Indicatori de performanță în
domeniul securității și sănătății în muncă și nivele de maturitate
Autor: ing. BADEA Daniel Onuț
Indicatorii și măsurarea
performanței prezintă o mare importanță în toate aspectele vieții noastre. Ei
oferă feedback despre ceea ce se întâmplă, astfel încât să ne putem adecvat
modela acțiunile pentru a răspunde circumstanțelor în schimbare. Indicatorii
oferă informații despre:
-
ce se întâmplă în
jurul nostru,
-
cât de bine ne
descurcăm,
-
ce s-a întâmplat
până acum,
-
avertizări cu
privire la problemele sau pericolele iminente pentru care ar trebui să luăm
măsuri pentru a le evita.
Un exemplu de indicatori și
măsurarea performanței poate fi ușor demonstrat în navigarea cu barca.
-
Indicatorul de vânt
(anemometru) oferă informații despre viteza și direcția vântului, astfel încât
se pot face reglaje pentru a maximiza viteza.
-
Compasul oferă
informații despre cursul trebuie urmat, permițând astfel planificarea acestuia
cursului.
-
Jurnalul oferă
informații despre viteza bărcii și distanța parcursă.
-
Radarul evidențiază
obstacolele de pe traseu.
Figura 1. Barcă cu instrumentele care oferă indicatori
tip leading și tip lagging
Unii dintre indicatorii de mai sus oferă informații despre rezultatele
acțiunilor noastre. Acestea sunt denumite indicatori tip lagging(de regres),
deoarece măsoară rezultatele care au rezultat din acțiunile anterioare. În
exemplul nostru cu barca, jurnalul oferă o măsură a cât de departe am
călătorit. Alți indicatori oferă informații despre situația actuală care ar
putea afecta performanța viitoare. Aceștia sunt denumiți indicatori tip
leading, deoarece aceștia măsoară intrările în proces care vor afecta
rezultatele viitoare. În exemplul cu barcă, busola, indicatorul de vânt și
radarul furnizează informații care pot fi folosite pentru a controla barca
pentru a maximiza viteza în direcția în care vrem să evităm pericolul. Acestea
oferă tip leading(de progres), deoarece ne permit să întreprindem acțiuni
care vor influența rezultatele viitoare ale vitezei și distanței parcurse.
Cu toții folosim indicatori de performanță în viața noastră de zi cu zi.
Exemple comune pot fi găsite pe tabloul de bord al unei mașini; indicatorul de
temperatură și lampa indicatoare de ulei furnizează informații care permit
conducătorului auto să ia măsuri înainte ca mașina să se oprească din cauza
lipsei de combustibil sau să se gripeze motorul.
Figura 2 Tabloul de bord al unei mașini cu instrumentele
care oferă indicatori tip leading și tip lagging
Un alt exemplu este greutatea corpului. Comparând greutatea noastră cu
greutatea medie pe care ar trebui să o aibă cineva de vârsta și înălțimea
noastră putem primi avertizări anticipate cu privire la posibilele probleme
viitoare de sănătate, cum ar fi bolile cardiace. Avertizarea poate încuraja
schimbările în dietă și stilul de viață pentru a reduce riscurile.
De ce este nevoie de indicatori
de tip leading?
Deși suntem adesea cel mai interesați de indicatorii de performanță tip
lagging, care măsoară rezultatele finale ce rezultă din activitățile noastre, aceștia
pot să nu furnizeze suficiente informații pentru a ghida acțiunile noastre
viitoare și a asigura succesul. Motivele pentru care indicatorii tip lagging nu
pot fi suficienți includ:
-
Întârzierea dintre acțiunile pe care le-am întreprins și rezultatele acestora:
indicatorii tip lagging pot furniza informații prea târziu pentru a răspunde.
De exemplu, odată problemele de sănătate apărute datorită fumatului se
manifestă și devin evidente, este deja prea târziu pentru a mai face ceva.
-
Rezultatele sunt produsul mai multor factori.
În această situație, indicatorii tip lagging vă pot spune cât de bine v-ați
descurcat, dar nu pot oferi informații despre motivul pentru care se întâmplă
și unde să se concentreze acțiunile corective care ar putea fi necesare pentru
a îmbunătăți performanța.
