Treceți la conținutul principal

CUSEC- CULTURA DE SECURITATE- un model utilizabil




ASPECTE GENERALE

”Acest concept (cultura de securitate) utilizeaza o noua abordare institutionala fata de promovarea dialogului cu actorii-institutiile publice, precum si validarea misiunii sociale a acestora in spiritul cunoasterii noilor tipuri de amenintari, riscuri si vulnerabilitati, la nivel individual, de grup, societal, national, regional si global”[1].
Pentru domeniul Securității și Sănătății în Muncă , cultura de securitate reprezintă un atribut dezvoltat la nivelul colectivității (loc de muncă, secție, unitate economică) format din proceduri de bună practică formale și informale și de asemenea din proceduri de colaborare între cei implicați – realizate în scopul unei îmbunătățiri continue a securității și sănătății în muncă.




DESCRIERE CERCETARE

Ne propunem în acest material , plecând de la documentația și experiența existentă [2]să dezvoltăm un model utilizabil al culturii de securitate.

Considerăm o formulă care poate defini cultura de securitate- cum ar fi:
C= (Cinit+Ef)*KDU (1)
unde
C=cultura de securitate individuală
Cinit = deschiderea inițială (în momentul angajării sau trecerii în actualul loc de muncă) față de cultura de securitate.
Ef= efortul disponibil
KDU = coeficient care definește decizia umană
Cultura de securitate individuală- reprezintă un datum propriu fiecărui individ. Este ceea ce respectivul individ are în momentul în care se angajează prima dată- și definește un comportament echilibrat sau periculos la locul de muncă, dorința de a asimila sau dimpotrivă refuzul asimilării, interesul pentru educație, etc.
Putem considera că:
Cinit =0 în cel mai rău caz, atunci când lucrătorul respectiv are studii elementare și nu dorește să se perfecționeze, având și un comportament inițial periculos. De regulă astfel de lucrători sunt eliminați în primele zile de lucru- sau li se alocă doar sarcini lipsite de risc. Uneori.


Figura 1 Lucrător cu comportament periculos

Se poate observa că respectivul lucrător are un comportament periculos- prestând sarcina în condiții clare de risc sporit (dacă nu maxim). Indiferent că cineva i-a trasat această sarcină- propriul său simț de securitate- cuantificat aici prin cultura de securitate individuală- ar fi trebuit să-i spună să nu facă așa ceva.
Cinit = 0,5- atunci când lucrătorul are noțiuni teoretice- care nu-l ajută totuși în activitate.
Cinit = 0,75- atunci când lucrătorul înțelege să se protejeze pe sine- nu și echipa din care face parte;
Cinit =1- cazul ideal
Coeficientul definitoriu pentru decizia umană (referitoare la mitigarea riscurilor) KDU depinde de un set de componente printre care merită enumerate:
-Cunoașterea implicită- cunoașterea implicită (tacită) a fost prima dată introdusă ca noțiune de Polanyi[3]  și definește cunoașterea ne-explicită. Față de cunoașterea explicită- care poate fi documentată- cunoașterea implicită se manifestă în momentul când este nevoie de ea (de exemplu la momentul producerii unui eveniment neprevăzut care se poate transforma în accident- potențiala victimă ia un set de decizii care îi permit evitarea accidentului) și este dezvoltată în cursul timpului de experiență și intuiție[4]. Mare parte din deciziile adoptate vin din tipul acesta de cunoaștere[5].
-Motivația intrinsecă- un factor foarte important în cultura de securitate, motivație care la rândul său include elemente cum ar fi:
                -Apartenența: oamenii – respectiv lucrătorii simt nevoia să aparțină uneia sau mai multor comunități; individul izolat este expus pericolelor- într-o comunitate există și procesul de protecție colectivă contra acestor pericole;
                -Înțelegerea;
                -Controlul;
                -Comunicarea;
                -Încrederea. Toate aceste atribute sunt descrise în detaliu în cartea lui Bandura[6]
-Euristicile implementate sau în curs de dezvoltare [7];
-Homeostaza riscului:acest concept spune că fiecare persoană are un nivel propriu – și fix- de risc acceptabil. Răspunsul la risc este ajustat la tehnologiile de securitate existente. Este posibil ca o parte din aceste tehnologii să mărească și nu să reducă riscul. Oamenii tind să reziste în fața controalelor externe și să adopte ”decizii proprietare” referitoare la risc[8]
-Percepția riscului [9]
În acest sens se poate consideră că:
KDU =  0- atunci când se adoptă o decizie catastrofală- care poate termina arealul pentru care discutăm de cultura de securitate,nu se adoptă nici un fel de decizie sau când se adoptă decizii proaste în mod repetat; să nu uităm că acest coeficient este unul din elementele definitorii pentru cultura de securitate;
KDU = 0,25 –atunci când deciziile adoptate evită accidentele de muncă dar nu și incidentele;
KDU=0,5- atunci când deciziile adoptate evită incidentele dar nu și evenimentele neprevăzute care pot afecta în vreun fel integritatea sau securitatea;
KDU=0,75 – atunci când deciziile adoptate protejează omul, nu însă și proprietatea;
KDU= 1; deciziile adoptate sunt ideale raportate la contextul existent;

