Treceți la conținutul principal

SECURITATEA ÎN MUNCĂ ȘI MANAGEMENTUL INTEGRAT-1

Termenul management provine din latinescul maneo care înseamna a ramâne de unde a ajuns la termenul francez maison (casa) si la menaj.
Frederick W. Taylor definea managementul , în cartea sa Shop Management, publicata în 1903, astfel: "a ști exact ce doresc sa faca oamenii si a-i supraveghea ca ei sa realizeze aceasta pe calea cea mai bună si mai ieftină";
Henri Fayol, în cartea sa Administration industrielle et generale, publicata în 1916, mentiona ca "a administra înseamna a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona si a controla";
Realizarea obiectivelor oricărei organizații economice impune efectuarea unui ansamblu de procese corelate în mod direct sau indirect cu noțiunea de management . Aceste procese de munca se clasifica în:
-       procese de executie- în care apare direct și riscul ocupațional- și implicit și necesitatea managementului acestuia;
-       procese de management- care pot influența, prin calitatea substandard și riscul ocupațional.
Integrat înseamnă complementar, inter-conectat, combinat.
Managementul integrat implementat la nivelul unei unități economice va folosi construcțiile existente (ISO 9001, ISO 14001, ISO 31000 și OHSAS 18001 ca fundamente principale) pentru optimizarea funcționării unității -realizată în linii mari prin optimizarea procesului de management într-un ciclu top-bottom.
Figura 1 prezintă procesul de integrare al celor 3 sisteme principale.

Figura 1. Integrarea sistemelor de calitate, securitate și sănătate în muncă și mediu

O serie de definiții sunt utile pentru înțelegerea aspectelor prezentate:
acţiune corectivă – acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi, detectate sau a altei
situaţii nedorite;
acţiune preventivă - acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi potenţiale sau a altei
posibile situaţii nedorite;
calitate – măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinesc cerinţele;
capabilitate – abilitatea unei organizaţii, sistem sau proces de a realiza un produs care va
îndeplini cerinţele definite în fazele de concepție și proiectare;
client - destinatar al unui produs furnizat de furnizor (sau executant). Prin client se poate
înţelege: consumator final, utilizator, cumpărător, beneficiar;
conformitate – îndeplinirea unei cerinţe;
defect – neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la o utilizare intenţionată sau specificată;


Figura următoare face legătura între acești termeni.
Figura 2- SSM și calitatea- 1

Atât managementul unității cât și experții în SSM (interni sau externi) urmăresc procesul de asigurare al SSM (căruia îi corespunde managementul Securității și Sănătății în Muncă). Acest proces este definit prin atribute de calitate- atât din punct de vedere al managementului  care definește (în funcție de activitățile sale specifice) atât politicile de SSM (care evident vor fi diferite în cazul unei companii care furnizează servicii de turism , în cadrul unei fabrici alimentare sau a unei unități nucleare) cât și criteriile (parametri) de performanță (unul din cei mai cunoscuți astfel de parametri este și politica ”Zero accidente” ).
Asigurarea SSM are ca și referențial CLIENTUL.Clientul considerat poate fi  atât personalul organizației, căruia trebuie să i se asigure sănătatea și securitatea în muncă cât și clientul extern -căruia trebuie să i se asigure produse/servicii care să nu conducă direct sau indirect la evenimente neprevăzute (de exemplu muchii tăioase la un produs de birotică sau servicii de turism care conduc la accidentarea turiștilor din cauza unui mijloc de transport necorespunzător - care provoacă un accident). 
Acțiunile preventive trebuie să fie adoptate și adaptate pentru satisfacerea clientului- și în acest sens legătura între asigurarea calității și asigurarea SSM este de importanță maximă. SSM trebuie văzut- și apreciat de managementul unității- exact la același nivel ca și calitatea produselor și serviciilor oferite. Nu este productivă o abordare care pune calitatea pe primul loc- lăsând descoperită componenta de SSM (accidentul din Bangladesh de anul trecut ilustrează extrem de bine acest aspect). SSM-ul trebuie considerat ca și complementar calității. 





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…