-
Ratele de rezultat măsurate sunt scăzute, de ex. atunci când siguranța este bună și frecvența
accidentărilor e scăzută, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a oferi un
feedback adecvat pentru o gestionare eficientă a procesului, ele oferind în
acest caz mai mult "zgomot" decât "semnal".
-
Consecințele
sunt atât de grave încât nu se poate aștepta ca acestea să se întâmple pentru a
afla că procesul merge prost. Pentru operațiunile în care există potențial de
dezastru, dar probabilitatea unor astfel de evenimente este extrem de scăzută,
absența semnalării acestor evenimente (de către indicatorii de tip lagging)
poate să nu fie un indicator suficient al bunei gestiuni și al evitării
potențialelor pericole.
-
Indicatorii
tip lagging pot eșua în a dezvălui riscurile latente care au un potențial
semnificativ de a provoca dezastru. Faptul că motorul unei mașini este în
funcțiune nu înseamnă că nu pierde ulei și nu va ceda înainte de a ajunge la un
service; verificarea regulată a nivelului de ulei este o măsură de precauție și
un indicator tip leading.
Prin măsurarea intrărilor într-un proces, indicatorii de tip leading pot
completa modul de utilizare a indicatorilor tip lagging și pot compensa unele
dintre deficiențele acestora. Indicatorii de tip leading pot fi utilizați
pentru a monitoriza eficacitatea sistemelor de control și a avertiza în avans
cu privire la orice defecte în curs de dezvoltare înainte de a apărea probleme;
de exemplu radarul privind monitorizarea iahturilor pentru eventualele pericole
din zonă. Unul dintre scopurile indicatorilor de tip leading este de a arăta
starea sistemelor înainte de apariția accidentelor, incidentelor, pagubelor,
daunelor sau defecțiunilor. În acest fel, acestea pot contribui la controlul
riscurilor și la prevenirea accidentelor.
Indicatorii de tip leading pot fi, de asemenea, utilizați pentru a măsura
intrările pe care oamenii le fac pentru procesul de management. Utilizați în
acest mod, indicatorii de tip leading pot avea un rol în promovarea și monitorizarea
unei culturi pozitive în vederea îmbunătățirii performanței.
Un indicator de tip leading oferă informații care ajută utilizatorul să
răspundă circumstanțelor în schimbare și să ia măsuri pentru a obține
rezultatele dorite sau pentru a evita rezultatele nedorite. Rolul lor este de a
contribui la îmbunătățirea performanțelor viitoare prin promovarea acțiunilor
de corectare a potențialelor deficiențe fără a aștepta manifestarea eșecurilor.
Această abilitate de a ghida acțiunile pentru a influența performanța viitoare
este o caracteristică importantă a indicatorilor de performanță de tip leading.
Pentru ca principalii indicatori de tip leading să joace
un rol efectiv în procesul de îmbunătățire a performaței, trebuie să existe o
asociere între intrările pe care le măsoară indicatorii de de tip leading și
rezultatele de tip lagging dorite. Trebuie să existe o convingere rezonabilă că
acțiunile întreprinse pentru a îmbunătăți indicatorul de tip leading vor fi
urmate de o îmbunătățire a rezultatelor indicatorilor de tip lagging aferenți. De
asemenea, indicatorii de tip leading trebuie priviți ca parte a unui proces de
direcționare a acțiunilor și măsurilor care trebuie luate pentru a îmbunătăți
viitoarea performanță.
Procesele de monitorizare, feedback și control
Măsurarea performanței poate fi văzută ca parte a
proceselor de monitorizare, feedback și control așa cum sunt prezentate în
fig.1.2a. Acestea sunt procese active în care măsurătorile rezultatelor sunt
evaluate și folosite pentru a lua măsuri corective. Pentru a determina ce
acțiuni de control sunt necesare, trebuie să existe un standard în conformitate
cu care indicatorii de performanță să poată fi evaluați.
În figura 3 indicatorii de tip lagging monitorizează
rezultatele (ieșirile) procesului. Sunt luate măsuri corective dacă rezultatele
deviază de la standardul cerut. Această măsură corectivă este de tip reactiv și
nu poate fi inițiată până nu apare un rezultat nedorit.
