ANALIZA SISTEMICĂ A VULNERABILITĂȚII

Abordarea sistemică a conceptului de vulnerabilitate permite acoperirea exhaustivă a tuturor aspectelor legate de acest concept la nivelul unității economice.
Analiza sistemică a vulnerabilității se bazează pe 3 elemente:
-PROBABILITATEA DE APARIȚIE: aspecte care trebuie incluse în acest element, dar nu sunt exhaustive sunt:
            -riscuri cunoscute;
            -istoric și date provenite din istoric;
            -statistici ale producătorului/vânzătorului;

-RISC: aspecte care trebuie incluse aici dar nu sunt exhaustive sunt:
            -amenințări asupra vieții și sănătății;
            -disrupția serviciilor;
            -posibilități de defectare/avarie;
            -pierderea încrederii comunitare;
            -impactul financiar;
            -aspecte legale;

-GRAD DE PREGĂTIRE:aspectele importante aici- dar nu exhaustive sunt:
            -starea planurilor curente;
            -starea instruirii;
            -asigurări;
            -disponibilitatea sistemelor de back-up;
            -resursele comunitare;

METODOLOGIE DE EVALUARE

Multiplicați (înmulțiți) evenimentele pentru fiecare zonă de probabilitate, risc și pregătire. Valorile totale, în ordine descendentă, vor reprezenta evenimentele pe care organizația trebuie să se focalizeze cel mai atent și care sunt resurse pentru planificarea de urgență. Se stabilește o valoare de prag dincolo de care nu mai este necesară nici o acțiune. Acceptabilitatea riscurilor este la alegerea organizației.

  


Tabel. Checklist pentru analiza vulnerabilităților

EVENIMENT[i]
PROBABILITATEA DE APARȚIE
RISC
GRAD DE PREGĂTIRE
TOTAL

Înaltă
3
Medie
2
Joasă
1
Nici una
0
Extrem
5
Sănătate și securitate
4
Disrupții semnificative
3
Disrupții moderate
2
Minor
1
Slab
3
Acceptabil
2
Bun
1

EVENIMENTE NATURALE













Tornade













Furtuni severe













Căderi de zăpadă













Viscol













Furtuni de ghiață













Cutremure













Valuri de șoc













Extreme de temperatură













Secetă













Inundații













Incendii pierdute de sub control













Alunecări de teren













Epidemii













EVENIMENTE TEHNOLOGICE













Căderi ale electricității













Căderi ale generatoarelor (pentru spitale și alte unități cu astfel de facilități)













Căderi ale transportului













Penurie de combustibil













Căderi ale alimentării cu gaz natural













Căderi ale canalelor de evacuare













Căderi ale aburului sub presiune













Căderi ale sistemelor













Expunere la materiale periculoase (HazMat)













Lipsa proviziilor













Defecte în serviciile de infrastructură













Defecte în serviciile de aprovizionare













Daune structurale













EVENIMENTE LEGATE DE OPERATORUL UMAN













Incidente cu victime în masă (traume)













Expunere externă HazMat













Terorism chimic













Terorism biologic













Acțiuni sociale













Refuzul executării sarcinii













Neatenție/ reavoință în executarea sarcinii













Lipsă de pregătire pentru sarcina primită













Acțiuni întreprinse fără asigurarea SSM pentru persoana care le întreprinde(de exemplu lucru la înălțime fără centură de siguranță)













Acțiuni întreprinse fără asigurarea SSM pentru cel care execută acțiunea și pentru colegii săi (de exemplu lucru cu flacără deschisă în apropierea depozitelor de substanțe inflamabile)
















Analiza vulnerabilității este din ce în ce mai utilizată astăzi ca analiză preliminară procesului general de audit al SSM la nivelul unităților economice de dimensiuni medii și mari[i]. Utilitatea sa este manifestă mai ales atunci când costurile de audit sunt mari. O analiză a vulnerabilității bine făcută reduce substanțial aceste costuri, identificând de la început zonele de vulnerabilitate accentuată și de asemenea putând conduce chiar la renunțarea la audit, atunci când nu sunt identificate vulnerabilități semnificative[ii]. .
Următoarele concluzii pot avea aplicabilitate directă asupra analizelor de vulnerabilitate și a adoptării de decizii în urma unei astfel de analize:

-Vulnerabilitatea umană și cea bio-psihică sunt relaționate și trebuiesc tratate împreună;

-Analizele de vulnerabilitate unidimensionale trebuie privite cu prudență –trebuind să se acorde atenție componentelor variabile și legăturilor scalare în cadrul sistemului cuplat care pot crește plaja ieșirilor așteptate;

-Nu trebuie asumat că sisteme similare au vulnerabilități similare; dinamicile complexe pot cauza consecințe care variază de la sistem la sistem;

-Nu trebuie asumat faptul că toate părțile unui sistem au aceeași vulnerabilitate; subsistemele și componentele, în principal unitățile sociale pot sesiza expunerea diferit , să înregistreze impact diferit și să mențină opțiuni de răspuns diferite;

-Deși analizele de vulnerabilitate favorizează abordări multiple, evaluarea vulnerabilității trebuie să aibă loc în cadrul unei structuri cadru unitare;

-Oportunitățile pentru răspunsuri critice sunt contingente pentru sistemul analizat; deci ghidurile generale pentru opțiunile de răspuns trebuie să fie maleabile;

-Trebuie făcute eforturi conștiente pentru a crea structuri instituționale care să lege analiza vulnerabilității de luarea deciziilor;



[i] D.S.Milleti (1999), DIsasters by design, Joseph Henry, Washington, D.C.
[ii] K.N. Lee (1993), Compass and gyroscope, Island, Washington, D.C.


[i] Facilities Engineering (2001), Hazard Vulnerability Analysis, Healthcare Facilities management Number 055920 

Comentarii