METODOLOGIE PENTRU STUDIUL ȘI ANALIZA CAUZELOR BOLILOR PROFESIONALE

O metodologie originală și ceva mai complexă  decât cea actuală este prezentată în continuare:

INVESTIGAREA INCIDENTELOR PRIMARE:

1. Sunt luate interviuri tuturor actorilor relevanți și sunt înregistrate nume, date, perioade de timp, locații și activități implicate în incident (de exemplu eliberarea accidentală periodică a unei cantități de noxe care nu este suficientă pentru a provoca un accident dar care conduce la expunerea lucrătorilor);
Figura următoare ilustează acest pas- incluzând și principalele date de interes.


Figura 1. Principalii actori intervievați și datele care vor fi culese

2. Se documentează simptomatologia întâlnită. Propunem următorul formular de culegere a datelor.
Date de identificare persoană
Boală profesională identificată
Simptomatologie
Agent cauzator direct
Consecințe pe termen mediu și lung
Observații


Simptom 1



Simptom 2

Simptom 3

Simptom 4

Simptom 5

Este evident că o astfel de documentare trebuie făcută împreună cu un specialist în medicina muncii.

3. Se documentează toți agenții chimici utilizați. Există și agenți intermediari ? Ce substanțe de curățire și ce metode de curățire sunt utilizate ? Tabelul următor permite colectarea acestor date.
Nr. crt.
Denumire agent chimic (produs)
Formula
Activitatea în care este utilizat
Concentrația admisibilă (din fișa tehnică de securitate)
Efecte asupra organismului (din fișa tehnică de securitate)
Modalități de prevenire/reducere a expunerii (din fișa tehnică de securitate)








4. Se documentează pentru fiecare lucrător Echipamentul Individual de Protecție folosit la momentul incidentului. Se dau detalii despre echipamentele de protecție anti-chimică, incluzând mănuși, ochelari de protecție și respiratoare.
Următorul tabel permite culegerea acestor date.
Nr. crt.
Nume și prenume
Echipament Individual de Protecție (altul decât cel chimic- dacă e cazul)
Echipament de Protecție anti-chimică:
Purtat pe toată perioada expunerii ? Da/Nu
Observații



Ochelari de protecție
Da
Nu

Mască de protecție
Echipament de protecție a pielii
Mănuși de protecție
Alt echipament (detaliați)

5. Se detaliază sistemele de control a expunerii active la locul de muncă. Se dau descrieri despre ventilația locală de exhaustie, incluzând hote chimice, cabine de bio-securitate, etc. Se dau detalii despre sistemele de limitare a expunerii.

6. Sunt revizuite toate rutele posibile de expunere incluzând:
            -inhalarea;
            -absorbția prin piele;
-ingestia și contactul accidental cu mucoasele după contactul cu o substanță chimică;
            -se apelează la ajutor medical pentru chestiunile specifice;

EVALUAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR[i]:

7. Preparați o secvență de timp care să unească momentul când au fost folosite substanțele și produșii cu simptomele apărute pentru fiecare agent cauzal potențial.

8. Revizuiți efectele asupra sănătății documentate prin materiale ca Fișele Tehnice de Securitate, etc.

9. Cereți ajutor specializat de la  specialiștii care au folosit substanțele sau produșii anterior. Determinați dacă există efecte asupra sănătății neraportate – cât și efectele raportate în documentația de specialitate.

10. Discutați starea sănătății persoanelor expuse cu specialiști din domeniul medical (atunci când acest lucru e posibil).

11. Urmăriți frecvența expunerii potențiale, durata expunerii potențiale, concentrația relativă a substanțelor implicate precum și absorbția potențială pentru fiecare individ afectat. Determinați dacă acești factori se corelează tipului  și gravității consecințelor identificate. Determinați indivizii care n-au fost afectați- fiind în aceeași locație sau în locații apropiate- și dacă expunerea acestora a fost diferită.

OBȚINEREA UNEI CONCLUZII ACCEPTABILE

 12. Determinați, dacă este posibil, un binom ”cauză-efect” incluzând relația între efectele raportate pentru sănătate, efectele documentate în literatură, apariția simptoamelor și orice perioadă de latență potențială.

13. Verificați variabilitatea individuală. O ”potrivire perfectă” poate să nu fie cazul când orice expunere potențială conduce la același efect.

14. Determinați dacă expunerile care ridică semne de întrebare nu-și au drept cauză doar auto-sugestia.

15. Determinați o explicație plauzibilă științific care poate fi prezentată părților afectate și managementului.

16. Stabiliți cine se face ”vinovat”  de situație. Discutați în particular acest aspect cu managementul superior al unității înainte de a face public vinovatul. Anticipați eventualele întrebări ținând seama de faptul că atât imaginea cât și poziția managementului superior pot fi erodate într-un astfel de incident.

