - iar ignorarea lor arată o cultură organizațională- și implicit de securitate- defectuoasă și o lipsă de înțelegere globală din partea managementului unității care acceptă astfel de pierderi fără să ia măsuri. Orice fel de sistem industrial manifestă tendințe entropice- iar atunci când nu se intervine din afară (respectiv din partea managementului)- entropia crește cu dezorganizarea și descompunerea finală a sistemului.
Materialele următoare vor prezenta o metodologie nouă și originală de evaluare a capabilităților de control a pierderilor de care dispune o unitate economică.
Metodologia poate fi implementată în orice sector de activitate.
Figura 1 dă o imagine globală a acestei metodologii- așa cum a fost dezvoltată pe baza experienței existente.
Pentru a discuta despre pierderi- și a le putea evalua și finalmente controla- trebuie să avem o evidență a acestor pierderi. Evidența pierderilor ar trebui să se desfășoare conform schemei din figura 2.
Se poate observa faptul că atunci când se realizează evidența- aceasta trebuie raportată (referențiată) la ceva. Metoda propune următoarele aspecte la care se poate raporta evidența pierderilor:
-proiectul inițial- este posibil ca proiectantul utilajelor folosite să fi realizat un model de ”consum” care să poată fi utilizat ca și referință; un astfel de model se va referi în mod evident la sculele pe care le folosește respectivul utilaj și eventual la consumuri secundare (ulei , aer comprimat, etc.). Este evident că respectivul ”consum” nu se poate referi la materia primă necesară pentru obținerea unui reper.
-indici de performanță urmăriți- dacă unitatea economică are implementat un plan de creștere a performanței (care presupune implicit și reducerea pierderilor)- respectivii indici de performanță fiind actualizați în mod periodic;
-moment de referință- dacă aspectele prezentate mai sus nu sunt disponibile poate fi adoptat un moment de referință- dincolo de care se va face evidența sistematică a pierderilor. De exemplu data de 3.01. 2015.
-proceduri specifice ale întreprinderii- unitatea economică poate să aibă implementate proceduri specifice de urmărire care să nu fie neapărat legate în mod direct de indicii de performanță ;
Evaluarea se face pe locuri de muncă semnificative (inclusiv la nivel de atelier sau secție când acest lucru este posibil).
La această stare contribuie doi factori distincți:
a. ) În foarte multe zone (inclusiv în România) filozofia care stă la baza SSM este concentrată în mod strict pe accidentele de muncă raportate. Realitatea arată că există la nivel European între 60...80% unități economice care nu au accidente de muncă raportate, fără ca acest lucru să presupună că SSM în respectivele unități economice este ideală.
b. ) Există foarte puține referențiale care să poată fi folosite și la care cei care apreciază pierderile să se poată raporta. Acest lucru se datorează atât unor factori obiectivi cât și multor factori subiectivi. În general unitățile economice ezită să-și declare pierderile (în afara unor cazuri care au un impact asupra comunității- cum ar fi avarii semnificative- cazurile cele mai relevante fiind cele din industria de proces- Piper Alpha, BP Texas, BP Louisiana, etc.).
Din păcate, pierderile există - iar ignorarea lor arată o cultură organizațională- și implicit de securitate- defectuoasă și o lipsă de înțelegere globală din partea managementului unității care acceptă astfel de pierderi fără să ia măsuri. Orice fel de sistem industrial manifestă tendințe entropice- iar atunci când nu se intervine din afară (respectiv din partea managementului)- entropia crește cu dezorganizarea și descompunerea finală a sistemului.
Materialele următoare vor prezenta o metodologie nouă și originală de evaluare a capabilităților de control a pierderilor de care dispune o unitate economică.
Metodologia poate fi implementată în orice sector de activitate.
Figura 1 dă o imagine globală a acestei metodologii- așa cum a fost dezvoltată pe baza experienței existente.
Figura 1. Metodologia de evaluare a capabilităților de control a pierderilor.
Pentru a discuta despre pierderi- și a le putea evalua și finalmente controla- trebuie să avem o evidență a acestor pierderi. Evidența pierderilor ar trebui să se desfășoare conform schemei din figura 2.
Figura 2. Modalitate de evidență a pierderilor
Se poate observa faptul că atunci când se realizează evidența- aceasta trebuie raportată (referențiată) la ceva. Metoda propune următoarele aspecte la care se poate raporta evidența pierderilor:
-proiectul inițial- este posibil ca proiectantul utilajelor folosite să fi realizat un model de ”consum” care să poată fi utilizat ca și referință; un astfel de model se va referi în mod evident la sculele pe care le folosește respectivul utilaj și eventual la consumuri secundare (ulei , aer comprimat, etc.). Este evident că respectivul ”consum” nu se poate referi la materia primă necesară pentru obținerea unui reper.
-indici de performanță urmăriți- dacă unitatea economică are implementat un plan de creștere a performanței (care presupune implicit și reducerea pierderilor)- respectivii indici de performanță fiind actualizați în mod periodic;
-moment de referință- dacă aspectele prezentate mai sus nu sunt disponibile poate fi adoptat un moment de referință- dincolo de care se va face evidența sistematică a pierderilor. De exemplu data de 3.01. 2015.
-proceduri specifice ale întreprinderii- unitatea economică poate să aibă implementate proceduri specifice de urmărire care să nu fie neapărat legate în mod direct de indicii de performanță ;
Evaluarea se face pe locuri de muncă semnificative (inclusiv la nivel de atelier sau secție când acest lucru este posibil).
Așa după cum se poate
observa în figura 3- procesul de interpetare și evaluare al pierderilor
poate fi uneori considerat ca un proces
în formă piramidală[i].
Figura 3. Piramida
pierderilor
Se pot constata 4 etape
principale:
1. Auto-evaluarea
performanței în securitate. Autorii piramidei pleacă de la ideea că pentru
început trebuie evaluată performanța SSM- pentru a îndepărta/mitiga toate
cauzele imediate de producere a unui accident;
2. Observarea măsurilor
de prevenire a pierderilor implementate deja;
3. Investigarea
situațiilor de tip near- loss (aproape pierderi); de exemplu curentul electric
a căzut – dar a revenit în timp suficient pentru ca instalațiile în funcțiune
să nu producă rebuturi;
4. Investigarea
pierderilor.
Evaluarea pierderilor
este o chestiune destul de complicată – inclusiv pentru managementul performant și de top. Într-un sistem ideal
fiecare activitate principală a unei întreprinderi ar trebui înregistrată- și
analizată de către mai mulți specialiști care să identifice
ce poate fi definit ca pierdere. Evident că în acele locuri în care
pierderile depășesc ”obișnuitul” managementul de linie se sesizează- dar ce
poate fi obișnuitul ?
Așteptăm cu interes observații și sugestii de la toți cei interesați în dezvoltarea , testarea și implementarea unui astfel de sistem.
[i] Hopkins A. 2002. Safety Culture, Mindfulness and Safe Behaviour:
Converging ideas? National Research Centre for OHS Regulation, Australian
National University
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Indicatori de performanță în domeniul securității și sănătății în muncă Autor: M.E.Alina TRIFU Această lucrare se re...
-
Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță din firmele dezvoltate. Metoda este co...
-
Indicatori de performanță în domeniul securității și sănătății în muncă și nivele de maturitate Autor: ing. BADEA Daniel Onuț ...