Figura
3 Feedback reactiv și control
Indicatorii leading monitorizează intrările în proces în stadii inițiale,
înainte ca orice rezultate negative să aibă loc. Ei furnizează feedback mai
devreme în proces și permit corecții pro-active înainte de a genera rezultate
negative figura 4. Pentru aceasta, sunt
necesare standarde de performanță pentru fiecare intrare măsurată.
Figura
4 Feedback proactiv și control
Maturitatea culturii de securitate și sănătate în muncă
Indicatorii leading pot fi utilizați ca parte a unui
proces de control. Ei pot fi, de asemenea, utilizați ca parte a unui proces de
îmbunătățire continuă. Pe baza lor a fost dezvoltat un proces continuu de
îmbunătățire a culturii de securitate și sănătate în muncă. Procesul se bazează
pe un model de maturitate a culturii de securitate și sănătate în muncă în
cinci etape.
În acest model, organizațiile și locurile de muncă progresează prin
creșterea nivelului de maturitate al culturii de securitate și sănătate în
muncă într-un proces de îmbunătățire continuă. La fiecare nivel de maturitate,
aspectele cele mai importante pentru îmbunătățirea performanței și a acțiunilor
(măsurilor) care vor ajuta la trecerea la următorul nivel de maturitate sunt
diferite.
Instrumentele și tehnicile care se dovedesc eficiente pentru o organizație
ar putea să nu fie potrivite pentru o alta la un nivel diferit de maturitate.
În cazul în care sunt utilizați indicatori leading pentru monitorizarea
intrărilor în procesul de îmbunătățire, aceasta înseamnă că indicatorii leading
vor trebui, de asemenea, să fie diferiți pentru organizațiile aflate la
diferite niveluri de maturitate.
Pe baza modelului clasic de maturitate a culturii de ssm, propunem un model
simplificat cu numai trei nivele ale indicatorilor de performanță de tip
leading:
Nivelul 1 – Conformitatea: cei mai importanți indicatori leading de performanță
ai acestui nivel vor fi asociați cu respectarea conformității, cu alte cuvinte
"organizația implementează sistemele de management și respectă cerințele
așa cum sunt ele enunțate în legislație?"
Nivelul 2 – Îmbunătățirea:
indicatorii leading de performanță la acest nivel vor fi asociați cu
monitorizarea eficacității sistemelor de management ale companiei. La acest
nivel managerii vor utiliza indicatori leading de performanță pentru a indica
zonele mai slabe și pentru a identifica locul în care ar trebui să-și
concentreze eforturile pentru a obține îmbunătățiri
Nivelul 3 - Învățarea:
La acest nivel, învățarea și îmbunătățirea continuă reprezintă norma pentru
toate părțile organizației. Există un ciclu de îmbunătățire în care echipele
(sau locurile de muncă) își dezvoltă proprii indicatori pentru a ajuta procesul
de îmbunătățire. Acest nivel necesită conștientizarea și împuternicirea forței
de muncă pentru a identifica unde și cum pot fi făcute îmbunătățiri. Într-un
astfel de mediu, principalii indicatori de performanță se vor baza pe
problemele specifice locului de muncă.
Tipuri de indicatori leading de
performanță ce pot fi utilizați la diferite niveluri de maturitate
Așa cum am menționat anterior, un singur set de indicatori nu se va potrivi
tuturor circumstanțelor. Companiile sau locurile de muncă, la diferite niveluri
de maturitate, vor avea nevoie de diferite tipuri de indicatori leading de
performanță pentru a le ajuta să-și îmbunătățească performanța sau să evite
pericolele potențiale.
La nivelul 1, unde accentul este pus pe respectarea normelor, poate exista
un grad înalt de uniformitate în principalii indicatori leading de performanță
care sunt adecvați pentru diferite companii dintr-o anumită industrie și țară.
Acest lucru se datorează faptului că se vor aplica aceleași cerințe legale și
de reglementare și aceleași principii vor fi utilizate pentru sistemele de
management. Cu toate acestea, odată ce un sistem este în vigoare și respectarea
cerințelor legale este în mare parte realizată, trebuie să se introducă noi
indicatori de nivel 2, pentru ca indicatorii de performanță să poată continua
să sprijine procesul de îmbunătățire.