17. Luați în calcul faptul că orice expunere posibil constituie un potențial litigios. Păstrați confidențiale lucrurile sensibile.

COMUNICAREA CONCLUZIILOR DESPRE RISCUL DE ÎMBOLNĂVIRE.

18. Organizați o ședință de comunicare a riscului cu toate părțile implicate (stakeholderi).

19. Atunci când comunicați cu un grup de lucrători afectați- utilizați următoarele tehnici de comunicare și pregătiți-vă pentru întrebări.
a. Arătați empatie față de indivizii afectați cât și față de indivizii care pot avea îngrijorări semnificative.
b.Lăsați grupul să pună câte întrebări consideră că e necesar după ce subiectul a fost prezentat. Nu răspundeți întrebărilor pe loc. Explicați audienței că veți răspunde tuturor întrebărilor după ce acestea vor fi puse.
c. Înregistrați întrebările în scris- pe un flipchart sau pe orice fel de alte medii vizibile pentru audiență (arătați-le că vă pasă și că îi ascultați). Verificați cu participanții că ați înregistrat toate întrebările.
d. După ce audiența a terminat de pus întrebări  prezentați-vă argumentele pregătite și încercați să răspundeți la toate întrebările pe rând- mențineți un contact vizual permanent cu audiența.
e. Stabiliți-vă trei puncte (mesaje) majore- pe care să le păstrați pozitive și care să fie relativ simple. Evitați cuvinte cum ar fi toxic, cancer, contaminat și cuvintele negative (nu, nu se poate, niciodată) în aceste mesaje.
f. Dacă nu puteți răspunde la o întrebare subliniați că deocamdată nu aveți răspuns dar că veți reveni cu u nfeedback
g. Dezvoltați un rezumat al acestei comunicări de risc.  

BILANȚUL FACTORILOR FAVORIZANȚI ȘI DEFAVORIZANȚI


Pe baza unui model- prezentat în figura următoare- poate fi realizat un ”bilanț” al factorilor determinanți pentru apariția sau ne-apariția unei boli profesionale.


Figura 2. Model de bilanț

a)Capabilitățile fizice ale persoanei care poate suferi de îmbolnăvire profesională se referă la gradul individual de rezistență al organismului în fața unei agresiuni a unor factori de risc care determină boala profesională. Valoarea 0 corespunde unor  capabilități inexistente sau foarte reduse- valoarea 5 corespunde unor capabilități maxime. Estimarea capabilităților unei persoane specifice de a rezista unor factori de îmbolnăvire profesională nu trebuie să ia locul echipamentelor de protecție necesare și nici a eliminării complete a factorilor de risc- dacă acest lucru este posibil. Atenție ! Această evaluare trebuie făcută numai de medicul specialist în medicina muncii în colaborare cu medicul de familie al persoanei evaluate. Se documentează în legătură cu punctul 2 din metodologie- se analizează capabilitățile vs. simptomatologia și în legătură cu punctul 10 din metodologie
b)Echipament(e) și alte mijloace de protecție. În această categorie intră un domeniu foarte larg de facilități- de la  filtre și instalații de ventilație industrială, dușuri și spălătoare și până la Echipamentul Individual de Protecție- ca ultimă sursă. Și în cazul acesta- plaja de valori poate merge de la 0- corespunzând inexistenței unui astfel de echipament- și până la 5- care reprezintă maximul în dotarea cu astfel de echipamente și implementarea echipamentelor astfel încât să fie utilizate în mod corespunzător. Atenție ! Evaluarea trebuie realizată de către un expert în domeniul SSM- se recomandă legătura cu un audit de securitate pentru confirmare. Se documentează în legătură cu  legătură cu punctele  3,4 și 5 din metodologie
c)Disciplina muncii sigure (în siguranță) – în această categorie este inclusă atât instruirea necesară pentru lucrul într-un mediu favorizant al bolilor profesionale cât și implementarea acestei instruiri în mod individual, astfel încât o anumită protecție să fie  realizată prin organizarea colectivă și individuală a activității. Lucrătorul individual trebuie învățat, antrenat și verificat să-și ia toate măsurile de protecție posibile contra factorilor de risc la îmbolnăvire profesională- atâta cât este posibil. În cadrul acestei discipline intră și igiena personală și menținerea acesteia precum și deprinderile ”sănătoase” în muncă și în activitățile auxiliare. 0 trebuie acordat atunci când nu există o astfel de disciplină iar 5 pentru maximul de disciplină în munca sigură.
d)Durata și intensitatea expunerii. Durata expunerii  reprezintă timpul efectiv cât lucrătorul este expus  factorilor de risc de îmbolnăvire profesională. În funcție de concentrația limită a respectivului factor în mediul de lucru se poate stabili și intensitatea expunerii. Intensitatea influențează  și  latența de manifestare a bolii dar și consecințele sale imediate. Se documentează în legătură cu  punctul 2 din metodologie- se studiază durata și intensitatea expunerii vs. simptomatologia, în legătură cu punctul 5 și 6 din metodologie- se analizează  căile de expunere și durata  expunerii,în legătură cu punctul 7 din metodologie- time-line-ul expunerii și înlegătură cu punctul 11 din metodologie
e)Existența și manifestarea factorilor de risc specifici îmbolnăvirii profesionale. Se documentează în legătură cu  punctul 1 din metodologie;
Din analiza ecuației se poate vedea că valoarea maximă a bilanțului în mod ideal este egală cu 15- atunci când nu există nici expunere și nici factori de risc. O valore reală maximă ar fi 13- în condițiile în care și expunerea și factorii de risc sunt unitari.
Se poate observa că bilanțul poate avea și valori negative. Din experiența pe plan internațional- în astfel de cazuri se recomandă oprirea și regândirea activității.

