Treceți la conținutul principal

MODELUL LUCRĂTORULUI ACCIDENTABIL-1


Dacă modelele accidentogene sunt relativ bine standardizate- în cele 2 mari categorii ”modelul schweitzer” și  ”modelul papion” , modelarea lucrătorului care poate ajunge să fie victima unui accident de muncă este mai puțin întâlnită. Trebuie să ținem seama însă de faptul că peste 75% din accidentele de muncă au drept cauză primară factorul uman și că un lucrător pregătit și activ într-un mod corespunzător (se vorbește destul de mult despre ”safe behavior” în documentația existentă) poate constitui diferența între o unitate  economică cu multe accidente și una sigură.
În continuare va fi prezentat un model- dezvoltat pe baza experienței existente în domeniu pe plan internațional și bazat pe un sistem de estimare denumit Capability Maturity Model (CMM) – o traducere aproximativă fiind Modelul de Maturitate a Capabilităților. Acest model spune că o calitate corespunzătoare a activității desfășurate la locul de muncă (incluzând și aspectele de securitate) va fi obținută pe măsura ”maturizării” capabilităților care definesc respectivul loc de muncă. 
Acest model ia în considerare doar ceea ce ține în mod strict de lucrător și de colegii/managerii acestuia la locul de muncă.
Pentru a înțelege modelul lucrătorului accidentabil trebuie să avem imaginea unui model al activității normale în comparație cu un model al activității accidentogene. Precizăm că aceste modele au rezultat din experiența practică documentată și de materialele informative existente.
Figura 1  prezintă cele 2 variante.



Figura  1 Ciclu  de activitate normal vs. ciclu accidentogen

În cadrul acestui model discutăm despre niște pași ai activității – pași care sunt relevanți pentru obiectivul nostru. Acești pași apar în timp- pe parcursul unei singure zile sau pe parcursul unei perioade mai lungi de timp. Pe de altă parte respectivii pași sunt ușor identificabili- fie prin observare directă- în cazul ciclului accidentogen mai ales- fie prin observare și  interacțiune cu lucrătorul (în cazul activității normale).
Un lucrător- chiar și în cazul unei activități normale- reprezintă un sistem finit- care poate fi menținut o perioadă mai lungă sau mai scurtă- depinzând de calitățile proprii și de profilul activității- prin aport energetic și informațional exterior. Fiind un sistem finit totuși- la un moment dat- el este mai expus și poate contacta o boală profesională. Există teorii care susțin chiar că orice lucrător va fi lovit de o astfel de boală la un anumit moment al carierei sale- numai că respectivele afecțiuni nu sunt (încă) recunoscute.  
Și în ciclul normal de activitate și în cel accidentogen- la un moment dat- există mici abateri (neobservabile) de la activitate. De exemplu:  Lucrătorul își schimbă centrul de greutate de pe un picior pe celălalt. Mărește ritmul pentru anumite componente ale activității dar îl încetinește pentru altele, etc.Toate aceste abateri pot fi considerate neobservabile pentru că nu afectează imaginea de ansamblu a lucrătorului. Lucrătorii cu experiență chiar își dezvoltă anumite euristici care le permit- pe baza unor astfel de abateri- să-și optimizeze activitatea zilnică.
În ciclul accidentogen vom constata ca pas următor abateri observabile- dar care nu afectează sau nu afectează semnificativ procesul tehnologic. De exemplu: Lucrătorul pierde timp încercând să înțeleagă niște instrucțiuni scrise, își scapă  un instrument pe jos și se apleacă să-l ia, nu reușește să fixeze din prima niște parametrii de prelucrare a mașinii la care lucrează așa că se oprește și re-programează- repornind ulterior, etc.
Continuând cu ciclul accidentogen- abateri observabile și care afectează procesul tehnologic- vom întâlni stări (sau situații) pre-accident sau care conduc la pierderi economice și avarii. De exemplu: Lucrătorul evită la limită prinderea într-o muchie (tăietoare) care ar fi putut să-i producă o rană. Lucrătorul pierde timp prețios (și nu-și îndeplinește norma zilnică sau și-o îndeplinește cu rebuturi și scrap work inacceptabil). Lucrătorul nu fixează cum trebuie piesa în mandrina mașinii de prelucrat, aceasta scapă și sparge un geam sau perforează un perete de rigips, etc.
În sfârșit, pasul final din acest ciclu este incidentul/accidentul de muncă. Acesta nu se va produce neapărat în aceeași zi- dar dacă pașii comportamentali sunt identificați pe o perioadă mai lungă- accidentul se va produce sigur.
Modelul lucrătorului accidentabil  îl reprezintă pe executantul activităților prezentate în modelul anterior. Au fost definite niște componente observabile care permit/sau nu lucrătorului accidentabil să-și desfășoare activitatea în bune condiții.
Figura 2 prezintă acest model- așa cum a rezultat el din dezvoltarea euristicilor  existente.


Figura 2 Modelul  lucrătorului accidentabil.


În activitatea sa lucrătorul accidentabil se poate baza pe:
-abilitățile fizice și psihice individuale;
-instruirea însușită ;
-interesul personal pentru activitatea pe care o desfășoară cât și pentru menținerea într-o stare de securitate- atât pe plan individual cât și în echipă;
-experiența accidentogenă;
-colaborarea cu colegii de la locul de muncă, fie că execută activitățile individual, fie în echipă. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…