Efortul disponibil este dat, conform teoriei lui Wickens [10]  de componentele care pot fi observate în figură
-Percepția culturii organizaționale în general și culturii de securitate în special[11] de către individ, percepție influențată în mod esențial de către suportul oferit pentru acest subiect de către management (dacă managementul nu sprijină o cultură de securitate sănătoasă- efortul angajaților va fi disproporționat) și de către colegi- dacă aceștia nu oferă suportul necesar- individul își va pune problema ”De ce să intervin eu ?”;
-Prelucrarea acestei percepții în activitatea zilnică, manifestată prin contextul desfășurării activităților – nu trebuie neapărat să fii expert ca să-ți dai seama dacă activitatea la locul de muncă se desfășoară într-un mod coordonat, dacă există ordinea și întreținerea spațiului necesară, etc.Dacă atât managementul cât și lucrătorii nu dau importanță unei culturi de securitate- și implicit nici implementării conceptelor de securitate- aceste aspecte se vor manifesta destul de vizibil și plenar la locul de muncă;
-Acțiunea în care apare cultura de securitate; acțiunea este cea desfășurată de către individ- și determină concepția individului asupra culturii de securitate ca întreg. De exemplu dacă i se solicită să manipuleze tablă cu muchii tăioase și nu îi atrage atenția nimeni că trebuie să-și pună palmare- oferindu-i timpul necesar pentru această operațiune și bineînțeles mijloacele individuale de protecție- atunci individul va considera că ”așa se face” .
Este evident că individul își va forma un mod de abordare strategic- pe termen mediu și lung- prin relația și interacțiunea cu șefii și colegii săi- și un mod de abordare tactic- pentru sarcinile imediate. În exemplul anterior- el poate acționa tactic- atunci când are o urgență și nu mai are timp să-și pună palmarele- dar acțiunea sa va fi comentată și analizată (într-o cultură de securitate corespunzătoare) astfel încât să constituie o ”lecție învățată” pentru totdeauna.
Este de asemenea important dacă individul pleacă de la început cu un proces de raționament necooperativ (manifestări de genul ”Știu eu mai bine”) sau e dispus să se folosească de un proces de raționament cooperativ.
Putem scrie deci că
Ef=Cr*(Pe+Pre+A)/3 (2)
Unde Cr=coeficientul de raționament Cr=1 pentru un raționament cooperativ și Cr=0.25 pentru un raționament necooperativ
Pe=coeficientul de percepție care poate varia între 0 și 1 (excelent).
Pre=coeficentul de prelucrare  care poate varia între 0 și 1 (excelent).
A=coeficientul de acțiune care poate varia între 0 și 1 (excelent).





CONCLUZII


Se poate vedea că C variază între 0 și 2, cu 2 valoarea de excelență și 0 valoarea cea mai nefavorabilă.
Evident că la nivel de loc de muncă sau unitate coeficientul care descrie cultura de securitate pentru un colectiv, Cs
Cs = ∑ C/n (3)
unde n reprezintă numărul de lucrători pentru care s-a făcut respectiva descriere.
Modelul permite dezvoltarea unor chestionare care pot conduce la obținerea unei valori obiective pentru Cs.
Pentru expertul/responsabilul de SSM din întreprinderea respectivă:
-cu cât Cs este mai mic- cu atât înseamnă că lucrătorii din arealul analizat sunt mai puțin conștientizați și implicați în activitatea de SSM;
-un Cs mic arată necesitatea primară de a-i face pe lucrători să înțeleagă importanța problematicii de SSM;
-un Cs subunitar arată de asemenea necesitatea instruirii corespunzătoare;
Pentru managerul de unitate:
-un Cs mic arată faptul că nici cultura organizațională ca atare nu stă prea bine- și că e nevoie de stabilirea unui leadership- formal și informal – care să reglementeze lucrurile;
-un Cs mic arată faptul că oamenii nu sunt motivați corespunzător- și că este necesară schimbarea sau îmbunătățirea sistemului motivațional;


Figura 2. Structura Efortului disponibil





[1] http://www.caleaeuropeana.ro/editorial-sebastian-sarbu-despre-cultura-de-securitate/
[2] B.Gouin (2007), Security Design Consulting-The Business of Security System Design
[3] Polanyi, M., (1962) Personal Knowledge: Towards a Post-Critical Philosophy. University of Chicago Press, Chicago
[4] Klein, G., (2003) The Power of Intuition. Doubleday, New York.
[5] Plous, S., (1993) The Psychology of Judgment and Decision Making. McGraw Hill, New York
[6] Bandura, A. (1977). Social Learning Theory. Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall.
[7] Standards Australia Handbook 327: 2010 Communicating and Consulting about Risk.
[8] Zinn, J., (ed) (2008) Social Theories of Risk and Uncertainty, An Introduction. Blackwell, London
[9] Slovic, P., (2000) The Perception of Risk. Earthscan, London
[10] Wickens, C.D. (1984). "Processing resources in attention", in R. Parasuraman & D.R. Davies (Eds.), Varieties of attention, (pp. 63–102). New York: Academic Press.
[11] Slovic, P., (2010) The Feeling of Risk: New Perspectives on Risk Perception. Earthscan, London

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…