STUDII DE CAZ PENTRU BILANȚUL PROPUS

1. Se analizează cazul unui lucrător în vârstă de 19 ani care lucrează într-o entitate economică din construcția de mașini. Lucrătorul se ocupă de vopsirea respectivelor mașini, folosind un pistol de vopsit- și este expus unui  factor de risc care, la o expunere de minim 2 ani poate conduce la astm profesional.
Evaluarea fizică a arătat că lucrătorul este în perfectă stare de sănătate- deci Kc=5. Unitatea  este înființată de circa 5 ani și este dotată cu toate dispozitivele și echipamentele de securitate necesare- se poate estima că Ke =4. Urmărirea lucrătorului la locul său de muncă a evidențiat că acesta implementează și respectă munca în siguranță, deci Kd=5. Durata de expunere efectivă- este de circa 4...6 ore /zi – deci Kex =4; expunerea la factori de risc este certă , Kfr=5
Bilanțul Krez= (5+4+5)-(4+5)=5-
față de valoarea maximă=15- se poate concluziona că persoana în cauză este expusă în mod cert unei îmbolnăviri profesionale. În cazul prezentat se recoamndă rotirea acestor lucrători la alte posturi de lucru- la maximum 6 luni – ținând seama de faptul că au fost luate toate măsurile de prevenire și protecție posibile. O altă soluție ar putea fi reprezentată fie de schimbarea tehnologiei- dacă acest lucru este posibil- sau de înlocuirea agentului de vopsire cu altul mai puțin periculos- în condițiile în care amândouă soluțiile presupun anumite costuri de producție care se vor reflecta în mod inevitabil în produsul finit.
2. O IMM are de executat- în cadrul unui contract mai larg circa 200.000 de piese din bachelită. Respectiva  bachelită se obține din fenoli și aldehidă formică  prin condensare într-un mediu alcalin.
Limitele admisibile sunt date în următoarea figură.

Figura 3. Limitele de expunere măsurabile (sursa http://www.metprep.co.uk/MSDS/BlackBakelite.pdf)

Se presupune lucrul  cu respirator, purtând ochelari și mănuși de protecție.
IMM-ul folosește pentru realizarea respectivelor piese un dispozitiv improvizat care pleacă de la pulberea de bachelită și realizează piesele prin injecție. O mașină similară este prezentată în următoarea figură. Personalul care realizează respectivele piese este format din 2 lucrători (1 lucrător/schimb) de vârstă peste 50 de ani și constituție fizică labilă. Lucrătorii nu dispun de echipamentul de protecție necesar pentru manipularea și turnarea bachelitei- considerându-se că respectivul echipament este inutil. Disciplina referitoare la munca în siguranță este bazată doar pe experiența celor 2 lucrători, nefiind folosite fișe tehnice de securitate.
Putem deci considera că Kc=1,Ke=0 și Kd=1
Kex =5 -  muncitorii aflându-se timp de 8 ore/zi în proximitatea mașinii- și expuși factorilor de risc.
Kfr= 3 – pe baza documentației  [ii]
Bilanțul Krez= (1+0+1)-(5+3)= -6
așa după cum se poate observa- bilanțul a rezultat într-o valoare negativă. Pentru metodologia propusă- o astfel de valoare ar trebui să indice închiderea imediată a respectivei activități și re-gândirea acesteia astfel încât să fie eliminați factorii de risc sau să fie reduși la o valoare  de nivel ALARP. Chiar și pentru un manager orientat aproape exclusiv pe profit-  compensațiile pentru îmbolnăvirea profesională ar trebui să fie totuși mai mari decât dezvoltarea și implementarea unor măsuri de prevenire/protecție.



[i] Covello, V.T., P.M. Sandman, P. Slovic, + “Risk Communication, Risk Statistics, Risk Comparisons: a Manual For Plant Managers”, unpublished course syllabus.
[ii] http://www.metprep.co.uk/MSDS/BlackBakelite.pdf

Comentarii