Treceți la conținutul principal

SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ PENTRU ANGAJAȚII ÎN VÂRSTĂ -1

Progresul tehnologic și social  a condus la prelungirea duratei de activitate în  majoritatea statelor lumii. Angajații de vârta a 2-a și a 3-a constituie un câștig pentru companiile care sunt  dispuse să îi folosească. Din păcate judecata comună este că:
1. angajații în vârstă cer un salariu mai mare- de aceea e mai rentabil să fie angajați tineri fără pretenții materiale.
2. angajații în vârstă sunt mai expuși- datorită problemelor specifice procesului de îmbătrânire- bolilor profesionale și accidentelor de muncă.
3. angajații în vârstă sunt mai puțin productivi.
Buletinul statistic al Ministerului Muncii pentru trimestrul III 2013 confirmă acest lucru ”Structura pe grupe de vârstă a persoanelor încadrate este relativ echilibrată pentru grupele de vârstă sub 25 ani, 25-35 de ani şi 35-45 de ani (31,71%, 26,46%, respectiv 24,93 %) din totalul încadraţilor prin această măsură, în timp ce grupele de vârstă peste 45 de ani şi peste 50 ani reprezintă 16,90%, respectiv 7,07% din totalul încadraţilor.”
Persoanele de vârsta a 2-a și a 3-a- care se află în activitate în acest moment în România- au fost cele mai lovite de tranziție din 1990 încoace. Practic, întreaga imagine a industriei românești din 1989 a dispărut- acest lucru afectând în mod evident angajații. Personalul calificat înainte de 1989 în industrii cum ar fi mecanica fină sau optica a văzut dispariția acestor ramuri .
Datele statistice referitoare la vârsta accidentaților în muncă- extrase din același Buletin statistic- relevă că ”Din punct de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidenţiat
faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani deţin ponderea cea mai mare, de 33,2%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani, care au ponderea de 24,2% din totalul persoanelor
accidentate pe primele 9 luni ale anului 2013. De asemenea, persoanele din grupa de vârsta 40-50 de ani au
procentul cel mai mare, de 39,8%, din totalul accidentaţilor mortal pe primele 9 luni ale anului 2013. ”.Acest lucru - dacă ar fi corelat cu alte date statistice ar putea arăta că persoanele de vârsta a 2-a și a 3-a - care au fost influențate cel mai mult de schimbările de context de activitate în perioada 1990-2010.
Această ipoteză este confirmată și de datele statistice referitoare la vechimea în muncă ”Din analiza accidentelor de muncă pe primele 9 luni ale anului 2013, din punct de vedere al vechimii
la locul de muncă al accidentaţilor, rezultă faptul că 61,5%, adică 1.598 de lucrători din totalul accidentaţilor,
sunt persoane cu vechime de până la 5 ani (din care 32,8%, adică 852 lucrători accidentaţi au vechime la
locul de muncă între 1 şi 3 ani), iar cei din grupa de vechime 5-10 ani reprezintă 20% din totalul
accidentaţilor. ”
Așa după cum se poate observa în figura 1- angajații în vârstă sunt expuși următoarelor tipuri esențiale de probleme:

  • probleme de sănătate;
  • probleme de adaptare;
  • probleme de performanță;

Figura 1- Principalele probleme la care sunt expuși angajații în vârstă

Dintr-o perspectivă obiectivă, angajații în vârstă prezintă mai multe avantaje, sumarizate în figura 2.
Figura 2- Avantaje ale angajaților în vârstă

Analiza globală a datelor statistice din țările UE arată că angajații în vârstă sunt mai puțin expuși factorilor accidentogeni imediați. 
studii arată că lucrătorii în vârstă sunt mai dedicați față de locul lor de muncă, au mai puține absențe legate de boală și rămân mai mult în activitate. Aptitudinile, experiența și maturitatea lucrătorilor în vârstă contrabalansează problemele legate de deteriorarea sănătății cu vârsta.
În Uniunea Europeană , frecvența angajării persoanelor în vârstă a crescut de la 36.5%  în 1999 la 44.7% în  2007 .Numărul angajărilor pentru persoanele de sex feminin între 53-64 de ani a crescut mai mult decât cel al angajărilor de sex masculin pentru același grup de vârstă. Bărbații părăsesc activitatea la o medie de 61.4 ani în timp ce femeile o fac cu un an mai devreme.  
Figura următoare prezintă comparativ angajările pentru persoane în vârstă de sex masculin (albastru) și de sex feminin (portocaliu) față de total (galben).

Figura 3 Angajări persoane în vârstă- statistici 1999-2007 [1]

În același timp, statisticile de accidentare arată că grupul persoanelor mai în vârstă este cel mai puțin afectat de accidente.

Figura 4 Statistici accidentogene pe grupe de vârstă 1999-2007

O analiză mai detaliată arată în următorul tabel principalii determinanți PRO și CONTRA din punct de vedere accidentogen.
PRO
CONTRA
Reflexe mai încete
Aptitudini bine formate
Starea sănătății se degradează
Experiență corespunzătoare
Rezistență mai slabă față de factorii agresori imediați
Expertiză suficientă
Acuitate vizuală mai slabă
Atitudini corespunzătoare în desfășurarea activității

Rezistență mai bună față de stresorii pe termen lung

Lucrătorii în vârstă tind să aibă mai puține accidente decât persoanele tinere. Pe de altă parte accidentele produse la vârste mai înaintate au condus la leziuni mai serioase (dizabilități permanente sau chiar deces).
Unul din aspectele principale legate de îmbătrânire este preocuparea că declinul în capacitățile funcționale legat de vârstă conduce la înrăutățirea performanței și la scăderea productivității în cazul muncitorilor vârstnici. Relația între vârstă și productivitate este însă mult mai complexă datorită următoarelor aspecte:
·         beneficiile experienței în activitate;
·         -volumul cunoștințelor legate de activitate;
·       -  perfecționare profesională;
·        - expertiză;
·         -adaptabilitate;
·      -  folosirea strategiilor compensatorii;
Nu există evidențe statistice că lucrătorii în vârstă ar fi mai puțin productivi decât cei tineri. Pe de altă parte există din ce în ce mai multe evidențe că experiența în muncă este un predictor mai valid și mai fiabil decât vârsta cronologică.
Tabelul următor dă accidentele cumulative diferențiate pentru bărbați și femei  precum și perioada de incapacitate.

Accidente în muncă %[2]
Perioadă de incapacitate > 1 zi
% din accidente
Perioadă de incapacitate >1 lună
% din accidente
Bărbați 55-64 ani
2.9
79.3
31.7
Femei 55-64 ani
2.1
69.5
26.1
Total 55-64 ani
2.5
75.8
29.8

Pentru accidentele raportate în ultimele 12 luni- pentru grupe de vârstă și sex se poate observa o tendință similară.


Figura 5 Accidente raportate în ultimele 12 luni pe grupe de vârstă și sex 
(albastru- masculin/galben- feminin).

Pe de altă parte, în ceea ce privește apariția problemelor de sănătate legate de muncă, situația se schimbă- așa cum se poate vedea în figura următoare.


Figura 6 Probleme de sănătate legate de activitatea productivă- repartiția pe grupe de vârstă.


[1] EUROSTAT-Health and safety at work in Europe (1999–2007)
[2] : lFs ad hoc module 2007




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…