Treceți la conținutul principal

ANALIZA DE CONTEXT-1

a.CONTEXTUL DE MUNCĂ

Contextul în care se realizează o activitate productivă are adesea o importanță determinantă în asigurarea securității și sănătății în muncă.
În cele mai multe cazuri- noul angajat vine într-un context de muncă deja existent.
Putem denumi contextul de muncă ca fiind totalitatea facilităților, dotărilor, cunoștințelor existente într-un loc de muncă în scopul realizării unor obiective specifice din domeniul producției sau serviciilor.
Conceptul de context este asociat frecvent cu cel de reprezentare socială. Contextul este cel care oferă semnificaţii subiectului cu privire la situaţiile cu care acesta se confruntă şi la comportamentele pe care trebuie să le elaboreze. Contextul are rolul unui „filtru care delimitează marja sa de reflecţie” şi „joacă rol determinant în elaborarea judecăţilor sociale” [1]
Modificările condiţiilor contextuale, interne și externe conduc de asemenea spre modificări ale practicilor sociale. Acestea antrenează, la rândul lor, modificări la nivelul periferic  al reprezentărilor sociale. Uneori, procesul de transformare se poate opri la un nivel primar, caz în care se poate vorbi de o adaptare a reprezentării sociale la context, la noile condiţii în care se află indivizii. Alteori, însă, presiunea crescută a practicilor sociale atrage modificări ireversibile ale reprezentării, cu efecte profunde la nivelul nucleului central [2]
Astfel contextul, şi în special cel organizaţional îşi pune amprenta asupra dezvoltării indivizilor într-un cadru pe care aceştia îl percep situaţional, îl reprezintă diferit, alegând în termeni de adaptare, costuri şi beneficii, ritualuri sociale şi credinţe, set de valori, norme şi statut, varianta optimă de raportare la ceilalţi, la lideri, la preferinţa pentru un stil de conducere sau altul asociate permanent cu personalitatea celui în cauză.
Figura următoare definește elementele principale ale contextului de muncă.



Figura 1. Componentele principale ale contextului de muncă

Contextul de muncă poate fi considerat ca un dat- care există într-o anumită formă. Respectiva formă se poate dovedi, din punct de vedere al securității și sănătății în muncă (SSM):
1. critică- atunci când contextul este scăpat de sub control și poate conduce într-o perioadă scurtă sau medie la producerea unor avarii, incidente sau accidente de muncă serioase;
2. de proces- atunci când contextul permite operarea între limitele unui regim normal de muncă, fără evenimente neprevăzute- dar acest context trebuie controlat și completat de câte ori este nevoie;
3. ideal- un context ideal poate exista în cazul unor facilități noi, cu dotări de ultimă oră și echipe formate din profesioniști.
Pentru a înțelege atât conceptul de context de muncă cât și componentele sale trebuie să ne punem în postura unui nou angajat, care se află în prima sa zi la noul loc de muncă sau în postura unor angajați cu experiență care-și schimbă locul de muncă.
Să luăm două exemple pentru a vedea cum poate afecta contextul de muncă securitatea și sănătatea în muncă.
a. Secția de reparații a firmei S.C. Dulgherul S.A. se mută într-un sediu câștigat de societate, pe strada Echerului nr. 34. Sediul este o hală dezafectată a unui fost atelier mecanic care n-a mai fost utilizat de circa 4 ani de zile- iar facilitatea respectiv clădirea este veche de 150 de ani. Deși la prima vedere există dotările corespunzătoare, chiar dacă trebuie făcută puțină curățenie- la momentul în care sunt aduse mașinile de lucru pentru că se dorește reluarea imediată a activității- nu se observă că facilitățile logistice au fost distruse atât la plecarea foștilor proprietari cât și în timp. La punerea în funcțiune a unor mașini de găurit, echipa de întreținere care trebuia să le facă  instalarea și probele se accidentează grav (două persoane cu incapacitate pe 6 zile iar celelalte 2 cu incapacitate 60 de zile) datorită faptului că podeaua nu era consolidată- și a cedat la instalarea utilajelor iar legăturile electrice erau într-o stare foarte proastă, provocând un scurt-circuit general.Au fost pierdute patru zile pentru consolidări și reparații și circa 10.000 de lei (incluzând și despăgubirile pentru personalul rănit). Se poate vedea din acest exemplu că nu s-a acordat atenție facilităților de producție, facilităților auxiliare și de întreținere.
b. O echipă de săpători este transportată din punctul A în punctul B într-un camion cu remorcă deschisă. Echipa este întărită cu tânărul A.B. , nou angajat. Fără să cunoască  cultura informală din cadrul echipei, unde se făceau diverse glume, acesta nu se asigură în remorcă și la o busculadă cade și se rănește mortal. Nu s-a putut stabili o vinovăție individuală în cadrul echipei- care s-a destrămat în scurt timp datorită problemelor sociale legate de decesul tragic al tânărului angajat. În acest caz, o analiză de context orientată către relațiile din cadrul echipei și către cultura de securitate ar fi putut preveni un accident fatal.
Legătura dintre context și celelalte componente ale procesului de muncă este prezentată în figura următoare.




Figura 2. Legătura între  analiza de context și celelalte componente ale locului de muncă.

b.DE CE ANALIZA DE CONTEXT ?

Analiza de context este o metodă pre-accident care poate fi folosită:
-pentru un context deja existent;
-pentru un nou context- la contactul cu echipe de lucrători cu experiență sau fără;
-pentru un nou context și un nou lucrător;
Pentru un nou lucrător- analiza de context va ajuta la familiarizarea acestuia cu locul de muncă și la evidențierea anumitor ”sensibilități” reciproce (de exemplu noul lucrător are anumite probleme care presupun accesul frecvent la facilitățile sanitare- care sunt însă la un etaj distanță- în momentul în care acesta trebuie să treacă printr-o facilitate plină de utilaje și instalații- în acest caz locul de muncă a fost regândit cu acces mai apropiat la facilități sanitare).
În cazul unui context deja existent- interacțiunea dintre acesta și echipa (echipele) de lucrători care-l populează dă imaginea activității productive în respectivul context- începând de la performanță și terminând cu problemele de SSM. Tendința normală se îndreaptă către îmbunătățirea continuă a contextului de muncă prin efortul conjugat al lucrătorilor și managementului. De asemenea, o astfel de analiză este utilă și pentru managementul schimbării. Dacă rezultatul analizei culturii la locul de muncă (parte a analizei de context) relevă că lucrătorii sunt dezinteresați și că își fac activitatea fără să se implice- este evident faptul că este nevoie de o schimbare.
Pentru un nou context- analiza este extrem de utilă pentru că de obicei, fie că este vorba de facilități noi sau de facilități mai vechi- managementul vrea să dea drumul la activitate cât mai repede- în condițiile în care el presupune că designerii noului loc de muncă sau foștii proprietari au făcut tot ce era necesar pentru a asigura securitatea și sănătatea în muncă. Fără a verifica acest lucru- există riscul producerii unor accidente serioase.



[1] Fabre, J.M. (1998). Approche contextuelle dans la psychologie cognitive des jugements. Connexions, 72(2), pg. 30-44
[2] Flament, C. (2001). Pratiques sociales et dynamique des représentations. În P.Moliner (coord.). Dynamique des représentations sociales, pg. 43-58. Grenoble: Presses universitaires de Grenoble.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…