Nivelul 2. Indicatorii se vor baza pe zonele cu probleme cu cel mai mare potențial
de îmbunătățire. Este de așteptat că acestea vor fi primele selectate de
conducere și aplicate la nivel de companie. Acești indicatori se pot concentra
pe eficiența implementării sistemului de management. Cu toate acestea, pot
exista divergențe între indicatorii utilizați de diferite companii, deoarece
zonele lor cu probleme vor fi diferite, la fel ca și oportunitățile lor de
îmbunătățire. O companie la nivelul 2 va continua să utilizeze unii indicatori
de nivelul 1, dar numărul poate fi redus. La selectarea elementelor de nivel 1,
accentul ar trebui să fie pus pe elementele care reprezintă cea mai mare
amenințare dacă nu sunt menținute la un nivel satisfăcător de performanță. La
niveluri chiar mai mari de maturitate, indicatorii leading se pot concentra pe
procesul de învățare și pe capacitatea de a identifica și aborda problemele
locale.
Nivelul 3. Întrucât maturitatea culturală a organizației se dezvoltă în
continuare și există mai multă implicare din partea tuturor părților
organizației în procesul de îmbunătățire, zonele cu cele mai mari oportunități
de îmbunătățire vor varia între locurile de muncă și grupurile de lucru.
Fiecare va identifica propriile acțiuni de îmbunătățire și va trebui să
elaboreze indicatori locali de performanță care să le monitorizeze performanța
și să îi avertizeze de punctele slabe.
Caracteristicile unor buni indicatori
Pentru ca orice
indicator de performanță să fie eficient, este important să fie:
a) Obiectiv, ușor
de măsurat și colectat,
b) Relevant pentru
organizația sau grupul de lucru a cărui performanță este măsurată,
c) Să furnizeze
indicii imediate și de încredere a nivelului de performanță,
d) Să fie eficient din punct de vedere al costurilor în ceea ce privește
echipamentul, personalul și tehnologia suplimentară necesară pentru culegerea
informațiilor,
Exemple de indicatori leading de performanță
La nivelul 1, legislația și cadrul de reglementare pentru o anume
ramură industrială vor defini cerințele minime de siguranță pentru acea
industrie. Activitățile întreprinse pentru a respecta aceste cerințe pot
constitui baza indicatorilor de performanță de nivel 1. Exemple de indicatori
leading de performanță pentru nivelul 1 includ:
-
%
procentul din legislația aplicabilă abordată de procedurile societății
-
%
procentul de instruire obligatorie finalizată
-
numărul
orelor de instruire înregistrate pe o anume perioadă
-
%
procentul de responsabilități specifice privind securitatea și sănătatea în
muncă înscrise în fișa postului șefilor și managementului
-
numărul
activităților de monitorizare / audit / revizuire realizate față de numărul
planificat
-
numărul
de vizite legate de securitatea și sănătatea în muncă efectuate de conducere raportat
la numărul planificat
La nivelul 2, sistemul de management al sănătății și siguranței
organizației și planurile asociate vor oferi baza celor mai importanți
indicatori de performanță. Indicatorii selectați trebuie să fie obiectivi și
specifici, astfel încât să fie ușor de înțeles și ușor de urmărit într-un mod
neechivoc. Exemple:
-
percepția
angajamentului luat de management față de securitatea și sănătatea în muncă
-
numărul
și eficiența vizitelor de ssm ale managerilor de nivel superior
-
măsura
în care planurile și obiectivele au fost stabilite și realizate;
-
procentajul
din instruirea de securitate și sănătate în muncă planificată care a fost
finalizat
-
numărul
evaluărilor de risc actualizate ca urmare a modificărilor apărute la locul de
muncă
-
gradul
de respectare a măsurilor de control al riscurilor
-
numărul
de sugestii pentru îmbunătățirea securității și sănătății în muncă
-
numărul
de audituri de securitate și sănătate în muncă planificate și finalizate
-
timpul
de punere în aplicare a acțiunilor privind reclamațiile sau sugestiile
-
frecvența
și eficacitatea ședințelor de informare privind securitatea și sănătatea în
muncă
-
numărul
de măsuri suplimentare de control identificate la locul de muncă în timpul
executării lucrărilor
La nivelul 3, indicatorii de performanță sunt dezvoltați la nivel
local de către echipele de lucru la locul de muncă. Forța de muncă este
încurajată să identifice locul și modul în care pot fi făcute îmbunătățiri.
Indicatorii leading de performanță se vor baza pe aspectele selectate la nivel
local (forța de muncă) și acțiunile care au fost identificate pentru a
îmbunătăți performanța. Acestea ar trebui să se concentreze asupra acelor
aspecte care reprezintă cele mai mari amenințări sau care oferă cel mai mare
potențial de îmbunătățire în ceea ce privește activitățile de siguranță ale
grupului de lucru. Datorită numărului mare de zone posibile de îmbunătățire,
este probabil să existe un grad mare de divergență între indicatorii de nivel 3
selectați de diferite organizații.
Exemple:
-
procentul
personalului cu responsabilități de securitate și sănătate în muncă
-
procentul
de cursurile de pregătire planificate care au fost finalizate
-
numărul
de probleme din registrul de probleme tehnice care au fost rezolvate
-
procentul din locurile de muncă pentru care se
efectuează evaluări de risc
-
procentul de reducere a orelelor de expunere
pentru activitățile periculoase
-
procentul
de inspecții la locul de muncă efectuate raportat la numărul celor planificate
-
procentul
de permise de lucru revizuite și măsurile luate pentru a satisface cerințele
Bibliografie
Bogan, C.E., & English, M.J. (1994). Benchmarking for best practices:
Winning through innovative adaptation. New York: McGraw-Hill.
Camp, R.C. (1989). Benchmarking: The search for industry best practices
that lead to superior performance. Milwaukee, WI: Quality Press.
Camp, R.C. (1995). Business process benchmarking: Finding and implementing
best practices. Milwaukee, WI: ASQC Quality Press.
Green, D.D., & Davis, D.H. (2010). Benchmarking the impacts of US
magnet schools in urban schools. Benchmarking: An International Journal, 17(1),
144-163.
Hohn, T., & Duden, D. (2009). Benchmarking your leading safety
indicators to manage jobsite risk. Paper for the ASSE Professional Development
Conference and Exhibition, June 28-July 1: San Antonio, TX.
Karlof, B., & Ostblam, S. (1993). Benchmarking: A signpost to
excellence in quality and productivity. New York: John Wiley & Sons.
McAllister, S., Lincoln, M., Ferguson, A., Davidson, B., Hill, A.,
Davenport, R., Brown, L., Kruger, S., & Tedesco, H. (2011). Establishing
infrastructure and collaborative processes for cross-institutional benchmarking
of student clinical performance in speech pathology. Report for the Australian
Learning and Teaching Council. Sydney, Australia.
Min, H. (2010). Evaluating the comparative service quality of supermarkets
using the analytic hierarchy process. Journal of Services Marketing, 24(4),
283-293.
Min, H., & Min, H. (2013). Cross-cultural competitive benchmarking of
fast-food restaurant services. Benchmarking: An International Journal, 20(2),
212-232.
Moriarty, J.P, & Smallman, C. (2009). En route to a theory of
benchmarking. Benchmarking: An International Journal, 16(4), 484-503.
Oliver, B., Bethell, P., Fernandez, J.M., Harrison, J., Breit, R. (2011).
Benchmarking journalism courses with a focus on graduate employability: Case
studies from three Australian universities. Proceedings of the AuQF:
Demonstrating Quality. Melbourne, Australia.
Schiele, H., & Krummaker, S. (2011). Consortium benchmarking:
Collaborative academic-practitioner case study research. Journal of Business
Research, 64, 1137-1145.
Schmidt, J.A. (1992). The link between benchmarking and shareholder value.
Journal of Business Strategy, 13(3), 7-13.
Stepchenkova, S., Tang, L., Jang, S., Kirilenko, A., & Morrison, A.M.
(2010). Benchmarking CVB website performance: Spatial and structural patterns.
Tourism Management, 31, 611-620.
Wang, K-J., & Hong, W-C. (2011). Competitive advantage analysis and
strategy formulation of airport city development – The case of Taiwan.
Transport Policy, 18(1), 276-288.
Watson, G.H. (1993). Strategic benchmarking: How to rate your company’s
performance against the world’s best.
Wynn, M.L. (2008). Highlights of an industry benchmarking study: Health and
safety excellence initiatives. Journal of Chemical Health & Safety, 15(3),
22-24.
Zairi, M. (1994). Measuring performance for business results. New York:
Springer.